TUNDRA

1. TUNDRA

2. CUPRINS TUNDRA TUNDRA ARCTICĂ TUNDRA ANTARCTICĂ TUNDRA ALPINĂ BIBLIOGRAFIE

3. TUNDRA Termenul “tundră” provine din cuvântul finlandez “turturi” , ce Înseamnă pământ fără copaci afirmaţie chiar potrivită pentru această zonă. Tundrele sunt formaţiuni ierboase , subarbustive şi aburstive scunde , deschise formate sub influenţa climatului aspru polar, situate la limita pădurilor de conifere , între silvotundre şi deşerturi nivoglaciare

4. Tundra– Caracteristici: • Temperaturi extrem de reci • Precipitaţii scăzute • Biodiversitate scăzută • Sezonul de creştere şi reproducere este scurt • Oscilaţii mari de populaţie animala/ vegetală • Energie şi nutrienţi sub formă de materie organică moartă. Cei doi nutrienţi majori fosfor- creat de precipitaţii nitrogen • Structura vegetaţiei este simplă • Limitarea drenajului

6. TUNDRA ARCTICĂ

7. RĂSPÂNDIRE Peninsula Scandinavă Islanda Extrem N al Rusiei E Canadei

8. CLIMA Zona rece Climat subpolar

9. . Temperatura ) Temperatura Media anuală: tundra asiatică : -0°C -40°C Tundra europeană: -9°C -14°C amplitudini termice ridicateAmplitudinile termice diurne tind să fie mai scăzute datorită faptului ca vara soarele luminează uniform de puternic iar iarna slab dar unifrom. În America de Nord şi V Euroasia, datorită influenţei oceanului, cea mai caldă lună este august, pe când iulie este cea mai caldă lună pentru celelalte zone, cȃnd temperatura se poate ridica pȃnă la 10°C. Cea mai rece lună e martie pentru V Siberiei, iar februarie pentru E SIberia

11. Precipitaţii • 300-400 mm în tundra europeana • sub 250 mm în tundra asiatica • majoritatea cad sub formă de zăpadă • 150 to 250 mm ploaie/an • America de Nord şi Euroasia au o cantitate aproape dublă, datorită influenţei oceanului. De exemplu, Nome, AK are 18.4 inch/an pe când Point Barrow doar 4.3inch/an. • Precipitaţiile sunt mai abundente în lunile - iulie -august, pentru regiuni de coastă -februarie si martie pentru Norvegia • regiunile de coastă sunt predispuse spre ceaţă, datorită aerului marin ce in contact cu suprafaţa foarte rece este răcit

13. Umiditatea--deşi precipitaţiile sunt scăzute, asemănătoare zonelor deşertice, umiditatea este crescută datorită temperaturilor scăzute, ce cauzează o evaporare lentă a apei VÂNTUL --zonă cu vânturi puternice, ce pot ajunge la 48–97 km/h

15. Temperaturi medii anuale 3º -12ºC Nebulozitatea persistă Cad cele mai multe precipitaţii Perturbaţii ciclonice ale frontului arctic, care grupează vreme instabilă si vânt puternic Soarele străluceste aproape 24 ore pe zi, zona arctică fiind numită Land of the Midnight Sun Durează 2-3 luni Vara Se topeşte stratul superior de sol, o suprafaţă de creştere a radăcinii plantelor. Insă pentru că straturile mai adânci de sol sunt incă ingheţate, apa formează la suprafaţă lacuri si mlaştini temporale

16. Iarna • este geroasa si intunecată, • media lunii ianuarie de -40,1 ° C. • durează intre 6 -10 luni • este defapt o lungă noapte polara pentru că soarele nu se ridică deasupra orizontului timp de 7-9 luni • Temperatura medie anuală -28°C • Temperatura poate cădea la -50°C • In acest anotimp se produc vânturi puternice • fenomene luminoase numite aurore boreale , datorită razelor crepusculare emise de soare

17. FACTORUL EDAFIC SOLURILEsunt din clasa podzoluri, luturi cenuşii sau albastrui se inmlăştinează in timpul dezgheţului au ciclu scurt de vegetaţie, nu pot fi utilizate la cultivarea plantelor sărac în nutrienţi în timpul verii se dezgheaţă pe o grosime de 0,2-1,6 m, stratul de adâncime permanent înghetat (permafrost) menţinând la suprafaţă apele rezultate din topirea gheţii.

19. FLORA • În lupta împotriva temperaturilor scăzute,a uscăciunii şi a vântului, plantele din tundră au caractere de adaptare remarcabile: multe specii sunt semipervirescente, scunde, unele târâtoare, altele cresc dese in pernite(muşchii) sau ca tufişuri mici. • În general, plantele au o înfăţişare xeromorfă, frunzele sunt mici, uneori acoperite cu peri protectori.Sistemul radicular se dezvoltă în stratul superior al solului. • Perioada de vegetaţie este scurtă si creşterea înceată, de aceea plantele au o înălţime mică. • În tundră lipsesc pădurile; numai la limita sudică, însilvotundră, cresc arbori care fac trecerea spre zonele de păduri. • Vegetaţia de tundră este constituită din: muşchi, licheni, graminee, ciperacee, subarbuşti, ce se distribuie pe un singur strat, cel mult doua • Plantele sunt capabile de fotosinteză la temperaturi mici şi lumină puţină

21. Flora din Eurasia • Conditiile de clima si sol neomogene se reflecta in mai multe subtipuri de tundra ce se succed de la sud la nord: • ; 1.)tundrele cu arbusti 3.)tundre mezofile 2.)tundrele cu subarbusti 4.)tundre xerofile 5.) tundre cu muschi si licheni

22. 1.)TUNDRA CU ARBUŞTI pe soluri umede, cu înghetul puţin profund, adăpostite de vânturi; Exemple: tufărişurile de mesteaceni, arini salcii pitice sunt foarte dese; mlaştinile oligotrofe de Sphagnum cu Eriophorum si Andromeda polifolia evoluează spre tundra cu arbusti;

23. 2.) TUNDRA CU SUBARBUŞTI • se situează la nordul tundrelor cu arbuşti • Reprezentanţi: ericacee scunde, salcii mesteceni pitici tufe târâtoare de vuietoare (Empetrum); • se remarcă formaţiunile de pe substrat calcaros numite zăcători de zăpada, în care vegetaţia se dispune în cercuri concentrice

24. 3.) TUNDRA MEZOFILĂ • Reprezentanţi: ciperacee şi graminee • soluri permeabile, drenate şi care se dezgheaţă pe o grosime de 1 m; 4.)TUNDRA XEROFILĂ • pe terenuri ridicate, cu substrat calcaros, • săracă în specii :salcii-pitice • ericaceae • arginţica –Dryas octopetala, • iarba sopârlelor-Poligonum viviparum, • rogozuri

25. 5.) Tundra cu muşchi şi licheni • tundrele cu licheni se găsesc pe soluri nisipoase, acoperite cu un strat gros de zăpadă • predomină lichenul-renilor:Caldonia sylvatica,Cladonia uncinalis • în tundra din partea centrală a Siberiei de nord predomină lichenii: -Alectoria ocholeuca, -Alectoria nigricans -lichenul islandez:Cetraria islandica -Cetraria cucullata. • Printre licheni cresc unele erbacee si tufişuri scunde:mesteacanul pitic, merisorul de munte. • Tundra cu muschi se caracterizează prin marea răspandire a muşchilor, care cresc strâns unii de alţii, formând covoare dese .

26. TUNDRA ÎN AMERICA DE NORD • în funcţie de excesivitatea condiţiilor climatice, se diferenţiază în: 1.)tundre mezohigrofile 2.)tundre xerofile 3.)formaţiunea fell-field 4.)formaţiunea barren în insula Baffin licheni crustosi. 5.)tundre pietroase

27. 3.)Formaţiunea fell-field (eng.:camp pustiu) formată din fitocenoze de Dryas interigifolia cu rogozuri arctice (Carex nardina, Carex rupestris, Carex misandra), muschi si licheni care acopera partial solurile; 4.)Formaţiunea barren (barren (eng.) =sterp) se caracterizează prin uniformitate si maonotonie cuprinde comunităţi de Dryas şi Saxifraga nivalis;

28. 1.)Tundre mezohigrofile • în depresiunile umede din estul Canadei • Reprezentanţi:Carex aquatalis, • Eriophorum viviparum 2.)Tundre xerofile • se găsesc pe terenurile drenate • Reprezentanţi:Carex rupestris • Luzula confusa, • Dryas

29. FAUNA • este săracă si omogenă pe tot cuprinsul Eurasiei si Americii de Nord • specii migratoare • majoritate animalelor migrează pentru perioada iernii spre regiunile meridionale ale tundrei ori mai sudice • acestea se întorc în tundră pentru a se reproduce • exemple renul, iepurele arctic, caribou, boul moscat,popȃndăul de tundră, dihorul polar, lupul de tundră, ursul şi vulpea polară. • Păsări migratoare: cioara, snow buntings, şoim, sandpipers,

33. 2.Specii rezidente Adaptări la condiţiile dure de mediu: A.)adaptări morfologice - corpuri mari si compacte -strat gros izolator de pene sau blană -penaj sau blană ce iarna se decoloreaza în alb, iar vara este maro B.) adaptări fizice -abilitatea de a acumula depozite de grăsime in perioada verii. Grăsimea izolează şi inmagazionează energie folosită pe perioada iernii, când speciile încă sunt active C.) adaptări ale populaţiei -populaţiile de prădători si plante răspund în funcţie fluctuaţiile populaţiei de ierbivore(creştere sau drescreştere) ex. Fluctuaţii ciclice au fost observate la lemmings, un mic rozător, ce este şi erbivorul majoritar al tundrei

34. Exemple- Fauna tundrei Adaptările speciilor rezidente sunt necesare hibernării Insectele, foarte numeroase, hibernează iarna, iar vara se înmulţesc foarte repede. Exemple: ţânţari, muşte, moths, grasshoppers, blackflies and albina arctică Animalele polikiloterme sunt reprezentate de cateva specii de reptile , batracieni. Singurul anfibian din tundră: broasca, capabilă de hibernare

35. Exemple -fauna din tundră • iacul este una din speciile rare care trăieste aici in permanenţă • harfangul, cucuvea cu penajul alb cu pete maro, care se hraneste cu rozatoare mici. • Mamifere carnivore: Vulpea argintie ursul polar lup • Mamifere erbivore : leming veveriţe caribou ren • Peşti: cod, salmon

36. Factorul antropic • Peste 90% din habitat este intact • Cel mai mare pericol este asociat cu dezvoltarea infrastructurii si a industiei petrolului • Drumurile şi conductele de petrol pot deranja migraţiile • Extragerea petrolului şi mineritul poluează râurile, lacurile şi solul Exemplu: o mină de nichel din Rusia a cauzat moartea plantelor din zonă • urmele de roti sunt vizibile pentru mult timp. Razele solare care bat pe aceste topesc permafrostul, care le erodează, aceste făgaşuri devenind tot mai mari. Urmele făcute in Al Doilea Razboi Mondial au ajuns acum lacuri. • oraşele distrug zone de tundră, locuri de unde işi procurau animalele hrană, dupa un anumit tipar din memoria lor. Un exemplu: urşii intră in oraşe, unde sunt ucişi sau alungaţi.

37. Încălzirea globală în unele zone copacii s-au deplasat cu 85 de metri înspre nord şi s-au înmultit in locuri altădata lipsite de arbori cu până la 65 la suta, aceastăînaintare e de natura să tulbure ecosistemul. Plantele si animalele din tundră nu sunt adaptate să existe împreuna cu coniferele, iar pădurea înainteaza mai repede decât ar putea ele sa se adapteze. După ce, între 1700 si 1925, cercetătorii constataseră graniţe bine delimitate între pădurile de conifere si tundră, în scurtul interval dintre 1925 si 1950 aceste graniţe au inceput sa dispară. Suprafetele plane din tundră acoperite de zăpadă reflectă in spaţiu razele solare, răcorind astfel planeta .În schimb,coniferele datorită culoariînchise reţine căldura, care se împrăştie în atmosferă fără să se transforme în precipitaţii

38. TUNDRA ANTARCTICĂ

39. RASPÂNDIRE Antarctica Insule antarctice si subantarctice Georgia de sud sudul Insulei Sandwich Insulele Kerguen

40. Antarctica cuprinde două regiuni climatice distincte: -una subantarctica, nordică, cu climat oceanic mai blând; -o regiune sudică cu climat continental foarte friguros si bătută aproape continuu de furtuni violente.

41. FLORA în insulele subantarctice vegetaţia este cât de cât bine reprezentata, cu specii de plante din diverse familii (majoritatea cresc sub forma de periniţe si tufe – Acaena selago, Poa foliosa, Azorella, Agrostis antarctica), pe continentul antarctic, vegetaţia este mult mai săraca (300-400 licheni, 100 muşchi, 25 muşchi hepatici, aproximativ 700 specii de alge terestre şi acvatice şi câteva plante cu flori; exemplu Deschampsia Antarctica tundrele, reduse ca suprafaţă, fiind distribuite numai pe ţărmuri Flora si fauna antarctică sunt protejate prin “Tratatul Antarctic”

42. FAUNA • Fauna din tundrele antarctice este de asemenea saraca. • Mamiferele lipsesc; • pasarile sunt reprezentate de mai multe specii, • majoritatea marine • pinguinul –Pygoscelis antarctica, • albatrosul- Diomedea exulans • pescarusul – Megalestris antarctica • cormoranul • şi numai doua specii de uscat:Anthus antarcticus, Chionis minor)

44. TUNDRA ALPINĂ

45. Caracteristici Răspândire Tundra alpină se dezvoltă pe munţii din toată lumea, la altitudini mari • Se găseşte în zona alpină • Temperatura pe perioada nopţii este de obicei sub 0°C • Vânturi puternice • Soluri : spre deosebire de tundra arctică, solul tundrei alpine este bine drenat nu conţine permafrost • Impactul antropic: Cam 85% din această ecoregiune este intactă Mineritul şi costrucţia drumurilor

46. Flora • Sezonul de creştere durează aproximativ 180 zile • Plantele se aseamănă cu cele din tundra arctică

47. Exemple de plante: Picea glauca Pinus contorta Populos tremoides Picea mariana Salix spp. Betula papyrifera Betula balsamea

48. Fauna • Iacul • lama • Marmota • Capre de munte • Chinchilla • Pika Insecte: springtails, gândaci, grasshoppers, fluturi

50. BIBLIOGRAFIE: • www.wikipedia.org • Tundra-’result search’: www.encyclopedia.com • Imagini tundra: www.images.google.com • Tundra biome: www.ucmp.berkeley.edu • www.blueplanetbiomes.org • Manuale alternative- clasa aXI-a