VALORIFICAREA SUBPRODUSELOR REZULTATE DIN APICULTURA

1. VALORIFICAREA SUBPRODUSELOR REZULTATE DIN APICULTURA

2. 1. LAPTISORUL DE MATCA ◄ este produsul cu care “albinele doici” hranesc larvele celor 3 caste: lucratoarele, trantorii, matca in primele 3 zile de la eclozionarea din ou si continua numai cu larvele de matca pe tot parcursul stadiului larvar. De asemenea, el constituie hrana de baza a matcii in perioada ouatului. ◄ este secretat de catre glandele hipofaringiene ale albinelor, care sunt foarte dezvoltate la albinele tinere ◄ este un produs preponderent proteic

3. ◄ elaborarea lui in cantitate abundenta de catre albina tanara necesita un aport substantial de hrana ◄ din acest motiv, inca din a 2-a zi de viata,albina trece la hranirea cu polen, aceasta durand toata perioada cat albina secreta laptisorul ◄ in a 21-a zi de viata, secretia de laptisor inceteaza, glandele hipofaringiene involueaza si secretia de laptisor este inlocuita cu secretie de saliva; albina devine apta de cules

4. ◄ declansarea secretie de laptisor, precum si inclouirea acesteia cu saliva, se regleaza prin mecanism hormonal ◄ laptisorul de matca inglobeaza toti factorii nutritivi si biologic activi care asigura cresterea, inmultirea si dezvoltarea albinelor intr-un ritm impresionant: Ex: ● in a 3-a zi de la eclozionare, perioada in care larva albinei lucratoare este hranita doar cu laptisor de matca, ea ajunge la o greutate de cca. 250 ori mai mare decat greutatea ei normala in momentul eclozionarii ● hranirea exclusiva cu laptisor de matca onditioneaza longevitatea matcii (5-6 ani) in raport cu albina lucratoare (35-40 zile in perioada culesului) ● hranirea cu laptisor de matca conditioneaza prolificitatea matcii: 2000 oua/zi in perioada oatului

6. CARACTERISTICI FIZICO-CHIMICE ● apa 58-67% ● proteine 13-18,5% ● zahar invertit 7-12% ● lipide 3-6% ●cenusa 0,8-1,5% ● principii biologic active: enzime (majoritar proteaze) dar si catalaza, fosfataza

7. FALSIFICARILE LAPTISORULUI DE MATCA A. Galbenusul de ou:in special daca este batut cu ulei si adaos de acid citric (sare de lamaie), sub forma de maioneza, imita relativ bine laptisorul de matca Decelarea: I. Pe baza diferentei continuturilor de apa: ● laptisor de matca nefalsificat: minim 58% ● umiditate galbenus: 50% ● ulei 1% ● laptisor de matca falsificat: < 58% II. Pe baza diferentei continutului de lipide: ● laptisor de matca nefalsificat: max 6% ● galbenus de ou 32%

8. III. Pe baza diferentei continutului de zaharuri: ● laptisor de matca nefalsificat: minim 3% ● laptisor de matca falsificat < 3% B. Triturat de larve de albine (in special larve de trantori) – Apilarnil ● se recolteaza larvele inainte cu o zi de capacire (a 7-a zi a stadiului larvar) impreuna cu resturile de hrana din celule ● se omogenizeaza si se filtreaza si rezulta un produs similar laptisorului de matca

9. Decelarea: I.Analiza fizico-chimica a continuturilor de apa, proteine, zahar invertit, lipide, cenusa Laptisor nefalsificat Triturat de larve albine Apa 58-67% 65-75% Proteine 13-18,5% 9-12% Zahar invertit 7-12% 6-10% Lipide 3-6% 5-8% Cenusa 0,8-1,5% 1,5-2 II. Analiza pH: prin falsificare pH-ul creste la 6 -6,8

10. Proprietati: • nutritiv •antiviral •antibiotic cu spectru larg • creste durata vietii prin ameliorarea calitativa a multiplicarii celulare • creste pofta de mancare • anabolizant natural • afrosidiac • energizant, vitaminizant • antidepresiv • scade greutatea ficatului • creste secretia de luteina si progesteron • scade multiplicarea tumorilor cu crestere lenta • rol hematopoietic • stimuleaza regenerarea celulelor epiteliale • normalizeaza secretia de sebum a glandelor sebacee

11. 2. PASTURA Pastura este un produs natural (CONSIDERAT CEL MAI VALOROS PRODUS AL STUPULUI), cu insusiri mult mai valoroase decat ale polenului datorita continutului mai mare in: • zaharuri simple • vitamina K • enzime • aminoacizi precum si a aciditatii sporite ce o face usor asimilabila • fata de polen valoarea nutritiva si antibiotica este de 3 ori mai mare

12. • invelisul extern al polenului, exina, este distrus, determinind asimilarea mai usoara de catre organism. • datorita cantitatii mari de acid lactic si proprietatilor antibiotice, pastura poate fi pastrata timp indelungat, fara modificari majore, cantitative sau calitative. • pastrata la loc uscat si racoros, poate rezista pana la 17 ani.

13. Cum se formeaza: ● ajunse cu polenul in stup, albinele isi desprind incarcatura din cosulete si o introduc pe rand in celule, o taseaza energic cu capul pana se transforma intr-o masa compacta care nu inglobeaza aerul ● operatia se incheie la umplerea 2/3 a celulei ● datorita absentei aerului, a continutului ridicat de zaharuri si atemperaturii ridicate din stup se instaleaza procese de fermentatie lactica in urma carora polenul se transforma in pastura

14. Etape: I. ● dezvoltarea bacteriilor Pseudomonas, care inhiba dezvoltarea celorlalte bacterii, a drojdiilor si mucegaiurilor ● enzimele secretate de bacterii (in special proteolitice) initiaza descompunerea polenului, crescand aciditatea substratului ● dupa ce consuma oxigenul din celula, bacteriile se autoasfixiaza si mor II. ● dezvoltarea bacteriilor Lactobacillus (anaerobe) ● fermentarea zaharurilor cu formare de acid lactic (inhiba cresterea altor bacterii concurente) ● excesul de acid lactic format distruge bacteriile lactice III. ● pe substratul puternic acidifiat se instaleaza drojdiile Sacharomyces ● finalizeaza fermentatiile zaharurilor si formarea pasturii

15. Compozitia fizico-chimica a pasturii ● apa 13-14% ● proteine 26-28% ● zahar invertit 23-26% ● substante minerale 1-1,5% ● aciditate (oT) 24-26 ● pH 3-3,5 Falsificare ● unica metoda: cu pasta densa de polen amestecat cu miere Decelarea: ● relativ usor, datorita diferentelor mari ale caracteristicilor fizico-chimice in raport cu cele ale pasturii nefalsificate

16. UTILIZARI ◄ MEDICINA • afectiuni hepatice • anemii • stres • reumatism • reglarea tranzitului intestinal • afectiunile de colon (mai ales cele insotite de constipatii (enterocolite, colite de fermentatie sau putrefactie, constipatii cronice de diverse etiologii)