ASPECTE PRIVIND MANAGEMENTUL ECOSISTEMELOR ACVATICE STUDIU DE CAZ: BAZINUL NEAJLOV

1. ASPECTE PRIVIND MANAGEMENTUL ECOSISTEMELOR ACVATICE STUDIU DE CAZ: BAZINUL NEAJLOV Prof. Dr. Carmen POSTOLACHE

2. Criterii de selecţie a studiului de caz • Regiune dominată de practicile agricole • Bazinul integrator se caracterizează prin emisii specifice mari • Disponibilitate a datelor istorice de calitatea apei • Existenţa unor studii referitoare la circuitele biogeochimice ale nutrienţilor • Accesibilitatea zonei

3. BAZINUL NEAJLOV Informatii generale: • Latitudine: 43056’00’’- 44049’00’’N • Longitudine: 25052’30’’- 26014’30’’E • Suprafata: 3720 km2 • Altitudine: 60-300 m • Densitate hidrografica: 0.3km/km2 • Debit mediu: 8.45 m3/s • Afluenti: Dambovnic, Cilnistea • Soluri: luvisoluri (61%), cernoziom (9.5%), cambisoluri (7.8%), vertisoluri (6.2%), fluvisoluri (4%)

4. Principalele tipuri de sol in bazinul Neajlov

5. Utilizarea terenului in bazinul Neajlov

6. Principalele tipuri de sisteme ecologice in bazinul Neajlov

7. Neajlov basin river network and main regulation works. Neajlov basin river network and main regulation works. Neajlov basin river network and main regulation works. Reteaua hidrografica si principalele lucrari de regularizare in bazinul Neajlov

8. 66 mm/a Precipitatii - 496 mm/a Evapotranspiratie - 409 mm/a Scurgeri suprafata 15 mm/a Infiltratii - 72 mm/a Curgeri laterale - 1 mm/a Fluz bazal - 52 mm/a Surse punctif. 3.6 mm/a Bilantul hidrologic in bazinul Neajlov

9. Consumul de apa la nivelul bazinului Arges • Populatie: - 71.2 Mil. M3/an from GW - 346.3 Mil. M3/an from SW • Industrie: - 39.8 Mil. M3/an from GW - 244.9 Mil. M3/an from SW • Agricultura: - 2.3 Mil. M3/an from GW • - 36.9 Mil. M3/an from SW • Ferme crestere animale: 2.21 Mil. M3/an (GW); • Acvacultura: 24.76 Mil. M3/an (SW). • Irigatii: 12.14 Mil. M3/an (SW) si 0.12 Mil. M3/an (GW);

10. Consumul de apa la nivelul bazinului Arges b a Volumele de apa utilizate de diferitele sectoare ale sistemului socio-economic in bazinul Arges; (a) apa subterana; (b) apa de suprafata

11. Lungimea sectoarelor de rau dupa calitatea apei pentru 2002 (DAVV) *lungimea raurilor calculate in GIS

12. Caracterizarea calităţii apei în perioada 1994-2001 pentru principalele secţiuni de control de pe râurile Neajlov şi Dâmbovnic

13. Harta calitatii apei – bazinul Neajlov

14. Poluarea cu nutrienti in bazinul Neajlov Distributia surselor punctiforme ARPECHIM-Pitesti TN: 63.2 t/year TP: 3.6 t/year WWTP-Gaesti TN: 10.8 t/year TP: 2.2 t/year EMISII TOTALE TN:126.5 t/an TP: 8.9 t/an Localizarea statiilor de epurare in bazinul Neajlov (rosu=populatie; albastru=agricultura; negru=industrie)

15. Distributia surselor punctifoerme Contributia industriei Emitent: ARPECHIM-Pitesti Canal colector

16. Contributia industriei Receptor – Lacul Suseni Receptor final – Raul Dambovnic

17. Contributia industriei Furduiesti

18. Contributia industriei Extractia petrolului Efecte

19. Contributia agriculturii Receptor Neajlovel Canal colector de la fermele de animale din Cateasca

20. Contributia agriculturii Ferme de crestere a animalelor

21. Poluarea difuza Contributia agriculturii Aplicarea pesticidelor si fertilizatorilor Pasunat

22. Poluarea difuza Eroziunea

23. Poluarea difuza Contributia populatiei Populatia neconectata la statiile de epurare a apelor reziduale

24. PROGRAM DE CERCETARE - DANUBS • Scop: găsirea unor instrumente ştiinţifice care să poată fi utilizate în procesul decizional. • Obiectiv: dezvoltarea cunoaşterii privind procesele cheie ale circuitelor biogeochimice ale nutrienţilor la nivel regional; evaluarea celor mai importante fluxuri de nutrienţi la scara unui bazin hidrografic. • Studiu de caz - bazinulNEAJLOVULUI

25. Metodologie • Activităţi în teren - program adiţional de monitorizare • Activităţi de birou - prelucrarea datelor, evaluarea fluxurilor de nutrienţi şi modelare matematică (modelul MONERIS)

26. Programul de monitorizare • Localizarea punctelor de prelevare: - 4 puncte pe raul Dambovnic - 6 puncte pe raul Neajlov • Frecvenţa de prelevare: 2 prelevări pe lună • Perioada : - start -August 2001; - frecvenţă mare din Oct. 2001- Martie 2003

27. Staţii de prelevare

28. Criterii pentru selectarea statiilor • Distribuţia staţiilor să acopere heterogenitatea la nivelul bazinului • Să fie în acord cu activităţile antropice (punctele de emisie) din bazin • Să fie complementare şi compatibile cu reţeaua naţională de monitorizare

29. Rezultate program de monitorizare Rezultate program de monitorizare Distribuţia azotului total (TN-mg/l) şi dinamica sa la nivelul bazinuluiNeajlov 2001 - 2003

30. Caracteristici ale dinamicii TN • Variaţii neregulate în unele staţii (Suseni, Furduieşti) - influenţa puntelor de emisie • Variaţii sezoniere în staţiile din aval (Vadu Lat, Slobozia, Roata, Ueşti) Variaţia concentraţiilor TN (mg/l) în staţiile Vadu Lat şi Ueşti în perioada 2001-2003

31. Caracteristici ale dinamicii TN Posibile explicaţii: • Preluarea de către producătorii primari (fitoplancton, perifiton şi macrofite) este rapidă şi importantă • Creşterea ratelor proceselor biotice şi abiotice pe timpul verii (temperaturi ridicate)

32. Verificarea ipotezelor • Staţiile cu variaţii mari şi neregulate ale concentraţiilor de azot nu prezintă dependenţa TN cu temperatura Dependenţa TN (in mg /l) în staţiile Suseni şi Furduieşti, în perioada 2001-2003

33. Verificarea ipotezelor • Staţiile cu variaţie sezoniere prezintă o bună corelaţie a TN cu temperatura (R2>0.6) Dependenţa TN (in mg /l) în staţiile Ueşti şi Vadu Lat, în perioada 2001-2003

34. Dinamica TP Caracteristici ale dinamicii TP la nivelul bazinului: • Variaţii sezoniere în staţiile din aval • Variaţie inversă comparativ cu cea a azotului: concentraţii crescute vara şi reduse iarna Variaţia concentraţiilor TRP (mg/l) în staţiile Slobozia şi Ueşti în perioada 2001-2003

35. Caracteristici ale dinamicii TP Posibile explicaţii: • Intrări în ecosistemele acvatice prin eroziune (acumularea P în zonele superioare ale solului, mobilitate redusă) • Creşterea emisiilor de TP în timpul verii - de la populaţie şi păşunatul animalelor • Absenţa unor procese biologice eficiente de preluare a P

36. Concluzii ale dinamicii nutrientilor • Dependenţa distribuţiei şi dinamicii concentraţiilor de nutrienţi în apele de suprafaţă din bazin de punctele de emisie, de procesele de transport şi transformare • Procesele de transformare se desfăşoară cu viteze diferite în timp şi spaţiu • Existenţa unor “hot spots” în regiune, caracterizate de concentraţii ridicate ale nutrienţilor – corelare cu activităţi antropice

37. Aplicarea modelului MONERIS Caracteristici, date utilizate (aplicat pentru 1998-2002) • Model bazat pe GIS • Utilizează date de: Hidrologie Depuneri atmosferice Populaţie Utilizarea terenului Nutriţie Agricultură Topografie Managementul apelor uzate Tipuri de sol Activităţi industriale, comerţ

38. Delimitarea sub-bazinelor • Delimitarea s-a realizat în acord cu staţiile de monitorizare 9 sub-bazine: Oarja, Furduieşti, Morteni, Moara din Groapă, Suseni, Slobozia, Roata, Vadu Lat, Călugareni

39. Rezultate obtinute • Contribuţia majoră a apelor uzate în sub-bazinele de pe râul Dâmbovnic • Pedominanţa intrărilor din apa subterană în sub-bazinele de pe Neajlov • Fluxul bazal, aşezările umane şi eroziunea au contribuţii similare în emisiile specifice de N pentru toate sub-bazinele Reprezentarea grafică a emisiilor de N pe diferite căi în sub-bazinele din regiunea Neajlov (MONERIS)

40. Rezultate obtinute • Predominanţa intrărilor de P prin eroziune în toate sub-bazinele • Contribuţie dominantă a surselor punctiforme în Suseni şi descreşte spre aval • Emisii specifice între 0.4 – 0.6 kg P/ha*a (excepţie Suseni şi Slobozia) • Contribuţia emisiilor prin flux bazal între 15 – 35% Reprezentarea grafică a emisiilor de P pe diferite căi în sub-bazinele din regiunea Neajlov (MONERIS)

41. Rezultate obtinute - Distribuţia relativă (%) a emisiilor de N/P pe activităţi pentru sub-bazinele din regiunea Neajlov • Cele mai mari emisii de P din agricultură (60%) • Contribuţii egale ale agriculturii, industriei şi populaţiei la emisiile de P în Suseni • Predomină emisiile punctiforme de N de-a lungul râului Dâmbovnic • Agricultura domină emisiile de N în sub-bazinele de pe Neajlov

42. Poluarea cu nutrienti in bazinul Neajlov Contributia surselor difuze Azot Fosfor Contributia diferitelor surse difuze in emisia de nutrienti in apele de suprefata (evaluata prin metoda MONERIS pentru perioada 1998-2002)

43. Impactul asupra apelor de suprafata si subterane • Descresterea calitatii apei din cauza: - Acumularii compusilor organici (chemical oxygen demand – COD) in apele de suprafata si subterane langa Pitesti • COD, amoniu si azotati in apele subterane localizate in partea de sud a bazinului; • Decresterea luciului de apa in zona lacului Comana de la 1300 ha in 1960 la 600-650 ha in perioada actuala, din cauza scaderii nivelului panzei freatice.

44. Presiuni asupra mediului Modificarea utilizării terenului Utilizarea ingrăşămintelor Emisii Desecări Factori de comanda Agricultura Industria Dezvoltarea Actiuni ale Factorilor de Decizie Modificarea starii mediului Eutrofizare şi poluare Pierderea habitatelor Eroziunea Modificări ale debitului Impact Scăderea capacităţii de suport a sistemelor ecologice Scăderea productivităţii Modificarea nivelului pânzei freatice Principalii factori de comandă, căi de exercitare a presiunii şi forme de impact identificate în bazinul Neajlovului

45. Impactul asupra apelor de suprafata Eutrofizarea

46. Impactul asupra apelor de suprafata Deteriorarea calitatii apelor