ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI MINISTERUL ECONOMIEI A REPUBLICII MOLDOVA

1. ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEIMINISTERUL ECONOMIEI A REPUBLICII MOLDOVA INSTITUTUL DE ECONOMIE, FINAŢE ŞISTATISTICĂSECŢIA “Statistica social-economică” Proiectul aplicativ de cercetare 10.817.08.05 A “Modelarea nivelului de securitate demografică în Republica Moldova” Temeiul – Hotărîrea Guvernului RM nr.741 din 29 iunie 2007 “Cu privire la situaţia demografică în Republica Moldova”, pct.5 (se desemnează IEFS în calitate de instituţia ştiinţifică responsabilă de determinarea indicatorilor de monitorizare a evoluţiei componentelor demografice şi a securităţii demografice). Beneficiar – Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, Secţia politici demografice, scr.nr.13/132 din 27.01.2010

2. 1. Modelarea unor indicatori principali ai securităţii demografice, raportor - dr. G.SavelievaProcesul Scopul cercetării: identificarea mecanismelor optime de determinare a unor indicatori importanţi de securitate demografică, ce ar putea fi aplicate în RM.Procesul de modelare prevede următoarele:- determinarea noţiunilor de bază: “securitatea demografică”, “ameninţări demografice”;- selectarea indicatorilor şi factorilor de influenţă asupra acestora, identificarea metodei de determinare a modelelor ale indicatorilor de securitate demografică;- determinarea metodologiei de contsruire a modelelor indicatorilor principali de securitate demografică.

3. Securitatea demografică reprezintă starea populaţiei ce exprimă protecţia de riscurile de orice natură în scopul creării condiţiilor demo-socio-economice pentru promovarea intereselor umane sau securitatea demograficădesemnează protejarea dezvoltării socio-economice a statului de la ameninţări demografice, prin care se asigură dezvoltarea acestuia în conformitate cu interesele demografice naţionale.

4. Scopul principal al securităţii demografice este crearea condiţiilor necesare pentru prevenirea ameninţărilor demografice şi asigurarea stabilităţii efectivului populaţiei, sau, în linii generale, securitatea demografică este rezistenţa la depopulare, păstrarea efectivului populaţiei, inclusiv a celui asigurarea reproducerii acestuia. Sub ameninţări demografice se subînţelegfenomenele şi tendinţele demografice, consecinţele socio-economice ale cărora influenţează negativ asupra dezvoltării stabile a ţării, inclusiv asupra dezvoltării cantitative şi calitative a populaţiei, caracteristicilor autoreproducerii populaţiei cepun în pericol procesele demografice vitale. Ameninţări demografice sunt: depopularea, îmbătrînirea, fluxurile migraţiionale nereglementate, degradarea familiei.

5. Strategia naţională în domeniul securităţii demografice în Republica Moldova a stabilit 10indicatori principali, pentru determinarea ameninţărilor demografice pentru prevenirea şi combaterea acestora: • Numărul populaţiei (inclusiv pe medii, sexe şi vîrste). • Rata natalităţii (inclusiv pe medii, sexe şi vîrste). • Rata totală a fertilităţii (inclusiv pe medii). • Rata mortalităţii, inclusiv generală (inclusiv pe medii şi sexe), infantilă (inclusiv pe medii şi sexe), a populaţiei în vîrstă aptă de muncă (inclusiv pe medii, sexe şi grupe de vîrstă); rata standardizată a mortalităţii. • Incidenţa primară a invalidităţii (inclusiv pe medii, sexe şi vîrste; inclusiv copiii invalizi pînă în vîrstă de 18 ani, inclusiv pe medii, sexe şi vîrste). • Rata nupţialităţii (inclusiv pe medii şi vîrste). • Rata divorţialităţii (inclusiv pe medii, sexe, vîrste şi după durata căsătoriei). • Speranţa de viaţă (inclusiv pe medii, sexe şi vîrste). • Coeficientul îmbătrînirii (inclusiv pe medii, sexe şi vîrste). • Migraţiunea: - numărul emigranţilor (inclusiv pe vîrste şi sexe); - numărul repatriaţilor (inclusiv pe vîrste şi sexe); - numărul imigranţilor (inclusiv pe sexe, vîrste, naţionalităţi); - numărul persoanelor plecate peste hotare la lucru sau în căutarea unui loc de muncă (migraţia de muncă), (inclusiv pe medii, sexe, vîrste, după starea civilă); - numărul persoanelor care şi-au schimbat mediul de domiciliu (migraţia internă), (inclusiv pe medii, sexe şi vîrste).

6. Securitatea demograficăeste categoria sintetică complexă, care acumulează după sine toate condiţiile necesare pentru existenţa şi dezvoltarea omului. Omul se examinează atît ca: • o fiinţă biologică care există în bază legilor de homeostaz biologic; • o fiinţă socială care realizează capacităţile sale în societatea în sistemul de procese sau mecanisme ce sunt specifice normelor de drept social. Utilizînd asemenea abordare, observăm că complexitatea cercetării securităţii demografice constă în faptul că aceasta nu poate fi măsurată cantitativ print-un indicator concret. Ţinînd cont de caracterul complex al securităţii demografice au fost evidenţiate 6 blocuri, precum şi indicatori respectivi care în mai mare sau mai mică măsură determină securitatea demografică, inclusiv cele ce caracterizează starea sistemului de sănătate, deeducaţie, ecologică, piaţa forţei de muncă, condiţiile locative, nivelul de trai etc.

7. Blocuri principale de indicatori care determină şi reflectă securitatea demografică: 1. Blocul indicatorilor demografici, inclusiv privind calitatea populaţiei, care integrează asemenea indicatori cum sunt: (1) Indicatorii privind sex, vîrstă, localitatea de domiciliu, schimbările populaţiei pe parcursul anului. (2) Indicatorii privind structura populaţiei. (3) Indicatorii de reproducere a populaţiei. (4) Indicatorii privind speranţa de viaţă, îmbătrînirea populaţiei şi dependenţa demografică. (5) Indicatorii privind invaliditatea populaţiei. (6) Indicatorii privind starea sănătăţii populaţiei. 2. Blocul indicatorilor ce caracterizează starea familială şi susţinerea familiei de către stat, inclusiv: (1) Indicatorii privind starea sănătăţii femeilor, inclusiv: - indicatorii sănătăţii gravidelor, parturientelor şi lăuzelor; - indicatorii privind sarcina femeilor, întreruperea sarcinii. (2) Indicatorii privind morbiditatea copiilor. (3) Indicatorii privind starea familială: căsătorii şi divorţuri. (4) Indicatorii sociali (indemnizaţii) privind naşterea şi îngrijirea copiilor. (5) Indicatorii privind invaliditatea populaţiei. (6) Indicatorii privind starea sănătăţii populaţiei.

8. 3.Blocul indicatorilor privind nivelul de trai şi de bunăstare al populaţiei Indicatorii privind nivelul sărăciei, inegalitatea socială: (1) Indicatorii privind nivelul salariului, veniturile disponibile, minimul de existenţă, pensii, accesul la învăţămîntul preşcolar şi şcolar, etc. (2) Indicatorii privind nivelul de satisfacere de comodităţi, asigurarea cu locuinţă, consumul mărfurilor alimentare şi nealimentare, etc. 4.Blocul indicatorilor ce caracterizează ocuparea forţei de muncă şi condiţiile muncii, fluxurile migraţionale, inclusiv migraţia de muncă: (1) Indicatorii privind ocuparea forţei de muncă. (2) Indicatorii privind condiţiile de muncă, traumatism. (3) Indicatorii privind migraţiunea. 5.Blocul indicatorilor generali de dezvoltare economică, inclusiv evoluţia PIB-ului, PIB pe cap de locuitori, IPC. 6.Blocul indicatorilor ecologici: (1) Indicatorii privind consumarea apei potabile. (2) Indicatorii privind starea ecologică, inclusiv deşeurile, starea aerului, etc.

9. Pentru estimarea influenţei factorilor asupra un anumit indicator de securitate demografică a fost utilizată analiza matematică multedimensională (multifactorială). Analiza multifactorială reprezintă analiza de corelaţie şi regresie, care în cea mai mare măsură corespunde posibilităţilor de determinare a raportului dintre un anumit indicator al securităţii demografice şi restul setului de indicatori şi care: • va da posibilitate de a se ţine cont de interdependenţă a mai multor factori; • se bazează pe utilizarea datelor statistice care nivelează estimarea subiectivă a aprecierii expertilor; • ţine cont de construcţia multinivelară a situaţiei demografice; • va da posibilitatea de a utiliza metodele statistice pentru estimarea securităţii demografice prin sistemul de indicatori stabiliţi ai securităţii demografice. Analiza factorială a securităţii demografice se bazează pe estimarea evoluţiei proceselor demografice, ameninţărilor demografice posibile, precum şi a setului de factori care influenţează asupra securităţii demografice, . La selectarea factorilor se ţine cont de următoarele condiţii: în primul rînd, factorii trebuie să fie măsurabili cantitativ; în al doilea rînd, factorii nu trebuie să aibă o corelaţie de interdependenţă puternică, deoarece includerea în model a unor astfel de factori poate duce la instabilitatea estimării ratelor de regresie.

10. La procesul de modelare s-au pus următoarele principii: • rezultatele obţinute vor fi accesibili pentru înţelegerea şi interpretarea; • în calculare vor fi incluşi toţi indicatorii, care reflectă real fenomenele demografice şi parametrii de dezvoltare socio-economică; • trebuie să fie luatăîn consideraţie corespunderea componentelor indicatorilor selectaţi pentru cercetare şi bazainformaţională statistică disponibilă la toate niveluri; • pentru calcularea indicatorilor respectivi vor fi utilizate metodicile clare, transparente, simple pentru aplicare practică; • a nu include indicatori care necesită calculele suplimentare complicate, care se bazează pe opiniile unor experţi, respondenţi, care cer unele estimări prin grade, note etc.; • a îmbina efectiv diferite metodici analitice, statistice tradiţionale şi matematico-statistice care vor contribui la obţinerea şi interpretarea mai eficientă a rezultatelor preconizate. În condiţiile respectării principiilor sus-menţionate semnificaţia practică a rezultatului obţinut în procesul modelării constă în următoarele: • dă posibilitate de a înţelege cum anume se formează variabila socio-economică analizată; • permite de a evidenţia influenţa fiecărei variabile explicabile asupra variabilei analizate; • permite prognozarea variabilei analizate dacă sunt cunoscuţi parametrii de bază.

11. Modelarea indicatorilor de secutiate demografica În procesul modelării indicatorilor de securitate demografică pot fi evidenţiate 6 (şase) etape de bazăcare sunt specifice pentru fiecare indicator cercetat, şi anume: • Stabilirea problemei, inclusiv care determină scopul cercetării, tipul de variabile, care vor participa la model, efectuează analiza comparativă a datelor socio-economice, pronosticul unor date în caz de necesitate, etc.; • Etapa aprioră, inclusiv analiza esenţei obiectului cercetat, formatizarea informaţiei iniţiale, etc.; • Parametrizarea, inclusiv selectarea tipului modelului, determinarea parametrilor modelului, expresia matematică a legăturilor reciproce dintre variabile, selectarea criteriilor şi restricţiilor, determinarea componenţei variabilelor; • Etapa informaţională, inclusiv culegerea datelor statistice necesare pentru modelarea indicatorilor; • Identificarea modelului, inclusiv analiza statistică a modelului obţinut şi evaluarea parametrilor acestuia; • Verificarea certitudinii modelului obţinut, inclusiv cum au fost realizate problemele legate de specificarea sau identificarea modelului, exactitatea calculelor variabilelor examinate potrivit modelului obţinut, corespunderea modelului obţinut variabilelor socio-economice reale (valorilor reale ale indicatorilor de securitate demografică, precum şi evoluţiilor reale ale acestora). Evaluarea calitativă a formei de repartizare a datelor statistice obţinute şi calculele necesare pentru construirea modelelor s-au efectuat în baza folosirii pachetului de prelucrare şi de analiză a datelor statistice – Statistical Package for Social Science (SPSS). În plan teoretic, modelul de regresie permite de a ţine cont de orice număr de factori, dar în practică nu este nevoie de un astfel de număr mare de factori. Pentru selectarea celor mai însemnaţi factrori (excluderea factorilor nesemnificativi) au fost folosite anumite criterii de selectare şi selectare a factorilor a fost efectuată prin eliminarea unor factori din totalitatea prezentă de factori la utilizarea în calitate de nivel (nivel de semnificaţie 0,05 şi 0,01 pentru coeficienţii de corelaţie Pearson şi Spearman).

12. Pentru excluderea factorilor nesemnificativi în calitate de prag limită a fost determinat coeficientul de corelaţie cu cuantumul 0,6. Cînd coeficientul de corelaţie se află în intervalul: 0,7 şi 1 - corelaţia este puternică; 0,5 şi 0,7 - corelaţia este moderată; 0 şi 0,5 - corelaţia este slabă. Reducerea numărului de variabile independente a dat posibilitatea de a reduce dimensiunea modelului, de a elimina din el toate semnele nesemnificative, care nu conţin în sine nici o informaţie folositoare pentru analiză, şi astfel s-a reuşit simplificarea modelului, de a elimina surplusul de semne. Modelele sumare au fost verificate la semnificaţia în conformitate cu F-criteriu Fişer şi criteriul t-Student. Pentru selectarea modelului sumar este importantă determinarea coeficientului de corelaţie multiplă (R), care măsoară intensitatea legăturii liniare şi coeficientul de determinaţie multiplă (R2),care caracterizează ponderea influenţei factorilor care au fost incluşi în model asupra indicatorul cercetat).

13. INDICATORII SECURITĂŢII DEMOGRAFICE

14. UNELE MODELE ALE INDICATORILOR DE SECURITATE DEMOGRAFICĂMODELUL 1

15. Modelul 2.

16. MODELUL 3

17. MODELUL 4

18. MODELUL 5

19. POSIBILITĂŢI DE UTILIZARE A MODELELOR

20. Calcularea indicatorului Rata mortalităţii infantile utilizînd 2 variante:I varianta - presupunem că s-au schimbat 2 factori comparativ cu cei înregistraţi în a.2008;Varianta a II - dacă luăm datele estimative ale Ministerului Sănătăţii pentru 9 luni ale anului 2009 recalculate pentru anul 2009 şi anume: boli ale organelor de respiraţie la nivel de 1,5‰; anomalii congenitale, respectiv - 2,5 ‰ şi stări care apar în perioada perinatală 5,0 ‰, atunci utilizîndu-se modelul propus, nivelul indicatorului Rata mortalităţii infantile va constitui:

21. Caracteristica comparativă a mărimilor admisibile aleindicatorilor de securitate demografică pentru Republica Moldova

22. MULŢUMESC PENTRU ATENŢIE!