Prelevarea datelor experimentale proiectarea studiului - cursul 4

1. Prelevareadatelor experimentaleproiectarea studiului- cursul 4

2. Proiectarea studiului • Care este ipoteza? • Ce variabile trebuie măsurate? • Care este variabila cea mai importanta? • Cum selectăm subiectele? • Câte grupuri sunt necesare? • Se trece la acţiune clinică sau are loc doar observarea? • Este necesar un grup martor? • Care este momentul eşantionării şi care este durata studiului?

3. Populaţia şi eşantionarea • În studiile clinice se folosesc aşa numitele eşantioane considerate reprezentative • Ierarhizarea : populaţia ţintă, populaţia aflată în studiu şi eşantionul • De exemplu, toţi nou-născuţii din 2011 din Timişoara reprezintă populaţia ţintă, nou-născuţii din 2 maternităţi reprezintă populaţia aflată în studiu, iar un grup de 200 subiecţi reprezintă eşantionul

4. Obţinerea datelor • Eroarea de eşantionare există la orice reducere a numărului de subiecţi la trecerea de la populaţia ţintă la eşantion • Eşantionarea trebuie să fie reprezentativă pentru studiu • Cea mai reprezentativă eşantionare este cea de tip simple random, la care toţi subiecţii au aceeaşi şansă şă fie extraşi, ceea ce este greu de aplicat în practică

5. Obţinerea datelor • Eşantionarea se mai face şi Sistematic- atunci când populaţia este eşantionată tot din n în n subiecţi ( din 10 în 10, din 20 în 20 etc) Stratificat- atunci când populaţia este stratificată după sex (femei-bărbaţi), după obiceiuri (fumători-nefumători).Fiecare strat e eşantionat sistematic, iar rezultatele sunt mixate Dacă nu există modele ascunse în cadrul zonei de eşantionare, atunci cele două metode de eşantionare produc rezultate la fel ca şi eşantionarea simplă de tip random(aleator) Datorită situaţiilor concrete este greu de aplicat eşantionarea simplă random,iar în mediul clinic se aplică eşantionarea de contact sau consecutivă.Aceasta are loc atunci când subiecţii sunt cei aflaţi în contact curent sau recent cu instituţia vizată (clinică, institut de cercetări, închisoare etc)

6. Tipuri de studii • Observaţional (cercetătorul nu intervine) • Experimental (cercetătorul intervine activ) • Prospectiv • Retrospectiv • Longitudinal • Cross-section (transversal)

7. Studiul observaţional Există 4 categorii de astfel de studii 1.Serii de caz 2.Studii cross-section 3.Studii de cohortă 4.Studii de caz - control

8. Tipuri de studii • Serii de caz : este vizat un grup de subiecţi (cazuri) cu simptome similare şi neuzuale şi emite un raport ştiinţific • Studii cross-section: se colectează date (una sau mai multe variabile) de la subiecţi, o singură dată pe o durată dată • Studii de cohortă: stabileşte legatura dintre afecţiuni medicale şi factori de risc prin urmărirea pe timp îndelungat a subiecţilor şi se compara grupuri expuse cu grupuri neexpuse la factorii respectivi • Studii de caz- control: elimină dezavantajele studiilor de cohortă prin observarea a două grupuri din care unul are deja afecţiunea medicală iar celălalt nu.Se chestionează subiecţii pentru indentificarea rolului factorilor de risc în apariţia afecţiunii în cauză.

9. Studiul experimental • La acest tip de studiu cercetătorul participă activ la un moment dat • Testul clinic este un studiu experimental în care se compară 2 sau mai multe tratamente clinice. • Exerciţiu : se cere testarea unui medicament pentru tratamentul hipertensiunii Etapa1- se determină care este rezultatul căutat,în acest caz, presiunea diastolică Etapa2- sunt selectaţi subiecţii şi sunt divizaţi în două grupuri similare ca sex,vârsta, stare emoţională etc Etapa3 –primul grup primeşte tratamentul nou (grup de tratament), al doilea primeşte tratamentul vechi ( grup de control) Etapa4 – se măsoară presiunea diastolică la cele două grupuri şi se analizează rezultatele

10. Studiul experimental-randomizarea • Care este soluţia pentru a constitui grupuri similare? • Randomizarea poate asigura selecţia grupului de tratament T şi a celui de control C relativ similare • Experimentul care include randomizarea se numeşte Randomised controll trial (RCT) • Pentru randomizare se foloseşte un tabel cu numere aleatoare.Se poate decide alocarea grupului T pentru numerele pare şi grupul C pentru numerele impare

11. RCT • În cadrul exemplului anterior grupurile nu sunt egale ca număr • Dacă se doreşte generarea de grupuri T şi C egale se aplică randomizarea în bloc. Astfel,se stabileşte mărimea unui bloc( de ex. 4 elemente) şi se combină toate elementele până la epuizarea posibilităţilor.Se alocă în tabelul numerelor aleatoare blocurile cu numărul de ordine identic cu cel din tabel

12. RCT optimizat • Rezultate optime în cadrul unui studiu experimental se obţin prin ascunderea identificării grupurilor T şi C faţă de membrii grupului şi faţă de cercetătorii implicaţi • Acest tip de randomizare se numeşte double-blind randomised controlled trial • Pentru obţinerea de bune rezultate se foloseşte şi varianta RCT încrucişat (cross-over RCT ).Astfel grupul T este înlocuit după o perioadă de pauză pentru dispariţia efectelor medicaţiei de grupul C şi invers.Se aplică doar când efectele medicaţiei nu sunt remanente, pentru reducerea duratei experimentului.

13. Inferenţa statistică

14. Inferenta statistica- notiuni generale • Alocarea rezultatelor unui studiu efectuat pe un esantion la o populatie in intregul ei reprezinta inferenta

15. Parametrii statistici de la populatie la esantion • In cadrul procesului de inferenta statistica parametri statistici precum media si mediana populatiei sunt inlocuiti cu media si mediana esantionului ,ceea ce reprezinta o simplificare si eficientizare a cercetarii. • Parametri statistici ai esantionului nu sunt egali cu cei ai populatiei din care s-a extras esantionul respectiv, din cauza ca nu toate datele sunt utilizate

16. Probabilitatea,riscul si sansa • Probabilitateaestemasura ca un anumitrezultatsa fie obtinut din analizaunuianumitevenimentsausituatie • Probabilitatea P estecuprinsaintre 0 si 1 • Probabilitateaunuievenimentiminenteste 1 • Probabilitateaunuievenimentimposibileste 0 • Probabilitateaunuieveniment cu sanseegaleeste 0,5 • Dacaaparitiaunuieveniment are probabilitate P atunciprobabilitatea ca evenimentulsa nu aparaeste 1-P

17. Determinarea probalilitatii • Probabilitatea obtinerii unui rezultat in cadrul unui eveniment este dat de numarul rezultatelor in favoarea evenimentului, raportat la numarul total de rezultate • De exemplu, probabilitatea de a da cu zarul si de a obtine un numar par este raportul dintre numarul marcajelor pare de pe zar, raportat la numarul total de marcaje (3/6=0,5) • Acest rationament se aplica doar daca fiecare rezultat posibil are sanse egale de aparitie

18. Determinarea probalilitatii in cazuri clinice • In cercetarea medicala se utilizeaza pentru calculul probabilitatii abordarea prin intermediul frecventei proportionale din tabelele de frecventa (frecventa categoriei/frecventa totala)

19. Determinarea probalilitatii in cazuri clinice • Care este probabilitatea ca alegand aleator un subiect din lista celor 75, acesta sa prezinte traumatisme produse prin cadere. • Probabilitatea in acest caz este data de frecventa relativa adica din tabelul anterior se preia valoarea 0,613 ce corespunde categoriei traumatismelor prin cadere.

20. Probabilitatea si distributia normala • In cazul distributiei normale, 95% din valori se afla la distanta de maxim 2S unde S este abaterea standard fata de medie.

21. Probabilitatea si distributia normala • Astfel exista probabilitatea de 0,95 ca o valoare extrasa aleator din lista masei corporale a nou-nascutilor sa se situeze nu mai departe de dublul abaterii standard fata de medie • In acest caz masa corporala extrasa este situata in intervalul 2,890 la 4,398 kg cu o probabilitate de 95%

22. Riscul • In studiile clinice termenul de probabilitate se poate inlocui cu termenul Risc, cu aceeasi definitie • Exemplu:stabilirea riscului de aparitie a afectiunii coronariene (CHD)

23. Riscul • Pentrudeterminareariscului ca cei care au avut sub 18 lbs(pounds) echivalentul a aprox. 8kg la varsta de un an sadezvolte CHD estedat de raportulcazurilor in favoareaevenimentuluisinumarul total de cazuri 4/15=0,2667 • Riscul ca cei care la un an aveaumasacorporalamai mare de 8 kg estedat de relatia 38/275=0,1382 • Risculevaluatpentru un singurgrupesterisculabsolutiarcelraportat la alt grupesterisculrelativ

24. Riscul- exercitiu • Sa se determine riscul de decespentruceiceconsumamaiputin de o bauturaalcoolica /saptamanasi a celorceconsumamaimult de 69 de bauturialcoolice /saptamana.

25. Sansa • Sansaestesimilara cu probabilitatea (riscul ) darestedefinita ca raportuldintrerezultatelefavorabileproduceriiunuievenimetsicelenefavorabile • Sansapoateluavalori de la zero la infinit • Sansaeste 1 atuncicandprobabililitatea de aparitie a unuievenimenteste 50%(veziexemplul cu zarul) • Legaturadintresansa S siprobabilitatea P este data de relatia P=S/(1+S)

26. Sansa-exercitiu • Din analizatabelului 6.2. rezulta ca sansa ca cei care au suferit de atacsafifacut sport este de 55/70=0,7857, iarsansa ca cei care nu au suferit de atacsafifacut sport in tinereteeste de 130/68=1,9118.Sansa relativaeste de 0,7857/1,9118. • Rezultatulindicadiminuarea sansei de atacprinexercitiufizic in tinerete

27. Rata de risc • Riscul ca cei care au avut sub 8 kg la varsta de un an sadezvolte CHD estedat de raportulcazurilor in favoareaevenimentuluisinumarul total de cazuri 4/15=0,2667 • Riscul ca cei care la un an aveaumasacorporalamai mare de 8 kg estedat de relatia 38/275=0,1382 • Risculevaluatpentru un singurgrupesterisculabsolut,iarcelraportat la alt grupesterisculrelativ • Prinefectuarearaportuluidintrecei cu masacorporala sub 18 lbs sicei cu masacorporalapeste 8 kg , adica 0,2667/0,1382=1,9298 , rezulta ca riscul de CHD esteaproapedublupentru prima categorie in raport cu cea de-a doua

28. Determinarea numarului de subiecti de tratat-NNT • Pentrudefinirea NNT se defineste prima data indicatorulreducereabsoluta a riscului (ARR) • ARRreprezintadiferentadintredouariscuri absolute • In cazulexemplului cu afectiunea CHD, risculgrupului cu masacorporala la un an mai mica decat 8 kg era de 0,2667 si a celor cu masacorporala la un an peste 8 kg, era de 0,1382 • Reducereaabsoluta a risculuieste • NNTestedat de relatiaNNT=1/ARR • In cazulexempluluiprezentat NNT=7,78 adicarezulta 8 subiecti de tratat • Interpretareaarata ca pentru a nu expune 1 subiect la CHD estenecesarainterventiatimpurieasupra 8 subiecti