430 likes | 824 Views
TUBERCULOZA DEFINITIE. ETIOLOGE. Istoric. Tuberculoza- boala infectocontagioasa Identificata la mumiile egiptene si schelete din epoca de piatra Hippocrate gaseste legatura cauzala intre ftizie-hemoptizie, si intuieste caracterul contagios evul mediu -localizare pulmonara insotita de casexie
E N D
Istoric • Tuberculoza- boala infectocontagioasa • Identificata la mumiile egiptene si schelete din epoca de piatra • Hippocrate gaseste legatura cauzala intre ftizie-hemoptizie, si intuieste caracterul contagios • evul mediu -localizare pulmonara insotita de casexie • Renasterea demostreaza extensia si la alte organe • Percival Pott (1720) descrie tuberculoza osoasa cu localizare vertebrala • Braille (1810) descriu tuberculii si evolutia spre ulcerare
Istoric 2 • Laennec intemeietorul metodei anatomoclinice precizeaza caracterul leziunilor tuberculoase( materia tuberculoasa cenusie ,ulterior galbena opaca) • Ranke sistematizeaza in 3 stadii evolutia tuberculozei: -afect primar, -perioada secundara de diseminare -perioada tertiara de ftizie • Villlemin stabileste transmisibilitatea maladiei 1865 • Koch 1882 evidentiaza bacilul tuberculozei, cultivarea lui, punctul de plecare in studiul imunitatii, primul plan de profilaxie
Istoric 3 • Rontgen 1896 a evidentiat “Razele X”(premiu Nobel 1902 !) • Cl von Pirquet utilizeaza tuberculina la cutireactie • 1920 Uniunea Internationala Contra Tuberculozei la Paris • 1921 Calmette si Guerin prepara vaccinul antituberculos dupa 13 ani de cercetare 1943:ERA MEDICANETELOR ANTITUBERCULOASE !!! • Waksman decopera SM 1943, HIN 1952, RMP 1965 • Babes 1887 in Romania • Ioan Cantacuzino 1926 conserva tulpina originala de BCG • !926 primul dispensar antituberculos la Cluj-Daniello • 1942 Leon Daniello -prof titular la catedra de Ftiziologie
CLASIFICARE M.T - NOMENCLATURA • Ordinul ACTINOMYCETALES: structura citologica si citochimica similara bacteriilor tipice; au analogii cu micetele filamentoase, • 4 genuri: actinomycetaceae, • streptomycetaceae, • actinoplanaceae, • mycobacteriaceae, • Genul Mycobateriaceae: acidoacoolerezistenta, aspectul de bastonas ( myces=ciuperca, mucegai • bacterion=bastonas).
CLASIFICARE M.T - NOMENCLATURA • CLASIFICARE: • 1. dupa patogenitate: • -patogene exclusiv pt om: M leprae • -patogene ptr.om, animale si pasari: Complexul M.t.( hominis, bovis,africanum), • -oportuniste majore: kansasii, avium, xenopi, scrofulaceum, • -oportuniste minore: ranae, chelonei, terrae, • -saprofite: gordonae, flavescens, phei, smegmatis.
CLASIFICARE M.T - NOMENCLATURA • 2. dupa viteza de crestere (dezvoltare de colonii): • -cu crestere lenta: strictpatogene-compl.M.t, • -M.leprae, • grupul fotocromogene- kansasii, marinum, simiae, africanum, • grupul scotocromogene- scrofulaceum, szulgai, gordonae, • grupul necromogene-comp.avium intracel, ulcerans, xenopi, • -cu crestere rapida: grI-necromogene (fortuitum, chelonei), • gr.II-termofile ( smegmatis, phei), • gr.III-scotocromogene ( flavescens), • gr. IV-aletele ( vacae).
MORFOLOGIA MICROSCOPICA • MICROSCOPUL OPTIC: • -acido-alcoolorezistenta • - bastonase drepte sau incurbate cu capete rotunjite, • - lungime: 1-5μ, • - grosime: 0,2-0,4μ, • - necapsulate, nesporulate,imobili • - dispozitia in gramezi( un plus de rezistenta) sau filamente • MICROSCOPUL ELECTRONIC: • Perete celular tristratificat • Dublat pe fata interna de m.celulara, • Membranainvaginatii citoplasmatice cu rol de mitocondrii ( mezosomi), • Citoplasma: structura nucleara: AND, granulatii, vacuole, incluzii citoplasmatice.
DEZVOLTAREA PE MEDII DE CULTURA • PARAZITISM OBLIGATORIU: indiv.Genului M, • Cultivarea M. se face pe medii artificiale speciale: Löwenstein Jensen, • Compozitie: saruri minerale, glicerina (sursa de C), asparagina, clorura de amoniu ( sursa de N), ou, amidon ( fecula de cartof), verde malachit ( indicator de pH), • Medii sintetice: Youmans, Sula, Dubos, • Conditii de dezvoltare: T=37,5-38°C, pH=7-7,5, aerobioza obligatoriu,
DEZVOLTAREA PE MEDII DE CULTURA • Cresterea: lenta ( durata de viata a unei generatii=18-24 h), • Primele microcolonii punctiforme: 10-15 zile, maturarea dupa 3-4 saptamani (tipul bovin dupa 2 luni), • Aspectul coloniilor: IDENTIFICAREA MYCOBACTERIEI, • M.t.hominis: colonii, proeminete, verucoase, uscate, rugoase ( tip R= rough), culoare galbuie, dezvoltarea este eugonica pe toata suprafata mediului ,
DEZVOLTAREA PE MEDII DE CULTURA • M.t.bovis: coloniile sunt netede, plate, culoare albicioasa, aspect cremos ( tip S- smouth), cresterea mai putin luxurianta ( caracter disgonic), lent in 2 luni. • M.t.hominis sub actiunea medicamentelor antituberculoase: aspect disgonic, • Din cultura maturafortiu ( col. Z-N): prezenta cord factor asigura dispunerea in forma de benzi serpuitoare ( substratul virulentei) • Absenta cord factor: M.t.bovis, hominis ( tratat cu medic) dispunere in gramezi compacte
STRUCTURA BIOCHIMICA • 80-85%: apa, 15-20% reziduu uscat, • Saruri minerale, substante organice: lipide ( 30-40%), proteine, glucide, • Lipide: -caracterul .hidrofob al peretelui celular, • -fixeaza colorantii greu colorantii( fuxina fenicata, fluorcromii), • -acidoalcoolorezistenta la acizi, eteri, acetona, (in special prin ac micolic), • -etc.
STRUCTURA ANTIGENICA • ANTIGENE PASIVE incapabile sa produca Ac, dar actioneaza specific cu Ac • Proteinele: reprezentantul tuberculina, • IDR: dg. Infectiei tuberculoase, • Este netoxica ptr. Org. animal neinfectat, • Produce hipersensibilitate de tip intarziat la org. alergizate sp. Prin M.bacilare, • Glucidele: legate de prot, lipide, ac.nucleici, • Enzime: amilaze, transaminaze, ureaze, fosfolipaze, lipaze, catalaze. • ANTIGENE ADEVARATE produc Ac in vivo si reproduc leziuni anatomopatologice
REZISTENTA LA AG.FIZICI, CHIMICI • Rezistenta deosebita: lipide ( hidrofobia), gruparea in gramezi, invelis organic ( saliva), • Rezistenta la frig: - 180°C, rezistenta la uscaciune, • DISTRUGERE: • 1. UV: componenta UV a luminii albe mor in 10 min • 2. caldura umeda: fierbere, autoclavare ( timp raportat la gradul de infectare), 2 min prin fierbere, • 3. substante antiseptice: formol la 50 grade, cloramina 5-10%, lizol, detergenti cationici, clorura de var20%, • 4. medicamente antituberculoase ( bactericide ).
DIAGNOSTICUL BACTERIOLOGIC • PRODUSUL PATOLOGIC: • 1. EXPECTORATIA( sputa, saliva): • A. Recoltarea corecta: recipiente speciale, identitate, • Dimineata, a jeun, inainte de mancare, toaleta, inainte de inceperea tratamentului • Spontan:tuse • provocare a tusei: aerosoli, spalatura bronsica, iritatia faringe, ef.fizic cu glota inchisa, • Dirijat:endoscopie bronsica, sondaj gastric matinal, • Se recolteaza cel putin 3 esantioane din produsul patologic ( 10-12), in zile consecutiv,
Produsul patologic • 2.Urina de dimineata • 3.Sperma sau sange menstrual sau sange bioptic dupa chiuretaj • 4.Lichid pleural • 5.LCR • 6. Aspirat de maduva osoasa • 7. Lichid ascitic, pericardic • 8. Fragmente de peritoneu, intestin , ganglioni
DIAGNOSTICUL BACTERIOLOGIC • 2. Transportul si prelucrarea: cat mai rapid ( pastrare la +4°C, max.5 zile, transport in cutii spaciale-lemn, metal) in laboratoare dotate in acest sens, • Decontaminare cu fosfat trisodic15%, antibiotice cu spectru larg • EVIDENTIEREA M.T. SE FACE PRIN: metode clasice (ex.M direct, dezvoltarea pe mediile de cultura, inocularea la animalul de laborator), metode moderne de evidentiere a M.t.
DIAGNOSTICUL BACTERIOLOGIC • EXAMENUL MICROSCOPIC DIRECT: • Metoda simpla, rapida, ieftina, usor repetabila,fara aparatura sofisticata si personal superspecializat • DESCOPARA RAPID MARII ELIMINATORI DE B: criterii ptr. Inceperea traatmentului, izolarea bolnavului, • Controlul sterilitatiiexpectoratiei • Metode: coloratia Ziehln Neelsen ( fuxina fenicata la cald, flurocromi la rece), • Sensibilitatea metodei creste prin: concentrarea produsului patologic ( centrifugare, flotatie), omogenizare ( fluidificare cu NaOH), • Limite: sensibilitate (nr. mare de bacili 5.000-10.000pe ml ), • Nu ofera inf. asupra viabilitatii bacililor, identitatii, sensibiltatii la medic.antitub, Interpretarea rezultatelor.
Examenul microscopic • Se bazeaza pe proprietatea comuna tuturor speciilor de mycobacterium-acidoalcoolorezistenta • In celula patrund greu coloranti ( se folosesc mordanti sau caldura), dar odata intrati pot fi greu de extra cu ajutorul acizilor, alcoolului si a altor substante de decolorare • BAAR este o rezistenta la decolorare • persista si la cadavrele de bacili • Poate disparea prin procese enzimatice, tratamente tuberculostatice, UV
METODA ZIEHL-NEELSEN • Colorarea la cald a frotiului cu fuxina fenicata • Decolorare cu solutie alcoolica de acid clorhidric • Recolorare cu sol de albastru de metilen(verde malachit, acid picric) • Bacili rosii, subtiri, incurbati pe fond albastru (verde sau galben) • Tehnica Margineanu coloreaza la rece folosind xilol amestecat cu fuxina fenicata
Tehnica cu auramina-rodamina • Examenul microscopic in lumina fluorescenta • Colorare la rece cu ajutorul fluorocromilor ( auramina sau rodamina) • Decolorare cu solutie alcoolica de acid clorhidric • Recolorare cu permmmanganat de potasiu pentru diminuarea fluorescentei nespecifece • Examinare cu obiectiv uscat, la microscop dotat cu examinare pentru fluorescenta la care se anexeaza sursa UV, in camera intunecata
Examinarea frotiurilor • La coloratiile obisnuite obiectiv de 100x si un ocular de 10x, in imersie cu ulei de cedru • Rezultatul examinariise exprima cantitativ9Nr de bacili pe 300, 100 sau 25 de campuri microscopice examinate • BAAR/100 campuri-1-9 BAAR/100 camp • BAAR 1+ -10-99b/100 camp • BAAR2+ -1-10b/100camp • BAAR3+ >10b/100 campuri
Examinarea frotiurilor • In fluorescenta permite evidentierea bacililor cu un obiectiv slab maritor(25), cu obiectiv de 20x si ocular de 10x, iar campul microscopului acopera o suprafata mai mare de aproape 16x, ceea ce scurteaza timpul de examinare • Bacili portocalii stralucitori pe fond intunnecat • Examinarea frotiului 1-2 min permite parcurggerea a 30 de campuri, ce coincide cu examinarea a cel putin 300 de camopuri la M cu imersie • Rezultate 0 BAAR/30 camp negativ • 1-5 bacili se noteza nr exact • Se imparte nr de BAAR la 10
Cauze de eroare fals pozitive • -particule alimentare, precipitate, zgarieturi • -precipitate de coloranti, granule de polen in sputa • - spori de Bacillus subtilis, nocardia, alte micabacterii saprofite • -transferul de pe o lama pozitiva pe una negativa la colorare, saubacili aderenti in uleiul de cedru
Erori fals negative • Recoltare incorecta a expectoratie ( saliva) • Expunerea directa la soare a produsului patologic sau dupa mai mult de o saptamana • Fixarea necorespunzatoare a frotiului • Supraincalzirea sau contact insuficient cu fuxina • Citirea prea rapida sau superficiala a lamelor( sau daltonismul examinatorului)
Dezvoltarea pe medii de cultura • Mycobacteriile sunt pretentioase, necesitand medii speciale complexe, aerobioza obligatorie, temperatura optima de 37 grade si au dezvoltare lenta • Sursa de carbon( hidrocarbonate ca glucoza, glicerol) • Sursa de azot ( aminoacizi ca asparaginina, sau acidul glutamic, sau oua ser sau bulion de carne) • Ioni esentiali (Fierul si magneziu) • Verde malachit ca indicator de ph , bactericid si colorare de mediu facand mai vizibile coloniile de M • Mediu solid Lovenstein Jensen • Medii lichide Youmans, dubos, Middlebrook
DIAGNOSTICUL BACTERIOLOGIC • EXAMINAREA PRIN CULTURI. • Insamantarea produsului patologic pe mediul de cultura, • Incubare la 37°C, • Citirea tuburilor la 3-7-14 -21-30-45-60 • Aspectul coloniilor mature: identificarea tipului ( tipizarea coloniei), • Avantaje: sensibilitate ( produse paucibacilare ce contin 10-100 bacili), • Procedeu selectiv de confirmare al dg. etiologic M.t, • Viabilitatea bacililor, identificarea b, sensibilitatea (ABG), • Dezavantaje: metoda laborioasa, costisitoare, latenta rezultatelor de 2 luni,
Micobacterii atipice • Fotocromogene nu se pigmenteaza la intuneric, la lumina determinand aparitia pigmentului galben • Scotocromogeni au colonii colorate in portocaliu atat la intuneric cat si la lumina • Nefotocromogeni absenta pigmentarii sau pigment gri sau crem neinfluentat de lumina • Micobacterii cu crestere rapida se dezvoltain 2-5 zile • Testul catalazei pozitive • si testul Konno negativ
Interpretarea rezultatelor la culturi • Absenta coloniilor - negativ • Mai putin de 30 de col -Nr exact/tub • 30-100 coloni- cultura 1+ • >100 colonii izolate -2+ • Colonii confluente- 3+ • Colonii de suprainfectie - cultura suprainfectata
Testarea sensibilitatii la tuberculostatice • Metode directe- insamantarea produselor patologice pe medii de cultura ce contin diferite concentratii de tuberculostatice, • Metode indirecte-Din cultura pura izolata se inoculeaza pe tuburi cu tuberculostatice,
Avantajele si dezavantajele insamantarii prin culturi • AVANTAJE • Mult mai sensibila decat microscopi 10 bacili/ml sputa) • depisteaza asimptomatici • diferentierea de cadavrele de bacili • identificarea tipului de mycobacterii • prin inglobbarea tuberculostaticelor testarea sensibilitatii • DEZAVANNTAJEccostisitoare • rezultate finale peste 60 de zile (pentru medii solide).
DIAGNOSTIC POZITIV • METODE MODERNE DE DETECTIE A M.T. • 1. Detectia rapida a diviziunii (BACTEC): • Principiu: masurarea CO2 marcat cu carbon radioactiv (14 C), eliberat in timpul multiplicarii in cultura lichida ( sursa de C este ac. Palmitic marcat cu 14 ), • Metoda este sensibila ( detectarea unor cant. Minime de 14C, in timp scurt 10-21-28 zile. • MB Bact Utilizeaza mediile lichide si un sistem computerizat de citire pe principii colorimetrice, ceea ce permite obbtinerea mai rapida a rezultatelor
DIAGNOSTICUL BACTERIOLOGIC • INOCULAREA LA ANIM. DE LABORATOR: • Metoda sensibila, inocularea prod.patol. la animale de experienta ( cobai, iepure), • Metoda laborioasa, costisitoare, • Metoda de alternativa: nesigura la bolnavii tratati, utilizata in situatii de exceptie ( Tub. extrapulmonara) • Pentru cercetare
DIAGNOSTICUL BACTERIOLOGIC • 2. NAP-test. • Principiu: NAP: nitro α acetil amino β hidroxipropiofenon) inhiba dezvcltarea M.t. h. si b. dar nu si pe cele atipice, • Dg.# cu M.atipice ( in 5 zile). • 3. Cromatografia ac. Micolici. • Principiu: determinarea. profilului ac.micolici ( sunt specifici cant. Si calit. fiecarei specii ai g. My), • Identificarea in 24 h, doar M.t. in cultura pura. • 4. Sonde genetice. • Principiu: separarea lant de AND sub act. Caldurii, • Fiecare lant, la temp. se reasociaza ( hibrideaza) specific cu lantul specific, fiecare secventa nucleotidica cu secventa nucleotidica complementara, • Sonde genetice: secvente nucleotidice artificialese hibrideaza cu secv. Complementara, • Sondele permit in cateva ore identificarea col. M.t, • Un singur produs patologic.
DIAGNOSTICUL BACTERIOLOGIC • 5. Detectarea ac. tuberculostearic. • Pricinpiu:prin cromatografie gazoasa ( spectrofotometrie de masa), • Ac. Micolic este prezent la toate M.t, • Evidentierea ac. Tuberculostearic indica o infectie tuberculoasa, • Metoda este sensibila, dar necesita un volum mare de munca si costisitoare. • 6. Serodiagnosticul in detectarea antigenelor M.t. • Principiu: RFC, hemaglutinarea, hemagregarea, precipitarea si difuziunea in gel, imunofluorescenta, ELISA, • Antic. Monoclonali si antig.recombinate, • Se apreciaza gradul de activitate a tuberculozei.
DIAGNOSTICUL BACTERIOLOGIC • 7. amplificarea genomica prin reactia de polimerizare in lant ( PCR). • Principiu: AND polimeraza respons. de replicarea AND e capabila sa copieze in vitro secv. Sp. Ale AND cu cond. De a dispune de tipare, ele insele specifice, • Utilizarea AND polimeraza sp-Taq polimeraza a carei termoresistenta ii confera rezistenta la temperaturi inalte se poate amplifica pana la 1.000.000 X secventa de AND pe care dorim sa-l detectam, • Metoda: este laborioasa, costisitoare, prea sensibila ( uneori se inregistreaza o amplificare nespecifica sau contaminarea prod. Patol. De catre AND exogen).