SCHIMBĂRILE CLIMATICE

1. AER CURAT PENTRU VIITOR SCHIMBĂRILE CLIMATICE Ing. GABRIELA BOCA Agenţia pentru Protecţia Mediului Mureş

3. Există !!! Schimbările climatice !!!! Nu există !!!

4. Gazul de seră Eficienţa absorbţiei căldurii în raport cu CO2 Perioada de viaţă Cantitatea în atmosferă Creşterea concentraţiei de la revoluţia industrială Dioxid de carbon 1 50-200 ani 750 mil tone 30 % Metan 60 12 ani 500 mil tone 145 % Oxizi de aot 270-310 120 ani - 15 % Compuşi halogenaţi 140-23900 - - 100 % GAZELE CU EFECT DE SERĂ

5. Emisi de CO2 in 2004 source: Ameling, 2006

6. POLITICI INTERNAŢIONALE ŞI EUROPENE PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATCE • 1988 - Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) şi Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu au decis înfiinţarea IPCC Comitetul interguvernamental pentru Schimbări Climatice Primul raport de evaluare,  elaborat în 1990, furnizează  cadrul politic general pentru problemele de schimbarea climei. Al 2-lea raport de evaluare al IPCC, elaborat în 1995, a furnizat informaţii cheie pentru negocierile care au dus la adoptarea Protocolului de la Kyoto din 1997. Al 3-lea raport de evaluare al IPCC a fost elaborat în 2001şi prezintă o sinteză  a rezultatelor cercetărilor actuale privind schimbările climatice globale observate în secolul XX şi scenarii climatice  pentru secolul XXI. Al 4-lea raport de evaluare al IPCC a fost elaborat în 2007. Este de menţionat faptul că, este pentru prima dată când WGI al IPCC a selectat 2 experţi din ANM România, (Aristiţa Busuioc şi Roxana Bojariu) care, în calitate de autori coordonatori, vor participa efectiv la redactarea unor capitole. • 1992 - a fost semnată Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice, UNFCCC- semnată la Summitul –Pământului dela Rio de Janeiro în iunie 1992 de către 154 de state, a intrat în vigoare în 1994

7. In 1995obiectivele Convenţiei Cadru a Naţiunilor Unite privind Schimbările Climatice au fost schimbate într-o ţintă precisă, respectiv stabilizarea încălzirii globale la un nivel care să nu depăşească 2 grade Celsius pente nivelul preindustrial • In 1997semnarea Protocolului de la Kyoto la a treia întâlnire a Conferinţei Părţilor ale Convenţiei Cadru a Naţiunilor Unite pentru Schimbări Climatice (UNFCCC) • defineşte emisiile de gaze cu efect de seră permise pentru fiecare parte (38 de ţări industrializate inclusiv 11 ţări din Europa Centrală şi de Est) în termeni de cantităţi alocate pentru perioada de angajament 2008-2012, • specifică gazele cu efect de seră şi sursele lor • specifică angajamentele numerice care însumează o reducere de 5,2% faţă de emisiile GES din anul 1990, în perioada de angajament 2008-2012 • nu include sancţiuni pentrustatele care nu se conformează • introduce trei mecanisme flexibile pentru transferul internaţional: implementarea în comun, mecanismul de dezvoltare curată şi comerţul cu creditele de emisii

8. în Martie 2000lansarea Programului European pentru Schimbări Climatice (ECCP) cu scopul de a susţine Statele Membre pentru atingerea ţintelor stabilite prin Protocolul de la Kyoto • Etapa Iîncepută în 2000 şi finalizată în 2004 12 Grupuri de Lucru

10. lansarea Programului European pentru Schimbări Climatice (ECCP) in Martie 2000 cu scopul de a susţine Statele Membre pentru atingerea ţintelor stabilite prin Protocolul de la Kyoto • Etapa II începută în octombrie 2005– 4 Grupuri de Lucru • In 2001, atât al Şaselea Program de Acţiune pentru Mediul European la fel ca şi Strategia pentru Dezvoltare Durabilă au ales schimbările Climatice ca primă prioritate. • în 2002Decizia Consiliului de ratificare a Protocolului de la Kyoto • în 2003 Directiva 2003/87/CE privind stabilirea unei scheme de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră; instrument utilizat de către UE în cadrul politicii referitoare la schimbările climatice; • în 2004, după intrareaîn vigoare a protocoluluiDecizia Consiliului privind monitorizarea emisiilor de gaze cu efect de seră şi mult mai important, pentru implementarea Protocolului de la Kyoto

11. 2007 Consiliul şi Parlamentul European aprobă un pachet integrat de măsuri în domeniul energiei şi al schimbărilor climatice, la propunerea Comisiei Europene, pachet ce conţine : - un angajament independent al UE de a reduce cu cel puţin 20% emisiile de gaze cu efect de seră pânăîn 2020, în comparaţie cu nivelurile din 1990 şi obiectivul unei reduceri de 30% pânăîn 2020, sub rezerva încheierii unui acord internaţional cuprinzător cu privire la schimbările climatice; - un obiectiv obligatoriu pentru UE de 20% de energie regenerabilă pânăîn 2020, inclusiv un obiectiv de 10% de biocarburanţi

12. Conferinţa internatională din Bali dedicată schimbărilor de climăa adoptat o "foaie de parcurs" pentru negocierile ce se vor desfaşura pe parcursul a doi ani şi la care vor participa şi marii poluatori Statele Unite, China si India • a stabilit că acordul ce va înlocui Protocolul de la Kyoto să fie încheiat în 2009, la Copenhaga; a fost stabilită Agenda Bali cuprinzând punctele ce trebuie negociate pânǎ în 2009: metode de reducere a emisiilor de gaze cu efect de serǎ, utilizarea tehnologiilor cât mai puţin dǎunatoare mediului • tările industrializate au acceptat să le ofere sprijin tehnologic şi financiar ţărilor sărace care vor să reducă poluarea • în actul final nu au fost incluse decât angajamente foarte vagi, "Se vor face reduceri importante ale emisiilor cu efect de serăîn întreaga lume"dar cele 38 de ţǎri care au ratificat protocolul de la Kyoto au decis sǎ reducǎ între 25 şi 40% din emisiile de gaze cu efect de serǎ pânǎ în 2020

13. 23 ianuarie 2008,Preşedintele Comisiei Europene a prezentat în Parlamentul European un proiect de pachet legislativ privind energia şi schimbările climatice Legislaţia propusă are la bază principiul "20/20/20 pânăîn 2020" - creştere cu 20% a eficienţei energetice, - reducere cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, - utilizare în proporţie de 20% a surselor regenerabile de energie, toate pânăîn anul 2020 In cazul României, Comisia a prevăzut că emisia de gaze cu efect de seră în 2020 nu trebuie să depăşească emisia de gaze cu efect de seră din 2005 plus 19%. Este vorba de emisiile care nu sunt reglementate de Schema comunitară privind comercializarea certificatelor de emisii, cum ar fi construcţiile, transporturile, agricultura şi deşeurile. De asemenea, ţării noastre i se cere să aibă o cotă de folosire a energiei regenerabile de 24% pânăîn 2020 (ţinta nu foarte greu de îndeplinit, având în vedere căîn 2005 aveam deja o cotă de 17,8%).

14. Obiectiv: -20% comparativ cu 1990 - - - - 14% comparativ cu 2005 Sectoare din afara EU-ETS EU ETS EU-ETS - - - - 21% comparativ cu - 10% comparativ cu 2005 2005 -20% la +20% 27 Member State targets, stretching from Obiectivele celor 27 de state membre, de la - - 20% to +20%

15. Stadiul în care se află Comunitatea Europeană în procesul de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră şi de atingere a angajamentelor asumate prin Protocolului de la Kyoto

22. LEGISLAŢIA NAŢIONALĂ Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor Climatice (UNFCCC) eratificată prin Legea nr. 24/1994. Protocolul de la Kyoto e ratificat prin Legea nr. 3/2001,România angajându-se astfel să-şi reducă emisiile de GES cu 8% faţă de nivelul anului 1989, în timpul primei perioade de angajament, 2008-2012.

23. Guvernul României a adoptat, în iulie 2005, prin Hotărârea Guvernului nr. 645/2005 prima Strategia Naţională privind Schimbările Climatice (SNSC)

24. Obiectivul general al SNSC se concentrează pe două direcţii: • Asigurarea îndeplinirii angajamentelor asumate de România în baza UNFCCC şi a Protocolului de la Kyoto şi a obligaţiilor privind schimbările climatice asumate prin integrarea în Uniunea Europeană. 2. Elaborarea şi implementarea obiectivelor şi activităţilor voluntare ale României privind adaptarea la impactul schimbărilor climatice, reducerea intensităţii carbonului în economia României şi utilizarea mecanismelor flexibile prevăzute de Protocolul de la Kyoto, pentru creşterea competitivităţii economiei româneşti.

25. Scãderea emisiilor de dioxidul de carbon este cauzatã de scãderea consumului de combustibili fosili utilizaţi în sectorul energetic (în special înproducţia de electricitate şi cãldurã din sectorul public şi în sectorul industrie prelucrãtoare şiconstrucţii), ca o consecinţã a reducerii amplorii activitãţilor din aceste industrii.

26. Contribuţia sectoarelor la emisiile totale de gaze cu efect de seră –2005

27. Evoluţia şi prognoza emisiilor de gaze cu efect de seră, pe sectoare

28. Emisii gaze cu efect de seră comparativ cu ţinta Kyoto

29. Abordarea principală a Guvernului României în domeniul schimbărilor climaticese referă la: • Îndeplinirea angajamentelor asumate prin ratificarea UNFCCC şi a Protocolului de laKyoto; • Realizarea angajamentelor asumate prin integrarea României în UE; •Posibilele avantaje ale economiei României prin utilizarea mecanismelor flexibileprevăzute de Protocolul de la Kyoto, a aplicării ETS UE şi aimplementarii iniţiativelor, eficiente din punct de vedere al costurilor, privind reducereaintensităţii carbonului; • Adaptarea la viitoarele schimbări climatice şi minimizarea impactului negativ alschimbărilor climatice asupra României.

30. Planul Naţional de Acţiune privind Schimbările Climatice Mecanisme flexibile prevăzute de Protocolul de la Kyoto Acţiunea 4.1 – Elaborarea ghidului privind pregătirea şi aprobarea proiectelor JI pe baza Modului II Acţiunea 4.2 – Procedura de aprobare a proiectelor JI pe baza Modului I Acţiunea 4.3 – Elaborarea şi aprobarea criteriilor de eligibilitate şi a domeniilor prioritare pentru proiectele JI Acţiunea 4.4 – Cadrul şi fundamentarea implementării unei Scheme de Investiţii Verzi-GIS Acţiunea 4.5 – Implementarea propriu-zisă a unei GIS

31. Schema UE privind comercializarea certificatelor de emisii Acţiunea 5.1 – Evaluarea necesităţilor instituţionale şi stabilirea cadrului instituţional pentru transpunerea Directivei 2003/87/CE modificată de Directiva 2004/101/CE Acţiunea 5.2 – Aprobarea legislaţiei primare de transpunere a Directivei 2003/87/CE, amendate de Directiva 2004/101/CE Acţiunea 5.3 – Aprobarea legislaţiei secundare: Ghid de monitorizare şi raportare. Acreditarea organismelor de verificare Acţiunea 5.4 – Prezentarea metodologiei de elaborare a NAP Acţiunea 5.5 – Pregătirea şi aprobarea Planului Naţional de Alocare (NAP) pentru perioada 2007-2012; adoptarea oficiala a NAP; emiterea autorizaţiilor Acţiunea 5.6 – Comunicarea cu viitorii participanţi

32. Mecanisme flexibile prevăzute de Protocolul de la Kyoto •Implementare în comun (JI) - ERUs • Mecanism de dezvoltare curată (CDM) - CERs • Comercializarea internaţională a emisiilor (IET) - AAUs ERU – unităţi de reducere a emisiilor CER – reduceri certificate de emisii AAU – unităţi de reducere alocate

33. Mecanismul „Implementare în comun” + permite completarea schemei financiare a unui proiect care are ca efect reducerea emisiilor de GHG; + rezultatele proiectului, materializate în ERU-uri, fac obiectul transferului de la România către ţara investitoare, conform perioadei de creditare, dar nu mai devreme de 2009; + e folosit de către România, încalitate de ţară gazdă, încă din anul 2000; + Ghidul pentru utilizarea mecanismului “implementare în comun” pe baza modului II este adoptat prin Ordinul MMGA 1122 din 2006; + prin dezvoltarea de proiecte de tip JI în România,ţările dezvoltateişi realizează angajamentele prevăzutede Protocolul de la Kyoto cu costuri mai mici (decât dacă ar fi redusaceeaşi cantitate de emisii în propria ţară), iar România implementeazăproiecte cu beneficii asupra mediului

34. Au fost încheiate 10 Memorandumuri de Înţelegere cu Elveţia, Olanda, Norvegia, Danemarca, Austria, Suedia şi Franţa, Italia, Finlanda precum şi cu Banca Mondialã în cadrul Fondului Prototip al Carbonului (Prototype Carbon Fund). Lista actualizată cu acordurile semnate împreună cu alteinformaţii importante din acest domeniu se găseşte pe site-ul MinisteruluiMediului şi Gospodăririi Apelor http://www.mmediu.ro/dep_mediu/schimbari_climatice/schimbari_climatice.htm

36. Ciclul proiectului JI

38. Directiva 2003/87/EC pentru EU-ETS şi Directiva 2004/101/EC au fost transpuse în Hotărârea Guvernului nr. 780/2006 pentru implementarea schemei de tranzacţii cu emisiiîn România Pentru implementarea H.G. nr. 780/2006 a fost elaborat Planul Naþional de Alocare(disponibil pe site-ul www.eu-ets.ro) prin care Guvernul României stabileşte numãrul decertificate de emisii de gaze cu efect de serã pe care intenţioneazã sã le aloce la nivel naţional,pentru perioada 2007-2012, inclusiv repartiţia acestora pentru instalaţiile în care se desfãşoarãuna sau mai multe din activitãţile prevãzute în HG nr. 780/2006. Astfel, au fost identificate 247instalaţii care îsi desfãşoarã activitatea în urmãtoarele sectoare: energie, rafinare produsepetroliere, producţie şi prelucrare metale feroase, ciment, var, sticlã, ceramicã, celulozã şi hârtie.

39. ABORDĂRI PENTRUÎNDEPLINIREA ANGAJAMENTELOR • Măsuri de absorbţie a gazelor cu efect de seră • Măsuri de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră

40. Consumator Tehnologii  Măsuri de reducere a emisiilor de GES Construcţii, locuinţe, instituţii  Etanşarea ferestrelor şi uşilor, termopane  Elaborare standarde  Iluminat (lămpi fluorescente compacte, automate de oprire, etc.)  Programe de bonificaţie la utilităţi Stimulare prin tarife reduse Înlocuirea frigiderelor existente cu frigidere având etanşare sporită şi puteri reduse  Programe educaţionale  Echipamente de încălzire şi de răcire a aerului din încăperi  Bonificaţii din partea firmelor producătoare Locuinţe individuale noi sau existente Prevederea de aragaze sau alte maşini de gătit sau obiecte casnice eficiente Stimulente financiare adresate constructorilor, cumpărătorilor (în rate) Iluminare naturală  Proiecte demonstrative  Încălzirea apei menajere cu energie solară, folosirea pilelor fotovoltaice Achiziţii guvernamentale Alte utilităţi, iluminatul stradal, staţii de epurare a apelor uzate Iluminare economică Motoare eficiente Reproiectarea staţiilor de epurare  Programe de finanţare Procese industriale  Revizuirea motoarelor, variatoare de turaţie  Programe de verificare energetică Recuperarea căldurii  Programe de finanţare Revizuirea/reproiectarea tehnologiilor  Bonificaţii pentru utilităţi Stimulente prin tarife reduse Agricultura Eficienţa pompărilor  Programe de testare gratuită a pompelor Gospodărirea irigaţiilor Revizuirea preţurilor energiei electrice Măsuri de reducere a GES la consumatorii de energie

41. Resursa Tehnologia Măsuri de reducere a emisiilor de GES Biomasă Generatoare electrice (turbine cu abur viu) Gazeificare (turbine cu gaz) Paletizare Combustibili lichefiaţi Reglementări pentru controlul emisiilor, prin preţuri Stimulări prin taxe reduse Cercetare-dezvoltare Achiziţii guvernamentale Proiecte tehnologice demonstrative Diseminarea informaţiilor Hidro Centrale hidroelectrice convenţionale Microhidrocentrale Reglementări pentru controlul emisiilor, prin preţuri Stimulări prin taxe reduse Cercetare-dezvoltare Achiziţii guvernamentale Proiecte tehnologice demonstrative Diseminarea informaţiilor Geotermală Folosire directă Pompe de căldură Abur viu Ciclu binar Reglementări pentru controlul emisiilor, prin preţuri Stimulări prin taxe reduse Cercetare-dezvoltare Achiziţii guvernamentale Proiecte tehnologice demonstrative Diseminarea informaţiilor Solară Celule fotovoltaice Captatori parabolici rotativi Desalinizare Reglementări pentru controlul emisiilor, prin preţuri Stimulări prin taxe reduse Cercetare-dezvoltare Achiziţii guvernamentale Proiecte tehnologice demonstrative Diseminarea informaţiilor Măsuri de reducere a GES prin folosirea resurselor de energie neconvenţionale

42. Sursa Tehnologia Măsuri de reducere a emisiilor de GES Gaz natural Înlocuirea armăturilor şi altor piese neetanşe  Taxe de emisie Taxe diminuate pentru stimularea măsurii respective Reducerea scurgerilor pe conductele de transport Achiziţii guvernamentale Îmbunătăţirea condiţiilor de întreţinere  Privatizare Reforma preţurilor Proiecte demonstrative Cărbune Captarea metanului  Taxe de emisie Taxe diminuate pentru stimularea măsurii respective Achiziţii guvernamentale Privatizare Reforma preţurilor Proiecte demonstrative Petrol Reducerea faclelor Îmbunătăţirea condiţiilor de exploatare şi întreţinere  Taxe de emisie Taxe diminuate pentru stimularea măsurii respective Achiziţii guvernamentale Privatizare Reforma preţurilor Proiecte demonstrative Măsuri de reducere a GES prin folosirea surselorconvenţionale de energie

43. Măsuri de reducere a GES în sectorul transporturi

45. Domenii prioritare / Obiective ale politicii naţionale Activităţi de management al pădurilor Măsuri de reducere a GES – Politici, Programe, Proiecte PROTECŢIA MEDIULUI ŞI RECONSTRUCŢIA ECOLOGICĂ Biodiversitatea Bazine hidrografice aflate în situaţie critică Calitatea aerului Ecosisteme urbane Terenuri degradate Controlul defrişărilor Formarea de rezerve forestiere Recoltarea cu minimum de impact Împăduriri şi reîmpăduriri Plantaţii în zone urbane Protecţia împotriva incendiilor şi efectelor secundare ale pesticidelor Politica de reducere a defrişărilor, sau crearea de rezerve forestiere Împăduriri pe terenuri particulare Programe de instruire pentru recoltări cu impact minim Proiecte de reconstrucţie a bazinelor hidrografice Proiecte de plantaţii în zone urbane Programe de cercetare pentru protecţia pădurilor Proiecte bazate pe iniţiative locale, cu implicarea NGO DEZVOLTAREA ECONOMICĂ DURABILĂ Producţia industrială de masă lemnoasă Îmbunătăţirea managementului pădurilor naturale Mărirea plantaţiilor Îmbunătăţirea dezvoltării pomilor şi stocurilor Îmbunătăţirea folosirii lemnului Produse lemnoase de lungă durată Reciclarea Activităţi agroforestiere Reglementarea practicilor forestiere Programe de încurajare prin taxe reduse Cercetări şi instruiri pentru folosirea produselor lemnoase Educaţie şi programe de încurajare a reciclării Instruiri şi programe de încurajare a activităţilor agroforestiere CONSERVAREA ŞI PRODUCŢIA DE ENERGIE Biomasa Folosirea produselor lemnoase Intensificarea folosirii combustibililor din lemn, înlocuind folosirea combustibililor fosili Îmbunătăţirea eficienţei de ardere a combustibililor lemnoşi Subvenţii pentru producţia de combustibili din masa lemnoasă Transfer de tehnologie pentru fabricarea combustibililor lemnoşi Programe de marketing pentru produsele lemnoase în vederea înlocuirii combustibililor fosili Măsuri de reducere a GES în sectorul forestier

46. Sursa de emisie Măsuri de reducere a emisiilor de GES Depozite de gunoi menajer orăşenesc simple şi controlate reciclarea; arderea la faclă; recuperarea energiei înglobată în gazul de fermentare prin: generare de energie electrică alimentarea arzătoarelor cu gaz pentru producerea de energie termică conversia în carburant pentru autovehicule Incineratoare recuperarea energiei pentru folosirea în producerea de energie termică reciclarea Compostare folosirea compostului în agricultură reciclarea Staţii de epurare a apelor uzate (fermentarea anaerobă a nămolurilor) recircularea irigaţiile recuperarea energiei înglobată în gazul de fermentare prin producerea de energie electrică sau termică Măsuri de reducere a GES în sectorul neenergetic algospodăririi deşeurilor

47. MASURI DE ADAPTARE Măsuri de adaptare pentru agricultură 1.Noua zonare a resurselor agroclimatice şi a culturilor agricole în condiţiile schimbării climei: 2. Realizarea de noi soiuri şi hibrizi adaptate la schimbarea climei 3. Măsuri pentru creşterea eficienţei irigaţiilor 4. Măsuri de adaptare fitosanitare 5. Cercetări asupra schimbărilor climatice 6. Cercetarea vulnerabilităţii şi adaptării culturilor agricole în condiţiile schimbărilor climatice 7. Introducerea de cursuri specializate la facultăţile de profil: 8. Introducere de cunoştinţe generale din domeniu, în învăţământul preuniversitar 9.Informarea publicului prin pliante, emisiuni radio-tv, conferinţe de prezentare a PASC, difuzare pe site-ul MAPM

48. MASURI DE ADAPTARE Măsuri de adaptare pentru păduri 1.O nouă zonare a resurselor forestiere, prin extinderea ariilor de studiu pentru principalele specii forestiere, la toate zonele geografice ale României, în vederea estimării impactului, eficienţei măsurilor de adaptare şi selectării speciilor adaptate la schimbarea climei; 2. Creşterea biomasei pădurilor prin procedee de managemenet forestier; 3. Împădurirea zonelor joase improprii agriculturii; 4. Crearea de perdele de protectie în zonele aride de câmpie 5. Extinderea ariilor împădurite cu specii rezistente la secetă 6. Proiecte pilot legate de schimbările climatice 7. Dezvoltarea unui sistem naţional de monitorizare a stării pădurilor 8. Întocmirea şi implementarea unui program naţional de reciclare a hârtiei

49. MASURI DE ADAPTARE 9. Studii privind impactul variabilităţii şi schimbărilor climatice asupra ecosistemelor forestiere folosind scenarii climatice cu grad înalt de realizare, obţinute cu modele de circulaţie generală de ultimă generaţie 10. Realizarea şi implemetarea de noi modele pentru descrierea şi simularea proceselor specifice dezvoltării speciilor forestiere . 11.Introducerea de cursuri specializate la facultăţile de profil: 12.Introducere de cunoştinţe generale din domeniu, în învăţământul preuniversitar 13. Informarea publicului prin pliante, emisiuni radio-tv, conferinţe de prezentare a PASC, difuzare pe site 14.Crearea, în instituţiile implicate, de unităţi specializate pentru problematica schimbărilor climatice specifică silviculturii

50. MASURI DE ADAPTARE Măsurile de adaptare pentru cerinţa de apă sunt determinate de ridicarea preţului apei, ceea ce obligă consumatorii să ia măsuri de conservare şi folosire eficientă, cum sunt: ·în sectorul casnic: folosirea mai eficientă a aparatelor; reducerea consumului direct; repararea scurgerilor; spălarea maşinilor în zone comerciale unde are loc reciclarea; colectarea apei de ploaie pentru utilizări nepotabile. ·în sectorul agricol: irigaţii nocturne; căptuşirea canalelor; îmbunătăţirea măsurătorilor de apă; reutilizarea apei drenate; utilizarea apei reziduale; un control şi o administrare mai bune ale reţelei de alimentare cu apă. ·în sectorul industrial: reutilizarea apei cu o calitate acceptabilă; reciclarea. ·în sectorul energetic: păstrarea lacurilor de acumulare la niveluri joase pentru a reduce evaporarea; modificarea alimentărilor pentru a se potrivi cu alte utilizări ale apei; întreruperea centralelor în perioadele cu scurgere mică; generare suplimentară (utilizarea benefică a căldurii reziduale).