UNIVERSITATEA OVIDIUS FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE

1. UNIVERSITATEA OVIDIUSFACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE BUGET SI TREZORERIE PUBLICA Curs nr. XI Lect. Univ. Dr. NANCU Dumitru

2. Buget şi Trezorerie Publică Bugetul Uniunii Europene

3. Noutăţile Tratatului de la Lisabona • La 1 decembrie 2009 a intrat în vigoare Tratatul privind Uniunea Europeană şi Tratatul privind Funcţionarea Uniunii Europene actualizat cu prevederile de la Lisabona • Începând cu articolul 310 sunt prevăzute o serie de prevederi cu implicaţii financiare

4. Prevederile financiare din Tratat (I) • Art. 310: • UE are un buget de venituri şi cheltuieli • Bugetul UE se bazează pe principiul echilibrului • Cheltuielile din buget se fac respectând actele juridice de autorizare a cheltuielilor

5. Prevederile financiare din Tratat (II) • Art. 310 (continuare): • Disciplina financiară se asigură prin aprobarea de acte juridice a căror efecte pot fi suportate din resursele bugetare • Bugetul Uniunii se execută în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare • Uniunea si statele membre combat frauda

6. Prevederile financiare din Tratat (III) • Art. 311: • Bugetul este finanţat integral din resurse proprii • Consiliul adoptă decizii privind resursele proprii, aceste decizii fiind aprobate de toate statele membre

7. Prevederile financiare din Tratat (IV) • Art. 312: • Cadrul financiar multianual vizează asigurarea evoluţiei ordonate a cheltuielilor Uniunii în limita resurselor proprii • Acesta se adoptă pentru o perioadă de cel puţin cinci ani • Bugetul anual al Uniunii respectă cadrul financiar multianual

8. Prevederile financiare din Tratat (V) • Art. 313: • Bugetul UE este anual • Exerciţiul bugetar începe la 1 ianuarie şi se încheie la 31 decembrie

9. Prevederile financiare din Tratat (VI) • Art. 314: • Parlamentul European si Consiliul adoptă bugetul anual al Uniunii

10. Prevederile financiare din Tratat (VII) • Art. 314 (continuare): • Procesul bugetar: • Fiecare instituţie, cu excepţia Băncii Centrale Europene, întocmeşte, înainte de 1 iulie, o situaţie estimativă a cheltuielilor sale pentru exerciţiul bugetar următor • Propunerea care cuprinde proiectul de buget se prezintă de către Comisie Parlamentului European si Consiliului până la data de 1 septembrie a anului care precede anul execuţiei bugetului

11. Prevederile financiare din Tratat (VIII) • Art. 314 (continuare): • Procesul bugetar (continuare): • Consiliul adoptă poziţia sa asupra proiectului de buget si o transmite Parlamentului European până la data de 1 octombrie a anului care precede anul execuţiei bugetului. Acesta informează pe deplin Parlamentul European asupra motivelor care l-au condus la adoptarea poziţiei respective

12. Prevederile financiare din Tratat (IX) • Art. 314 (continuare): • Procesul bugetar (continuare): • În cazul în care, în termen de 42 zile de la transmitere, Parlamentul European: • aprobă poziţia Consiliului, bugetul este adoptat; • nu a luat o hotărâre, bugetul este considerat aprobat; • adoptă amendamente cu majoritatea membrilor care îl compun, proiectul astfel modificat se transmite Consiliului si Comisiei. Se convoacă comitetul de conciliere (dacă Consiliul nu aprobă amendamentele în 10 zile)

13. Prevederile financiare din Tratat (X) • Art. 314 (continuare): • Procesul bugetar (continuare): • În cazul în care în termen de 21 zile comitetul de conciliere ajunge la un acord asupra unui proiect comun, Parlamentul European si Consiliul dispun fiecare de un termen de 14 zile calculat de la data acordului pentru aprobarea proiectului comun.

14. Prevederile financiare din Tratat (XI) • Art. 314 (continuare): • Procesul bugetar (continuare): • În cazul în care, în termenul de 14 zile prevăzut: • Parlamentul European si Consiliul aprobă fiecare proiectul comun sau nu iau o hotărâre bugetul este considerat adoptat definitiv în conformitate cu proiectul comun • Parlamentul European si Consiliul resping proiectul comun, ori în cazul în care una dintre aceste instituţii respinge proiectul comun iar cealaltă nu ia o hotărâre, Comisia prezintă un nou proiect de buget, • Parlamentul European respinge proiectul comun, iar Consiliul îl aprobă, Comisia prezintă un nou proiect de buget • Parlamentul European aprobă proiectul comun dar Consiliul îl respinge, Parlamentul European poate decide confirmarea tuturor sau doar a anumitor amendamente. Pe această bază, bugetul este considerat adoptat definitiv.

15. Prevederile financiare din Tratat (XII) • Art. 314 (continuare): • Procesul bugetar (continuare): • În cazul în care, în termenul de 21 de zile comitetul de conciliere nu ajunge la un acord asupra unui proiect comun, Comisia prezintă un nou proiect de buget. • La încheierea procedurii prevăzute la prezentul articol, preşedintele Parlamentului European constată că bugetul este adoptat definitiv.

16. Prevederile financiare din Tratat (XIII) • Art. 315: • În cazul în care, la începutul unui exerciţiu bugetar, bugetul nu a fost încă adoptat definitiv, cheltuielile pot fi efectuate lunar pe capitole, în limita unei doisprezecimi din creditele deschise în capitolul corespunzător din bugetul din exerciţiul precedent, fără să poată depăşi o doisprezecime din creditele prevăzute la acelaşi capitol din proiectul de buget

17. Prevederile financiare din Tratat (XIV) • Art. 315 (continuare): • Consiliul, la propunerea Comisiei poate autoriza cheltuieli care depăşesc doisprezecimea prevăzută. Acesta transmite de îndată decizia Parlamentului European. • Aceasta intră în vigoare la 30 de zile de la data adoptării în cazul în care Parlamentul European nu decide să reducă aceste cheltuieli.

18. Prevederile financiare din Tratat (XV) • Art. 316: • Creditele, altele decât cele pentru cheltuielile de personal, neutilizate până la sfârşitul exerciţiului financiar, pot fi reportate exclusiv pentru exerciţiul următor. • Creditele sunt clasificate pe capitole care grupează cheltuielile după natura si destinaţia lor si pe subdiviziuni.

19. Prevederile financiare din Tratat (XVI) • Art. 317: • Comisia, în cooperare cu statele membre, execută bugetul. Statele membre cooperează cu Comisia astfel încât creditele să fie folosite în conformitate cu principiile bunei gestiuni financiare. • În cadrul bugetului, Comisia poate proceda la transferarea de credite dintr-un capitol în altul sau dintr-o subdiviziune în alta.

20. Prevederile financiare din Tratat (XVII) • Art. 318: • Comisia prezintă anual Parlamentului European și Consiliului conturile exerciţiului încheiat, aferente operaţiunilor bugetare. • De asemenea, aceasta le comunică un bilanţ financiar care descrie activul si pasivul Uniunii. • De asemenea, Comisia prezintă Parlamentului European si Consiliului un raport de evaluare a finanţelor Uniunii bazat pe rezultatele obţinute.

21. Prevederile financiare din Tratat (XVIII) • Art. 319: • Parlamentul European adoptă, la recomandarea Consiliului, descărcarea Comisiei de execuţia bugetară. În acest scop, Parlamentul European analizează, ulterior Consiliului, conturile, bilanţul financiar și raportul de evaluare, raportul anual al Curţii de Conturi însoţit de răspunsurile instituţiilor • Comisia depune toate eforturile pentru a da curs observaţiilor care însoţesc deciziile de descărcare si celelalte observaţii ale Parlamentului European cu privire la executarea cheltuielilor, precum si a comentariilor care însoţesc recomandările de descărcare adoptate de Consiliu. • La cererea Parlamentului European sau a Consiliului, Comisia face un raport referitor la măsurile luate pe baza acestor observaţii si comentarii si, în special, cu privire la instrucţiunile date serviciilor însărcinate cu execuţia bugetară.

22. Prevederile financiare din Tratat (XIX) • Art. 320: • Cadrul financiar multianual si bugetul anual se stabilesc în euro.

23. Prevederile financiare din Tratat (XX) • Art. 322: • Parlamentul European si Consiliul adoptă prin regulamente: • normele financiare care definesc în special procedura care trebuie adoptată pentru stabilirea si execuţia bugetului si pentru predarea si verificarea conturilor; • normele de organizare a controlului răspunderii participanţilor la execuţia bugetului, în special a ordonatorilor si contabililor.

24. Veniturile proprii (I) • Taxele vamale aferente importurilor din afara comunităţii. Tariful vamal unic a fost introdus în anul 1968. Din 1988 sunt incluse şi taxele vamale prevăzute de Tratatul Cărbunelui şi Oţelului

25. Veniturile proprii (II) • Venituri agricole: introduse în 1962. După Runda Uruguay (1994) aceste au devenit impozite percepute la importul de produse agricole din afara comunităţii. În această categorie intră şi taxele aplicate la producţia de zahăr, izoglucoză şi inulină.

26. Veniturile proprii (III) • Resursa TVA: Introdusă în 1970 pentru a suplimenta veniturile bugetare insuficiente. A început să fie colectată în 1980 după ce s-au armonizat bazele de calcul. Se obţine aplicând o rată asupra unei baze determinate în mod unitar. Baza de calcul nu poate depăşi 50% din VNB.

27. Veniturile proprii (IV) • Venitul Naţional Brut: în 1988 s-a introdus o nouă resursă care prelua rolul de echilibrare bugetară. Această resursă nu trebuie să depăşească 1,24% din VNB-ul fiecărui stat

28. Cheltuielile • Creştere durabilă • Conservare şi gestionare a resurselor naturale • Cetățenie, libertate, securitate şi justiție • UE ca actor mondial • Administrație

29. Buget şi Trezorerie Publică Reglementări financiare europene

30. Principiile bugetare europene • Unității şi exactității bugetare; • anualității; • echilibrului; • unității de cont; • universalității; • specialității; • bunei gestiuni financiare; • transparenței.

31. Principiile unității și exactității bugetare • Bugetul este un instrument care, pentru fiecare exercițiu financiar, prevede și autorizează toate veniturile și cheltuielile considerate necesare • Nu se colectează venituri și nu se efectuează cheltuieli decât dacă sunt înregistrate într-o linie din buget

32. Principiul anualității (I) • Creditele înregistrate în buget se autorizează pentru un exercițiu financiar care începe la data de 1 ianuarie și se încheie la data de 31 decembrie. • Bugetul conține credite diferențiate (formate din credite de angajament și credite de plată) și credite nediferențiate.

33. Principiul anualității (II) • Creditele de angajamentacoperă costurile totale ale angajamentelor juridice asumate în cursul exercițiului financiar curent. • Creditele de plată acoperă plăți efectuate pentru onorarea angajamentelor juridice asumate în cursul exercițiului financiar curent și/sau al exercițiilor financiare anterioare.

34. Principiul echilibrului • Veniturile și creditele de plată din buget trebuie să se afle în echilibru. • Soldul fiecărui exercițiu financiar se înscrie în bugetul exercițiului următor ca venit, în cazul unui excedent, sau ca și credit de plată, în cazul unui deficit.

35. Principiul unității de cont • Bugetul se întocmește și se execută în euro, iar conturile se prezintă în euro. Cu toate acestea, pentru anumite fluxuri de numerar , contabilul și, în cazul conturilor de avans, administratorii conturilor de avans sunt autorizați să efectueze operațiuni în monede naționale .

36. Principiul universalității • Veniturile totale acoperă creditele totale de plată.

37. Principiul specialității • Creditele se alocă integral unor destinații specifice pe titluri și capitole; capitolele sunt subîmpărțite la articole și rubrici. • Fiecare instituție poate efectua, în cadrul propriei secțiuni din buget, transferuri de la un titlu la altul până la o limită totală de 10% din creditele exercițiului financiar respectiv, de la un capitol la altul sau de la un articol la altul.

38. Principiul bunei gestiuni financiare (I) • Creditele bugetare se utilizează în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare, adică în conformitate cu principiile economiei, eficienței și eficacității.

39. Principiul bunei gestiuni financiare (II) • Principiul economiei prevede ca resursele utilizate de instituție pentru desfășurarea activităților sale să fie puse la dispoziție în timp util, în cantitatea și la calitatea adecvate și la cel mai bun preț. • Principiul eficienței vizează cel mai bun raport între resursele utilizate și rezultatele obținute. • Principiul eficacității vizează îndeplinirea obiectivelor specifice stabilite și obținerea rezultatelor scontate.

40. Principiul transparenței • Bugetul se întocmește și se execută și conturile se prezintă în conformitate cu principiul transparenței. La ordinul președintelui Parlamentului European, bugetul și bugetele rectificative se publică, în forma finală în care au fost adoptate, în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene.

41. Structura și prezentarea bugetului • Bugetul cuprinde: • o situație rezumativă a veniturilor și cheltuielilor; • secțiuni separate subdivizate în situații de venituri și cheltuieli pentru fiecare instituție. • Bugetul nu poate cuprinde venituri negative.

42. Execuţia bugetară • Comisia execută veniturile și cheltuielile bugetului pe propria răspundere și în limitele creditelor autorizate. Statele membre cooperează cu Comisia astfel încât creditele să fie utilizate în conformitate cu principiul bunei gestiuni financiare.

43. Modalităţi de execuţie bugetară • Comisia execută bugetul: • în mod centralizat - sarcinile de execuție sunt efectuate fie direct de către departamentele Comisiei, fie indirect; • prin gestiune repartizată - sarcinile de execuție sunt delegate statelor membre; • prin gestiune descentralizată - sarcinile de execuție sunt delegate țărilor terțe; • prin gestiune în comun cu organizațiile internaționale - anumite sarcini de execuție sunt încredințate organizațiilor internaționale.

44. Subvenţiile (I) • Subvenţiile sunt contribuţii financiare directe, acordate ca donaţie din buget pentru a finanţa: • fie o acţiune destinată să promoveze realizarea unui obiectiv care se înscrie în cadrul unei politici a Uniunii Europene; • fie funcţionarea unui organism care urmăreşte un obiectiv de interes general european sau un obiectiv care se înscrie în cadrul unei politici a Uniunii Europene.

45. Subvenţiile (II) • Nu reprezintă subvenţii: • cheltuielile cu personalul instituţiilor, împrumuturile şi participările, contractele publice şi ajutoarele plătite cu titlu de asistenţă macrofinanciară; • cheltuielile executate în cadrul gestiunii repartizate, descentralizate sau comune; • plăţile efectuate unor organisme delegatare ale Comisiei şi altor organisme comunitare instituite de Comunităţi.

46. Conturile • Conturile Comunităţilor cuprind: • situaţiile financiare ale instituţiilor şi ale organismelor instituite de Comunităţi; • situaţiile financiare consolidate care prezintă într-o formă agregată informaţiile financiare conţinute în situaţiile financiare ale instituţiilor şi organismelor instituite de Comunităţi; • rapoarte privind execuţia bugetelor instituţiilor şi a bugetelor organismelor instituite de Comunităţi; • rapoarte consolidate privind execuţia bugetară care prezintă într-o formă agregată informaţiile conţinute în rapoartele organismelor instituite de Comunităţi.

47. Situaţiile financiare • Situaţiile financiare se întocmesc în conformitate cu principiile contabile general acceptate, şi anume: • continuitatea activităţilor; • prudenţa; • permanenţa metodelor contabile; • comparabilitatea informaţiilor; • pragului de semnificaţie; • necompensarea; • supremaţia realităţii asupra aparenţei; • contabilitatea de angajamente.

48. Auditul extern • Examinarea de către Curtea de Conturi a legalităţii şi conformităţii tuturor veniturilor încasate şi a tuturor cheltuielilor efectuate are loc în conformitate cu dispoziţiile tratatelor, ale bugetului, ale regulamentului financiar şi ale tuturor celorlalte acte adoptate în temeiul tratatelor.