2 FEBRUARIE - ZIUA MONDIALĂ A ZONELOR UMEDE Zonele umede ale Terrei

1. 2 FEBRUARIE - ZIUA MONDIALĂ A ZONELOR UMEDEZonele umede ale Terrei LAGUNELE

2. Laguna Veneţiei • Laguna Veneţiei este golful îngrădit de la Marea Adriatică unde este situată Veneţia. Laguna veneţiană se întinde din Sile la nord până în Brenta la sud, având o suprafaţă de 550 kmp. • Cuprinde 8% uscat, inclusiv Veneţia, precum şi multe insule mici. Aproape 11% este permanent acoperit de apă iar ce 80% este ţărm de nămol şi mlaştini sărate.

3. Laguna veneţiană este cea mai mare zonă de habitat permanent umedă care include mlaştini, bălţi şi zone joase de coastă din Bazinul Mării Mediterane. • In lagune, cantitatea de alge de mare este de peste 16 ori mai mare decât în oceanul deschis, reprezentând zone propice crescătorilor de peşte.

4. Laguna comunică cu Marea Adriatică prin trei guri de admisie: Lido, Malamocco şi Chioggia. • In laguna veneţiană apar mari variaţii de nivel ale apei, cea mai mare fiind fluxul primăvăratic, cunoscut ca “acqua alta”, care deseori inundă o bună parte din Veneţia. • Este cea mai importantă supravieţuitoare din sistemul lagunelor-estuar. • In sec al VI-lea, laguna oferea securitate romanilor spulberând invadatorii (în cea mai mare parte huni). • Mai târziu, a oferit condiţii de protecţie naturală pentru dezvoltarea Republicii Veneţiene şi a imperiului său maritim.

5. Laguna s-a format acum şase-şapte sute de ani, datorită procesului de înaintare a apelor marine spre uscat, ca efect de miscare si coborare a scoartei terestre, imediat după Epoca de Gheaţă. Sedimentele râurilor au compensat afundarea coastei, iar dunele de nisip de-a lungul coastei au început să închidă gura râului Pad. • Aspectul de astăzi al lagunei se datorează intervenţiei umane. • In sec XV-XVI, proiectele hidraulice veneţiene au prevenit transformarea lagunei într-o mlastină schimbând sensul natural de evoluţie al zonei). Încă din sec al XIX-lea nivelul apei a crescut considerabil. • Iniţial, multe din insulele lagunei erau mlăştinoase dar datorită programului de drenaj au fost amenajate pentru locuire (deşi multe din ele sunt artificiale, insulele iniţiale fiind de fapt niste dune). • Veneţia este cea mai mare insulă din lagună şi are o suprafaţă de 5.17 kmp.

6. Probleme actuale de mediu • In ultimul secol, Veneţia a intrat la apă 27,94 centimetri. Străzile oraşului se întind în laguna Mării Adriatice. Din cauza mareelor, multe zone ale oraşului sunt inundate. • Intregul oraş a căutat colacul de salvare, imediat după mareea din 1966. Aproximativ 5.000 de oameni au fost evacuaţi, iar opere de artă în valoare de 6 miliarde de dolari, s-au distrus. • Proiectul de salvare a Venetiei, aprobat in 2003, poartă numele de MOSE ( "Modulo Sperimentale Elettromeccanico“ ), aluzie la povestea lui Moise din Vechiul Testament. • Proiectul a inclus construirea a 78 de porţi de-a lungul a trei intrări spre lagună. • Fiecare poartă cântăreşte circa 250 - 300 de tone.

7. Amplasarea porţilor va permite închiderea lor atunci când o maree se apropie. • Capacitatea de apărare a porţilor este de 60 de centimetri înălţime a mareei,dar datorită încălzirii globale, nivelul mării s-ar putea ridica cu 25,4 centimetri, iar MOSE va fi necesar de 35 de ori pe an, începând din anul 2100, costurile de întreţinere fiind de cca.11,5 milioane de dolari pe an.  • Câţiva oameni de ştiinţă, politicieni şi activişti sunt împotriva MOSE. Protestele au reuşit să amâne proiectul cu un an, până în 2013. Criticii susţin sus şi tare că acest plan va distruge mediul înconjurător, iar guvernul este acuzat că nu a luat în vedere şi alte alternative.  • Cei 341 kmp din lagună reprezintă cea mai mare zona umedă din Marea Mediterană. Problema cea mai mare este că laguna s-ar putea transforma în iaz, iar ecosistemul ar fi deteriorat. Până acum, laguna este un mediu propice pentru păsările care migrează în timpul iernii. • Unele voci susţin că aceste porţi sunt o soluţie temporară, întrucât în mod constant vor necesita reparaţii. Dacă porţile cedează, UE sau UNESCO ar putea interveni pentru conservarea Veneţiei.

8. Soluţii şi măsuri • Serviciul Planificare de mediu al Comisiei de Coordonare ale Proiectelor din Regiunea Veneto are un rol important în demonstrarea corectitudinii planurilor, proiectelor şi intervenţiilor, identificării de soluţii care să asigure compatibilitatea cu protecţia biodiversităţii, luând în considerare consecinţele lor asupra mediului. • În prezent, în Veneto, există 130 situri din reţeaua Natura 2000 (67 arii de protecie specială şi 104 situri de importanţă comunitară), reprezentând 22,5% din teritoriul total. • În proiectul BE-NATUR, Regiunea Veneto va coordona grupul de lucru pentru a elabora un plan de acţiune pentru habitatele costiere transnaţionale şi va participa la grupul de lucru privind protecţia Cormoranului pitic. Acţiunile pilot vor fi puse în aplicare în următoarele situri: “Penisola del Cavallino: biotopi litoranei”, “Laguna del Mort, Pinete di Eraclea”, “Lido di Venezia: biotopi litoranei”. • Siturile selectate sunt toate situate lângă Laguna Veneţiei, care reprezintă un mediu de tranziţie unic în lume şi este una dintre cele mai reprezentative zone umede.

9. Kara Bogaz Gol (sau Garabogazköl, însemnând Lacul gâtului negru) este un golf al Mării Caspice separat de aceasta în 1980 printr-un baraj, devenind astfel, pentru o perioadă un lac sărat. Este cel mai sărat bazin acvatic din lume (în 1980 salinitatea medie a apei era de 31 o/oo în comparație cu 26 o/oo cât are Marea Moartă). Suprafaţa golfului este de 18,4 mii km², iar adâncimea sa maximă este de 10 m. Salinitatea foarte ridicată se datorează ratei extrem de înalte de evaporare. Fotografie aeriană a MăriiCaspice Kara Bogaz Gol

10. Golful Kara Bogaz • În 1980, pentru a preveni scăderea nivelului Mării Caspice, care alimenta golful Kara Bogaz Gol, strâmtoarea ce făcea legătura dintre cele două bazine acvatice (lată de numai 200 m) a fost închisă de un baraj. • Această acţiune a avut ca efect o reducere drastică a suprafeţei Kara Bogaz Gol-ului dar şi o creştere neaşteptat de mare a nivelului Mării Caspice (cu 2 m din 1980 pînă în 2005). • În 1984, pentru a contracara aceste efecte, conexiunea dintre Marea Caspică și Kara Bogaz Gol a fost parţial restabilită. În 1992 autorităţile turkmene au distrus completamente barajul. • Zilnic, din Marea Caspică se varsă în Kara-Bogaz-Gol cca. 8 – 10 km³ de apă (după alte date - 25 de mii km³) și circa 150 mii tone de sare.

11. Complexul lagunar Razim – Sinoe • Complexul lagunar Razim – Sinoe, este situat în sudul Deltei Dunării, ocupă o suprafaţă de cca 1145 kmp, din care suprafaţa lacurilor este de 863 kmp. • Cea mai mare parte a complexului o constituie zona depresionară, iniţial ocupată de apele maritime şi care a fost segmentată ulterior prin formare de cordoane şi grinduri. • La formarea complexului, de peste 1000 de ani, au contribuit atât prezenţa Dunării cu depuneri de aluviuni, cât şi deplasarea treptată spre est a traseului curenţilor litorali, pe măsura avansării Deltei. Aceste procese au scos de sub acţiunea directă a mării, ţărmul vechiului golf Halmyris şi au creat condiţii favorabile formării unor noi ţărmuri ce au închis complexul Razim Sinoe. In ultimele decenii complexul a suferit transformări ample datorită acţiunii umane. Lucrările hidrotehnice realizate după 1970, au separat complexul lagunar în două unităţi: • Unitatea Razim formată din lacurile Razim, Goloviţa, Zmeica şi Babadag cu cele două lacuri componente: Tăuc şi Topraichioi; • Unitatea Sinoe formată din lacurile Sinoe, Nuntaşi şi Tuzla, care păstrează legătura cu Marea Neagră printr-un stăvilar.

12. Ansamblul are numeroase specii de peşti şi de păsări care se hrănesc cu peşti sau cu mici nevertebrate limicole. • Cele patru limane nord-dobrogene sunt incluse în rezervaţia naturală a Biosferei - Delta Dunării (3446 km², dintre care 1145 km² sunt rezervaţie integrală). • Zona face parte din patrimoniul mondial al UNESCO din 1991, fiind clasificată ca rezervaţie a biosferei la nivel naţional în România şi ca parc naţional în taxonomia internaţională a IUCN.

13. Insula Popina, zonă strict protejată în RBDD, domină partea de nord a Lacului Razim (jud. Tulcea), având o înălţime de 47 m şi o suprafaţă de 98 ha. • Pe ţărmul nordic al insulei, există nişte izvoare termale, încă nestudiate. • Insula, izolată de continent, a putut conserva numeroase specii de plante ierboase specifice vegetaţiei stepei dobrogene. • Constituie locul de cuibărire a unor păsări şi habitatul unor reptile şi insecte, unele dintre ele destul de periculoase.

14. Vegetaţia insulei este abundentă, fiind formată din specii de plante ierboase pitice specifice stepei dobrogene (stufărişuri şi rogozuri), precum şi din plante acvatice (în special nuferi). • Insula Popina reprezintă un loc de popas important pentru păsările migratoare. Primăvara, în această zonă cu vegetaţie săracă şi pitică, poposesc venind din alte zone mai calde păsări de mlaştină (codobaturi venite din Congo), precum şi păsări de pădure cum ar fi: privighetoarea roşcată, presura cap negru, ciocârlia de Bărăgan, etc. • De asemenea, Insula Popina este un loc important de cuibărit pentru călifarul alb (Tadorna tadorna) şi cel roşu (Asarca feruginea). • În afară de păsări, s-a mai consemnat prezenţa pe insulă a unei faune de nevertebrate, care a fost insuficient studiată. Printre aceste nevertebrate menţionăm rarităţi cum ar fi păianjenul veninos „văduva neagră” (Lactrodectus tredecimguttatus) a cărui prezenţă pe insulă a fost semnalată în anul 1965 şi miriapodul gigant Scolopendra cingulata. • De asemenea, Insula Popina este singurul loc din lume unde găsim cosaşul endemic Isophya dobrogensis.

15. Călifarul roşu Scolopendra cingulata Cosaşul endemic Privighetoarea roşcată Presura cu cap negru Călifarul alb

16. BIBLIOGRAFIE • www.tvl.ro/turism • www.be-natur.it • www.info-delta.ro/delta • www.animale-salbatice.ro • naturdata.com • wikipedia.org