1 / 36

40 de ani de la prima coborare a omului pe Luna

40 de ani de la prima coborare a omului pe Luna. Dr.ing.cosmonaut Dumitru-Dorin Prunariu Presedintele Consiliului Stiintific al Agentiei Spatiale Romane. Ce este de fapt Luna?. Singurul satelit natural al Pământului Vârsta - aproximativ 4.60 miliarde de ani

quemby-joyce
Download Presentation

40 de ani de la prima coborare a omului pe Luna

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript

  1. 40 de ani de la prima coborare a omului pe Luna Dr.ing.cosmonaut Dumitru-Dorin Prunariu Presedintele Consiliului Stiintific al Agentiei Spatiale Romane

  2. Ce este de fapt Luna? • Singurul satelit natural al Pământului • Vârsta - aproximativ 4.60 miliarde de ani • Raza medie = 1.737 km (de 4 ori mai mică decât a Pământului) • Orbitează în jurul Pământului la o distanţă medie de 384.403 km, cu o viteză medie de 3.700 km/h • Masa = 7,35 × 1019 tone (de 81 de ori mai mică decât masa Pământului) • Realizează o rotaţie în jurul Pământului în aproximativ 4 săptămâni (27 zile 7 ore 43 min 11.6 sec) • Perioada de rotaţie a Lunii este egală cu cea de revoluţie în jurul Pământului, astfel încât Luna ne arată mereu aceeaşi faţă • Suprafaţa Lunii este acoperită de cratere care s-au format în urma impactului cu meteoriţi şi asteroizi

  3. Cum s-a format Luna?Cea mai argumentata teorie Teoria impactorului urias (The Giant impactor Theory): Un corp ceresc de dimensiunea planetei Marte a lovit Pamantul imediat dupa formarea Sistemului Solar aruncand in spatiu volume mari de materie incinsa din straturile exterioare ale ambelor corpuri. O parte din aceasta materie s-a conglomerat gravitational formand Luna.

  4. De ce exploram Luna? • De la nastere oamenii simt o determinare primordiala de a explora, de a gasi noi cai, de a investiga noi teritorii si de a raspunde unor intrebari profunde despre ei insisi si despre Univers. • Calatorind pe Luna pentru perioade extinse de timp, astronautii vor cauta resurse si vor invata cum sa munceasca in siguranta intr-un mediu aspru, punand bazele unor explorari ulterioare. • Luna ofera, de asemenea, multe repere asupra perioadei cand s-au format planetele.

  5. Inceputurile explorarii LuniiProgramul sovietic “Luna” • Luna 1 – Luna 24 > 1959-1976 Luna 3– 4 oct.1959 – Prima sonda care transmite imagini ale fetei nevazute a Lunii Luna 2 -12 sept.1959 – Prima sonda care realizeaza impactul cu suprafata Lunii Luna 1 – 2 ian.1959 – prima sonda lansata cu succes spre alt corp ceresc.

  6. Programul sovietic Luna Luna 9 – ian. 1966 – prima nava care realizeaza o aselenizare lina si transmite de pe Luna spre Pamant imagini fotografice. Sonda demonstreaza ca suprafata lunara suporta greutatea unei nave cosmice si ca aceasta nu se afunda in praful lunar, cum preziceau unii. Luna 10 – martie 1966 – Primul satelit artificial al Lunii Luna 16 – sept. 1970 – prima sonda care a colectat si a adus pe Pamant mostre de sol lunar. Luna 17 – nov. 1970 – primul vehicul care se deplaseaza pe suprafata Lunii – Lunahod-1

  7. Programul sovietic Zond • Zond-3, Zond 5 - Zond 8 • iulie 1965 – oct. 1970 • Zond 5- Zond 8 – nave cosmice recuperabile proiectate pentru zboruri lunare pilotate Zond 3 Program abandonat dupa ce prioritatea zborurilor pilotate spre Luna a fost preluata de SUA

  8. Programul american de explorare a Lunii "I believe this nation should commit itself to achieving the goal, before this decade is out, of landing a man on the Moon and returning him safely to the Earth. No single space project in this period will be more impressive to mankind, or more important for the long-range exploration of space, and none will be so difficult or expensive to accomplish." “Cred ca aceasta natiune trebuie sa se angajeze sa realizeze performanta, inainte de sfarsitul acestui deceniu, de a duce o fiinta umana pe Luna si de a o readuce in conditii de siguranta pe Pamant. Nici un alt proiect spatial in aceasta perioada nu va fi mai impresionant pentru omenire sau mai important pentru explorarea pe termen lung a spatiului cosmic, si nici unul nu va fi atat de dificil de realizat sau atat de scump.” Presedintele John F. Kennedy, cuvantare in fata Congresului, 25 mai 1961.

  9. Contextul geopolitic • In contextul Razboiului Rece, SUA se temea ca a ramas in urma URSS atat ca progres tehnologic cat si ca prestigiu international. • URSS lansase primul satelit al Pamantului (4 oct.1957) si primul om in cosmos, pe Iuri Gagarin (12 apr.1961). • Americanii au realizat primul zbor pilotat suborbital la 5 mai 1961 (Allan Shepard), iar un zbor cosmic orbital doar in februarie 1962 (John Glenn). • Esecul invaziei din Golful Porcilor, Cuba, din aprilie 1961, sustinut de SUA, a contribuit suplimentar la starea generala de dezamagire. • Dupa consultarea vicepresedintelui Lyndon Johnson si a autoritatilor stiintifice americane, presedintele Kennedy a stabilit un reper foarte inspirat care sa regrupeze SUA. • Reperul calatoriei omului pe Luna era suficient de dramatic sa capteze atentia intregii lumi si suficient de greu si costisitor de realizat pentru a depasi prioritatea URSS in explorarea spatiala.

  10. Programe nepilotate americane – predecesoare programului Apollo • Ranger 1-9 > 1961-1965 • Surveyor 1-7 > 1966-1968 • Lunar Orbiter 1- 5 > 1966-1967 Pioneer 4 – 3 mar.1959 – Flyby prima sonda americana care iese din gravitatia terestra Ranger - Scopul principal al misiunii: testarea performantelor acelor functii si parti necesare realizarii ulterioare a misiunilor lunare si planetare utilizand acelasi design al navei cosmice. Programul Surveyor – scopul principal: realizarea zborului si aselenizarii automate line in vederea pregatirii programului pilotat Apollo. Programul Lunar Orbiter – fotografierea suprafetelor lunare plane pentru a se selecta si verifica locurile posibile de aterizare lina pentru programele Surveyor si Apollo. Echipamentul sondelor a colectat date privind intensitatea radiatiilor selenare si impactul cu micrometeoritii.

  11. Programul Apollo Scopurile urmarite de program au reprezentat mai mult decat coborarea americanilor pe Luna si readucerea lor in siguranta pe Pamant. Au fost si de: • A stabili tehnologii necesare altor interese nationale ale SUA privind spatiul cosmic; • A realiza superioritatea SUA in domeniul cosmic; • A desfasura un program stiintific de explorare a Lunii; • A dezvolta capacitatile umane de a lucra in mediul lunar.

  12. Nava cosmica Apollo A fost compusa din 3 parti: • Modulul de comanda (CM) reprezentand modulul pentru echipaj si pentru controlul zborului, • Modulul de servici (SM) pentru propulsia navei si sistemele de suport. CM+SM=CSM. • Modulul lunar (LM) – asigura transportul si activitatea a doi astronauti pe suprafata Lunii si readucerea lor la CSM.

  13. Racheta Saturn V • Racheta cu mai multe trepte, cu combustibil lichid, folosita de NASA in programele Apollo si Skylab intre 1967-1973. • Au fost lansate fara esec 13 rachete. • Cea mai mare si mai puternica racheta operationala (depasita ulterior doar de racheta ruseasca Energia). • Proiectata si construita sub directia lui Wernher von Braun la Marshall Space Flight Center din Huntsville, Alabama. • Principali contractori: • Boeing North American Aviation, • Douglas Aircraft Company, • IBM

  14. Designeri ai programului spatial american Hermann Oberth (fata) cu oficiali ai Army Ballistic Missile Agency in 1956. de la stanga la dreapta: Ernst Stuhlinger (sezand); General-Maior H. N. Toftoy, Wernher von Braun, siEberhard Rees. Von Braun la biroul lui la Marshall Space Flight Centerin mai 1964, cu modelele rachetelor realizate sau in proiect.

  15. Misiuni, echipaje, performante • Apollo 7, lansat la 11 octombrie 1968: prima misiune pilotata in programul Apollo. A vizat testarea modulului de comanda reproiectat. Durata zborului 11 zile. Prima utilizare a rachetei Saturn 1B si prima misiune americana cu trei astronauti la bord. • Misiunile Apollo 8,9 si 10, au fost efectuate intre 21 dec.1968 si 18 mai 1969 utilizand racheta Saturn V. Cate trei membrii in echipaj, doi pentru modulul lunar dar nu s-a vizat aselenizarea propriuzisa.

  16. Misiuni, echipaje, performante • Apollo 11 si 12 – aselenizare reusita. • Apollo 13 – misiune abandonata inainte de aselenizare, echipajul revine in conditii de avarie pe Pamant. • Apollo 14-17 – aselenizari reusite. Ultimele trei misiuni au utilizat un rover lunar. • Apollo 17 – lansat la 7 dec. 1972 – ultima misiune Apollo pe Luna. Comandantul Eugen Cernan a fost ultima persoana care a parasit suprafata Lunii. Echipajul a revenit in siguranta pe Terra la 19 dec. 1972.

  17. Misiuni, echipaje, performante Apollo 11 “That's one small step for [a] man, one giant leap for mankind.” • Misiune de 8 zile, 3 ore si 18 minute intre 16-24 iulie 1969. • Comandant: Neil Armstrong • Pilot al modulului de comanda: Michael Collins • Pilot al modulului lunar: Edwin E. (Buzz) Aldrin jr. • Prima aterizare a unui echipaj pe Luna si prima activitate extravehiculara pe suprafata Lunii (2 ore si 31 min.). Sedere totala pe Luna, 21,6 ore, timp total pe orbita lunara 59,5 ore (30 de rotatii). S-au adus pe Pamant 20 kg de sol lunar. "Houston, Tranquility base here. The eagle has landed." Astronaut ul Buzz Aldrin cu steagul SUA

  18. Echipajul lui Apollo 11 cu presedintele Bush la 21 iulie 2004

  19. Misiuni, echipaje, performante AstronautulHarrison H. Schmitt 13 dec. 1972. Imagine luata in timpul ultimei misiuni pe Luna, Apollo 17.

  20. Catastrofa - Apollo 1 • Apollo 1- misiune care nu a fost lansată. Modulul său de comandă a fost distrus de un incendiu în timpul unui test şi exerciţiu de antrenament la 27 ianuarie 1967 la Pad 34 (Launch Complex 34, Cape Canaveral) pe o rachetă Saturn IB. • Echipajul compus din astronauţii aleşi pentru prima misiune umană din cadrul programului Apollo a murit în incendiu: • pilotul comandant Virgil I. "Gus" Grissom, pilotul senior Ed White şi pilotul Roger B. Chaffee.

  21. Echipaje ale programului Apollo • Apollo 7- 11-22 oct. 1968Walter M. Schirra Jr. (comandant), Donn F. Eisele (pilot CM), R. Walter Cunningham (pilot LM) • Apollo 8- 21-27 dec. 1968Frank Borman (comandant), James A. Lovell Jr. (pilot CM), William A. Anders (pilot LM) • Apollo 9- 03-13, martie 1969James A. McDivitt (comandant), David R. Scott (pilot CM), Russell L. Schweickart (pilot LM) • Apollo 10- 18-26 mai 1969Thomas P. Stafford (comandant), John W. Young (pilot CM), Eugene A. Cernan (pilot LM) • Apollo 11- 16-24 iulie, 1969Neil A. Armstrong (comandant), Michael Collins (pilot CM), Edwin E. (Buzz) Aldrin Jr. (pilot LM)

  22. Echipaje ale programului Apollo • Apollo 12- 14-24 nov. 1969Charles Conrad Jr. (comandant), Richard F. Gordon Jr. (pilot CM), Alan L. Bean (pilot LM) • Apollo 13- 11-17 aprilie 1970James A. Lovell Jr. (comandant), John L. Swigert Jr. (pilot CM), Fred W. Haise Jr. (pilot LM) • Apollo 14- 31 ian.- 09 feb. 1971Alan B. Shepard Jr. (comandant), Stuart A. Roosa (pilot CM), Edgar D. Mitchell (pilot LM) • Apollo 15- 26 iulie-07 august 1971David R. Scott (comandant), Alfred M. Worden (pilot CM), James B. Irwin (pilot LM) • Apollo 16– 16-27 aprilie 1972John W. Young (comandant), Thomas K. Mattingly II (pilot CM), Charles M. Duke Jr. (pilot LM) • Apollo 17- 07-19 decembrie 1972Eugene A. Cernan (comandant), Ronald E. Evans (pilot CM), Harrison H. Schmitt (pilot LM)

  23. Costurile programului • Estimarea costului programului Apollo transmisa de NASA Congresului SUA in martie 1966: 22,718 miliarde USD pe o durata de 13 ani. • Costul final apreciat de NASA History website: 25,4 miliarde USD in dolari 1969. • Costurile asociate programului, in dolari 2005, pentru constructia navelor Apollo si a rachetelor Saturn: 83 miliarde USD. • Comparativ, bugetul actual al NASA = aprox. 18 miliarde USD/an

  24. Misiuni Apollo anulate • Ca urmare a reducerii drastice a bugetului NASA, pentru a nu mai produce o noua serie de rachete Saturn V, pentru a aloca fonduri noului program Space Shuttle si pentru a folosi ultimele nave si rachete din programul Apollo pentru programul laboratorului spatial Skylab, trei misiuni Apollo (18-20) au fost anulate. • Numai o racheta Saturn V a mai fost folosita in 1973 pentru Skylab, celelalte devenind obiecte de muzeu.

  25. Justificarea stiintifica si inginereasca Programul Apollo a stimulat multe domenii tehnologice: • Designul computerului de bord folosit la modulul de comanda si cel lunar, alaturi de sistemele folosite la rachetele Minuteman au constituit baza circuitelor integrate. • Celulele de combustibil dezvoltate pentru acest program au fost primele celule de combustibil practice. • Utilajele comandate prin computer au fost utilizate pentru prima data in fabricarea componentelor structurale ale navelor Apollo.

  26. Apollo spinoffs – aplicatii derivate • Prin succesul programului Apollo NASA a produs un progres semnificativ in domeniul rachetelor si aeronauticii, cat si in domeniul ingineriei civile, mecanice si electrice. • Dezvoltarile deosebite in domeniul laserilor vin ca aplicatii ale realizarilor din programul Apollo. • Parteneriatul intre NASA si industrie a dus la comercializarea numeroaselor tehnologii folosite in programulo Apollo.

  27. Influenta asupra viitoarelor explorari umane in spatiu • Cateva natiuni au planificate misiuni umane spre Luna si unele agentii spatiale intentioneaza sa construiasca baze lunare. • Comandantul lui Apollo 11, Neil Armstrong, spunea intr-un interviu in 2005 ca o calatorie umana spre Marte va fi mai usor de realizat decat misiunile lunare ale anilor `60: "I suspect that even though the various questions are difficult and many, they are not as difficult and many as those we faced when we started the Apollo (space program) in 1961.”

  28. Misiuni lunare recente

  29. Misiuni in desfasurare

  30. Viitoare misiuni lunare • Explorarea Lunii nu este completa si interesul in ea ramane ridicat. Misiunile trecute si prezente ridica cel putin atatea intrebari noi cate raspunsuri ofera la cele vechi. • Alte state, pe langa SUA, sunt interesate in explorarea Lunii, unele punand in discutie misiuni realizate la nivel national. • Grupul de lucru international pentru explorarea Lunii (International Lunar Exploration Working Group - ILEWG) a fost constituit cu scopul de a reprezenta central pentru schimbul de informatii pentru misiuni lunare. Centrul include reprezentanti ai principalelor agentii spatial din intreaga lume si este insarcinat cu dezvoltarea unei strategii internationale pentru explorarea Lunii. Colecteaza informatii asupra potentialelor misiuni lunare, automate sau pilotate, cat si noi date stiintifice si informatii asupra resurselor de exploatare a Lunii.

  31. Misiuni in dezvoltare

  32. Misiuni in faza de propunere

  33. Misiuni viitoare pilotate

  34. Viitorul program pilotat american • Constelattion este un program spatial pilotat al NASA. • Scopurile principale sunt de: • a acumula experienta in operarea cu echipaje umane departe de mediul terestru, • a dezvolta tehnologii necesare pentru a depasi actualele frontiere ale spatiului cosmic, • a desfasura cercetari fundamentale. • Ca parte a programului, NASA planifica dezvoltarea de noi nave cosmice si rachete care sa inlocuiasca navetele spatiale, si trimiterea astronautilor pe Luna si posibil chiar pe Marte. Primele nave din noul program sunt planificate a incepe operarea in 2015

  35. Imagine artistica a viitoarei nave Orion pe o orbita lunara.

More Related