250 likes | 341 Views
EDUCAŢIE PENTRU MEDIU ÎN CONTEXTUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICE Ghid pentru profesori. Cap. III. De ş eurile Carmen Bucovală, ONG Mare Nostrum. Structurarea con ţ inutului. I. Context general II. Deşeurile şi mediul Managementul deşeurilor în România III. Deşeurile şi schimbările climatice
E N D
EDUCAŢIE PENTRU MEDIUÎN CONTEXTUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICEGhid pentru profesori Cap. III. Deşeurile Carmen Bucovală, ONG Mare Nostrum
Structurarea conţinutului I. Context general II. Deşeurile şi mediul • Managementul deşeurilor în România III. Deşeurile şi schimbările climatice IV. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră
I. Context general • Generarea de deşeuri din activităţile umane; • Resurse neregenerabile (epuizabile) şi regenerabile; • Managementul integrat al deşeurilor: • reducerea cantităţii de deşeuri produse; • reciclarea (recuperarea) deşeurilor în condiţii de eficienţă economică; • compostarea deşeurilor organice; • incinerarea deşeurilor în condiţii de impact minim asupra mediului; • depozitarea controlată a deşeurilor.
II. Deşeurile şi mediul • Strategia Naţională de Gestionare a Deşeurilor este elaborată de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor • 2002 - Indicele mediu de generare (1,04 kg/locuitor/zi în mediul urban şi 0,15 kg/locuitor/zi în mediul rural) - 7,66 mil t deşeuri menajere (5,72 mil t – colectate de serviciile de salubritate).
Compoziţia medie a deşeurilor menajere generate în România (2002)
Deşeuri generate din activităţi productive (2002) • 372,4 milioane tone deşeuri din activităţi productive (mai ales deşeuri generate din activităţi extractive); • 33% valorificate, restul de 67% fiind eliminate (prin depozitare/incinerare); • 600 000 tone de deşeuri periculoase, din care, 49% au fost valorificate şi 51% eliminate.
Opţiunile de gestionare a deşeurilor • Prevenirea apariţiei – prin aplicarea “tehnologiilor curate” în activităţile care generează deşeuri; • Reducerea cantităţilor – prin aplicarea celor mai bune practici în fiecare domeniu de activitate generator de deşeuri; • Valorificarea – prin refolosire, reciclare materială şi recuperarea energiei; • Eliminarea – prin incinerare şi depozitare.
Responsabilităţile României legate de managementul deşeurilor: PENTRU AMBALAJE ŞI DEŞEURI DIN AMBALAJE: • până la 31 decembrie 2011 - atingerea obiectivului de reciclare de 15% pentru plastic şi pentru lemn; • până la 31 decembrie 2013 - atingerea obiectivului global de reciclare de 55%; atingerea obiectivului de reciclare de 60% pentru sticlă şi 22,5% pentru plastic.
Responsabilităţile României legate de managementul deşeurilor: PENTRU ATINGEREA ŢINTELOR DE RECICLARE, COLECTARE ŞI VALORIFICARE : • până la 16 iulie 2017 - Închiderea etapizată a 101 depozite de deşeuri din zona urbană; • până la 31 decembrie 2009 - Pentru stocarea temporară a deşeurilor industriale periculoase; • până la 31 decembrie 2013 - Pentru conformarea etapizată a 23 depozite deşeuri din industria chimică, metalurgică şi energetică.
Responsabilităţile României legate de managementul deşeurilor • Deşeurile de ambalaje provin în proporţie de circa 70% de la populaţie şi 30% de la agenţii economici. • Implementarea colectării selective se preconizează să fie abordată pe trei perioade: • 2004 – 2006: experimentare (proiecte pilot), conştientizare populaţiei; • 2007 – 2017: extinderea colectării selective la nivel naţional; • 2017 – 2022: implementarea colectării selective în zone mai dificile (locuinţe colective, mediul rural dispersat, zone montane).
III. Deşeurile şi schimbările climatice Tipuri de impact (pentru depozitele de deşeuri): • poluarea apelor de suprafaţă, apelor subterane, solului şi aerului; • impactul asupra mediului global, inclusiv efectul de seră; • posibilele riscuri pentru sănătatea umană rezultând din depozitarea deşeurilor.
IV. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră Beneficiile reciclării: • reducerea riscului epuizării resurselor naturale; • reducerea consumului de energie; • reducerea poluării aerului şi apei; • scăderea necesităţii de a deschide noi spaţii de depozitare a deşeurilor; • crearea de locuri de muncă şi beneficii materiale.
Reciclarea …exemple • Plastic • Aluminiu • Sticlă • Hârtie • Metal • ….
EDUCAŢIE PENTRU MEDIUÎN CONTEXTUL SCHIMBĂRILOR CLIMATICEManualul pentru aplicaţii Cap. III. Deşeuri
Structurarea conţinutului • Descrierea activităţii; • Note pentru profesori; • Scop, • Materiale necesare, • Număr de participanţi, • Durată, • Loc de desfăşurare • Abilităţi, • Conexiuni cu alte discipline, • Generalităţi; • Cuvinte cheie;
1. “Să facem noi înşine hârtie” • SCOP: formarea de cunoştinţe în domeniul reciclării materialelor de hârtie; • ABILITĂŢI: realizare de experimente, testare a supoziţiilor de lucru, verificarea soluţiilor; • CONEXIUNI cu alte discipline: biologie (botanică), geografie economică, chimie.
2. “Surse de poluare urbană” • SCOP: formarea deprinderilor de cercetare independentă folosind metodologia învăţării prin descoperire; • ABILITĂŢI: realizarea de activităţi de cartare, înregistrarea, analiza şi sinteza datelor, comunicarea concluziilor; • CONEXIUNI cu alte discipline: geografie economică şi geografie fizică, educaţie civică.
3. “Şi gestul tău contează!”(I) • SCOP: promovarea conceptului de campanie publică prin selectarea unor teme relevante pentru grupul ţintă; • ABILITĂŢI: cercetare aplicată, învăţare prin descoperire, comunicarea, creativitate; • CONEXIUNI cu alte discipline: limbă şi comunicare.
3. “Şi gestul tău contează!” (II) • Evaluarea cantităţii de deşeuri produsă de familia fiecărui elev timp de o săptămână; • Evaluarea problemei deşeurilor la nivel local; • Elaborarea unui plan de campanie publică: • cărui grup ţintă i se adresează, • ce mod de promovare poate fi ales, • cum va fi formulat mesajul pentru a ajunge la grupul ţintă şi pentru a fi receptat în mod eficient (conţinut care să atragă atenţia prin creativitate), • cât timp va fi prezentat şi prin ce canale, criterii de măsurare a eficienţei campaniei.
4. „Cine are dreptate?”(dezbatere/joc de rol) • SCOP: stimularea formulării unei opinii proprii prin folosirea unor surse de informaţii; • ABILITĂŢI: comunicare, negociere, analiza, sinteza, compararea, generalizarea datelor; • CONEXIUNI cu alte discipline: economie, educaţie antreprenorială, limbă şi comunicare, chimie.
5. “Deşeurile…doar deşeuri?”(I) • SCOP: promovarea creativităţii prin utilizarea unui fond cognitiv legat de problema deşeurilor; • ABILITĂŢI: lucrul în echipă, creativitate, comunicare; • CONEXIUNI cu alte discipline: educaţie plastică, educaţie artistică, educaţie antreprenorială, consiliere şi orientare.
5. “Deşeurile…doar deşeuri?”(II) • …4 GRUPE …URMĂTOARELE SARCINI: • hârtia – să creeze o prezentare de modă etc. • plasticul – să creeze un număr de jonglerie etc. • sticla – să creeze o partitură muzicală etc. • deşeuri organice - să creeze o sculptură etc. • INTELIGENŢE MULTIPLE (Howard Gardner)
6. “Muzeul deşeurilor?” • SCOP: dezvoltarea capacităţii de transfer a informaţiilor, cunoştinţelor, abilităţilor; • ABILITĂŢI: comunicare, creativitate, expresie artistică; • CONEXIUNI cu alte discipline: educaţie plastică, limbă şi comunicare.