270 likes | 919 Views
OCAUA LUI CUZA. Domnitorul Al. I. Cuza a dus o activitate politica imensa pentru recunoasterea unirii si pentru formarea statului unitar roman. El a infiintat universitatile din Iasi si Bucuresti, a desfintat claca si a dat pamant taranilor. In prezent ra –
E N D
Domnitorul Al. I. Cuza a dus o activitate politica imensa pentru recunoasterea unirii si pentru formarea statului unitar roman. El a infiintat universitatile din Iasi si Bucuresti, a desfintat claca si a dat pamant taranilor.
In prezent ra – masitele pa - mantesti ale domnitorului se odihnesc la Biserica ,,Trei Ierarhi” din Iasi.
Alcatuieste perechile de cuvinte cu sens asemanator: de rand corect negustor escrocherie cinstit a incremeni inselaciune sarac a hotari a accepta a primi a ordona strai comerciant a socoti a decide a inlemni a calcula a porunci vesmant
Leaga cuvintele cu sens opus: a vinde bogat cinstit a imbraca sarac a cumpara a dezbraca necinstit
Pune in ordine ideile principale: *Cuza il pedepseste pe negustor; *Cuza se interesa de viata poporului; *Negustorul necinstit este decoperit de domnitor; *Unii negustori nu respectau legile tarii.
Specificati trasaturile lui Cuza: dragoste fata de tara; cinste; intelepciune; asprime; indiferenta; corectitudine.
Casa memoriala Al. I. Cuza
biblioteca Biroul lui Al. I Cuza
principile Al. I Cuza Stema principatelor
LECTURA CUZA-VODA Strasnic domn a mai fost Cuza-Voda. El a facut scoalele, el ne-a dat pam – mant si tot el a surpat hambarele im- paratesti. Si bine a facut. Ca baga a- colo fitece roman treisprezece bani- te de porumb in tot anul si, cand sa-si el agonisita, tot ce ragaduise acolo, tocmai dupa trei ani, i se dedeau nu- mai trei banite din tot ce pusese. Zi- ceau carmuitorii ca l-au mancat soa – recii si porumbul era mancat de cio – clii satului.
Tot el a silit pe ciocoi sa plateasca bir si sa asculte de legi. Ba alor care n-as- cultau le da fum. Cuza-Voda nu era fu – dul. Umbla asa ca noi si, de multe ori, ca sa prinza pe multi slujbasi cu ocaua mi – ca, isi schimba fata si hainele sa nu-l cu- noasca nimeni.Unde pomeneai la el tra – suri si slugi puzderie si bogatii stranse gramada, cum era la Bibescu? Ala se plimba prin tara cu mare alai; avea la caleasca saisprezece cai albi, cu hamu- rile rosii si vizitii stangaci. Tot Cuza-Voda a unit tarisoarele noas- tre pe Valahia cu Tara Moldoveneasca, de a facut tara noastra strasnic de mare si de puternica, cum e azi.
Cand s-a dus, cica, la imparatul tur- cesc, ca sa-i ceara invoirea de a dom- ni neturburat peste amandoua tarile, a facut lucruri asa de minunate, ca a pus pe ganduri pe turci. Stiti ce? Era obiceiul ca domnii tarii noastre, cand intrau la imparat, sa se tarasca de la poarta curtii palatului pana la pi- cioarele imparatului in genunchi. Cuza insa nu era omul sa sufere rusinea as- ta. A mers la palat drept, cu fruntea sus si cu sabia zornaind, ca un Fat-Fru- mos. - Ingenunche si mergi tarandu-te, ba – iete, daca vrei sa fii primit, i-au strigat
paznicii de la poarta. - Asta n-oi face eu niciodata, a stri – gat Cuza suparat. Si daca vi-i vorba p-asa, ma duc de unde –am venit! Daca l-au vazut plecand, turcii au spus imparatului si asta a dat porunca sa-l primeasca asa. A intrat Cuza-Voda. - Buna-ziua, Inaltate imparate! I-a multumit in limba lui si apoi, mirat ca-l vede inaintea-I drept, soldateste si fara sfiala, l-a intrebat: - De ce ai venit ? - Asa m-a trimis pe mine Tara, a ras – puns Cuza cu asa mandrie si asa curaj ca s-a mirat si imparatul.
Si, el stie cum o fi vorbit si ce o mai fi vorbit, ca a imblanzit inima turcu- lui si a ascultat imparatul dorinta lui Cuza. L-a pus pe urma imparatul pe Cuza la masa cu el, au mai vorbit ei ba de una, ba de alta si, cand sa plece,l-au dus turcii pe voda Cuza cu o cinste nemaipomenita, pana la Constanta. Se mirau turcii, se mirau cadanele, se mirau pasii si boierii lor cand il vedeau si-l priveau ca pe un viteaz din povesti. - Bre, bre, bre! La noi n-am vazut asa om.
Realizat de inv. Stanciu Marioara Sc. Gen. ,,Lucian Blaga" Deva