300 likes | 845 Views
Gr ădina botanică “I. Todor” Usamv - bucureşti. Conf. Dr. Mihaela Ioana GEORGESCU * , Şef Lucr. Dr. Ioana Marcela PĂDURE * * Depart a ment ul de Peisagistic ă , Biodiversitate şi Horticultură ornamentală , Facultatea de Horticultură ,
E N D
Grădina botanică “I. Todor” Usamv - bucureşti Conf. Dr. MihaelaIoanaGEORGESCU *, Şef Lucr. Dr. Ioana Marcela PĂDURE * * Departamentul de Peisagistică, Biodiversitate şi Horticultură ornamentală, Facultatea de Horticultură, Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară Bucureşti
Scurt istoric • Gândită şi realizată ca o bază de studiu pentru studenţii agronomi, Grădina Botanică a USAMV - Bucureşti îşi leagă existenţa de etapele de formare şi dezoltare ale celei mai vechi instituţii de învăţământ agronomic superior din România. • În anul 1852 ia fiinţă la Bucureşti Institutul de Agricultură de la Pantelimon. • Între anii 1857 – 1863, sunt introduse în programa şcolară o serie de discipline, printre care se număra şi botanica şi silvicultura. • 1869 – Şcoala de la Pantelimon se mută la Herăstrău , devenind cunoscută sub numele de Şcoala de la Herăstrău, apoi sub cel de Şcoala Centrală de Agricultură Herăstrău (1893). • Instituţia a cunoscut diferite forme de organizare şi, pe rând, titulatura sa a fost schimbată în: Şcoala Superioară de Agricultură de la Herăstrău (1915), Academia de înalte Studii Agronomice (1929), Facultatea de Agronomie – integrată Şcolii Politehnice din Bucureşti (1938), Institutul Agronomic Bucureşti (1948), Institutul Agronomic “Nicolae Bălcescu” (1952), Universitatea de Ştiinţe Agronomice (1992), Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti (1996)
Scurt istoric • În anul 1870 este înfiinţată grădina botanică “Profesor P.S. Aurelian” în cadrul noii locaţii de la Herăstrău. • În anul 1949 are loc reorganizarea grădinii botanice în actuala curte a U.S.A.M.V.B. • Amplasamentul şi structura actuală datează din 1954/1955, când, sub conducerea Prof. Ioan Todor, a fost reorganizată pe noi baze ştiinţifice şi practice. Ulterior, ea a suferit modificări privind destinaţia unor suprafeţe, fără a altera concepţia celui care i-a dat forma actuală.
În primăvara anului 2004, în Grădina Botanică vor începe o serie de lucrări de refacere şi modernizare ale aleilor şi ale celor două bazine precum şi de completare ale speciilor de plante spontane şi ornamentale. • Din anul 2004, Grădina Botanică va primi numele profesorului Ioan Todor.
Organizarea Grădinii Botanice “I. Todor” • Grădina botanică cu o suprafaţă de 1,3 ha, este împărţită în cinci sectoare principale: • Sectorul sistematic – în care aproximativ 600 de specii de plante superioare (Magnoliopsida) sunt grupate în subclase, cu poziţionarea în centru a Magnioliidae-lor, în jurul cărora sunt ordonate specii din subclasele Hamamelidae, Caryophylidae, Rosidae, Dileniidae, Asteridae şi Liliidae. • Sectorul geobotanic – reuneşte specii importante pentru ilustarea zonelor şi etajelor de vegetaţie ce caracterizează flora României. Aici putem observa specii deTaxus baccata, Fagus sylvatica, Salix caprea, Heleborus purpurascens, Symphytum officinale ş.a. • Sectorul utilitar – cuprinde plante de interes ştiinţific şi didactic, specii tinctoriale, medicinale sau aromatice. • Sectorul decorativ - amplasat la intrarea în grădină, a fost conceput şi realizat de către studenţii peisagişti ai Facultăţii de Horticultură sub îndrumarea cadrelor didactice. • Sectorul auxiliar - compus iniţial din seră şi câmp înmulţitor, a suferit o serie de modificări, actualmente fiind subordonat sectorului utilitar
Sectorul sistematic • Ocupă cea mai mare parte din suprafaţa grădinii. • Este organizat pe principii ştiinţifice, având în centru subclasa Magnoliidae, din care pornesc radiar restul claselor din Magnoliopsida (Dicotyledonatae). • Excentric şi despărţite de plantele din Magnoliopsida printr-un mic bazin cu plante higrofile, se găsesc speciile din clasa Liliopsida (Monocotyledonatae). • În câteva puncte ale sectorului sunt amenajate stâncării pe care se găsesc o serie de specii deosebite, aduse din diferite zone ale ţării;unele au potenţial decorativ (Aster oleifolius, Iris pumila), altele sunt specii endemice (Salvia transilvanica, Agropyron brandzae)sausunt plante rare, cu areal restrâns în România (Nepeta parviflora, Paeonia tenuifolia). • Prin grija d-lui profesor universitar dr. Vasile Ciocârlan, în acest sector au fost aduse şi aclimatizate o serie de plante de curând descoperite în flora ţării noastre, ca de exemplu Seseli giganteum.
Iris pumila Paeonia tenuifolia Cornus mas Salvia transilvanica
Sectorul geobotanic • Gândit şi organizat pentru a ilustra vegetaţia caracteristică zonelor şi etajelor existente în România. • Cuprinde specii lemnoase şi erbacee, gimnosperme sau angiosperme Corylus avelana Castanea sativa
Helleborus purpurascens Juniperus sabina Ginkgo biloba
Primulaveris Hepatica transsilvanica
Sectorul decorativ • Se găseşte la intrarea în grădina botanică • Cuprinde specii decorative rare, ca de exemplu Acer palmatifidum, Ilex aquifolium, Akebia sp. Acer palmatifidum Akebia
Nigella damascena Ilex aquifolium
În cadrul altor sectoare se află specii spontane cu potenţial ornamental, aduse şi aclimatizate de membrii colectivului de Botanică • Orchis purpurea Huds.
ROLUL GRĂDINII BOTANICE • Activităţile desfăşurate în cadrul Grădinii Botanice “I. Todor” includ: • aspecte didactice privind cunoaşterea de către studenţii facultăţilor cu profil vegetal (Agricultură Horticultură, Biologie, Biotehnologii ) a speciilor studiate în cursuri şi lucrări practice • familiarizarea cu problemele privind biodiversitatea din România • folosirea raţională a speciilor cu însuşiri valoroase • ocrotirea plantelor înscrise în listele Roşii.
În Grădina Botanică se desfăşoară lucrări de cercetare de către doctoranzi sau studenţi. • Participarea în schimbul intern şi extern de seminţe cu diferite grădini botanice permite înmulţirea şi diversificarea speciilor de plante din colecţie precum şi cunoaşterea florei din alte părţi ale lumii.
Grădina botanică “I. Todor” A USAMV- Bucureşti adăposteşte, în orice anotimp, un microunivers al plantelor...