Braila , Februarie 2010

1. Transnational Strategy for the Sustainable Territorial Development of the Danube Area with special regard to TourismDATOURWAY Project Braila, Februarie 2010 ANALIZA SI EVALUARE TERITORIALA STUDIUL NATIONAL PENTRU ROMANIA Institutul National de Cercetare Dezvoltare URBANPROIECT Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Turism - INCDT

2. Contributia UP in acest proiect este legata de urmatoarele aspecte ale amenajarii teritoriului:Resurse umane, Infrastructura de transport, Infrastructura tehnico edilitara, Structura spatiala a zonei. Pentru elaborarea analizei nationale URBANPROIECT a selectat si integrat date statistice nationale, regionale si locale, studii si programe sectoriale disponibile rezultand analiza teritoriului acestei zone din punct de vedere spatial. Indicatorii abordati pun în evidenţă disparităţile interregionale în dezvoltarea şi atractivitatea zonei dar si punctele de atractivitate ale fiecarui domeniu analizat. Zona de studiu a proiectului cuprinde judetele riverane Dunarii – 13 judete + Bucurestiul.

4. Potentialul turistic al unei zone, regiuni etc. trebuie sustinut printr-o organizare teritoriala care sa includa: • Retea de localitati echilibrata • Infrastructura de transport puternica si bine intretinuta, • O buna dotare a localitatilor cu infrastructuri tehnico – edilitare: apa potabila, canalizare, telefonie, energie electrica, termica, gaze • Buna accesibilitate a localitatilor urbane si rurale la reteaua de transport • Resurse umane cu nivel ridicat de educatie si rata de crestere pozitive • Zone rurale bine armonizate si dezvoltate si in echilibru cu zonele urbane • Buna cooperare interjudeteana, interregionala

5. Proiecte de dezvoltare in zona Dunarii • Promovate de WWF (World Wide Fund for Nature – Fondul Mondial pentru natura) si UE • Coridorul Verde al Dunarii Inferioare, - promovat printr-un acord international semnat in anul 2000 de guvernele Ucrainei, Romaniei, Bulgariei si Moldovei, contribuie la implementarea unor solutii pentru conservarea unora dintre cele mai importante eco-regiuni de pe glob: Dunarea si Delta Dunarii. • refacerea zonelor umede si desemnarea de noi arii protejate in lungul Dunarii si ai principalilor sai afluenti, precum si promovarea dezvoltarii socio-economice durabile si implicarea comunitatilor riverane in activitati benefice pentru mediu. • Proiectul de Conservare si Management Integrat al Ostroavelor, demarat de WWF in 2006-Programul Life Nature • Proiectele de dezvoltare a navigatiei pe Dunare. Planurile de dezvoltare a navigatiei pe „Coridorul de transport nr. 7“ prevad lucrari de adancire, regularizare si indiguire a Dunarii, pe mai mult de 1.000 km. • Sprijinite prin Planul Operational Sectorial de Transport 2007 – 2013 • Proiect ISPA - “Asigurarea conditiilor minime de navigatie pe Dunare pe tronsonul Calarasi – Braila si sectorul comun cu Bulgaria” • “Reabilitarea Infrastructurii Portuare” • “Strategia privind transportul fluvial” • “Reducerea eroziunii costiere”- Proiect al Ministerului Mediului

6. Planuri de actiune in zona Dunarii • Studiul - Master Plan Suport pentru dezvoltarea durabila in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii promovat de Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor • Planul de Amenajare a Teritoriului Zonal pe aria Rezervatiei Biosferei Deltei Dunarii. • Planul de Management al Bazinului Hidrografic al Dunarii. - implementarea efectiva a Directivei Cadru a Apei (DCA) in Districtul Hidrografic al Dunarii. A fost elaborat si a fost aprobat in vederea implementarii un “Ghid privind Elaborarea Planului de Management Bazinal al Districtului Dunarii”

7. ResurseUmane Populaţia totală a regiunii a fost în 2008 de 7 .283 .305 persoane. Cel mai populat este Bucureştiul, cu 1.943.981 locuitori,reprezentând26,6% din populaţia regiunii. Cu populaţii între 600.000-800.000 locuitori sunt Constanta (720.303), Dolj (708.504), Galati (611.590). Pe ultimele locuri, având mai puţin de 300000 locuitori, sunt situate Tulcea (249.022), Giurgiu (282.554), Ialomita (288.725) şi Mehedinti (295.248). Cele mai multe dintre judeţele ce aparţin regiunii înregistrează rate de creştere negative în 2008 comparativ cu 1990. Rata de crestere. Populaţia regiunii s-a diminuat cu 679.722 persoane (10%) între 1990-2008. Doar judeţul Ilfov a înregistrat o creştere a populaţiei cu 36.955 persoane în 2008 comparativ cu 1990. În celelate 12 judeţe şi Bucureşti populaţia totală a scăzut. Importante scăderi (între 15-20%) s-au înregistrat în judeţele Teleorman, Caras Severin. Scăderi între 10-15% persoane s-au înregistrat în Olt, Giurgiu and Braila.

8. Resurse Umane Stractura pe vârste a populaţiei este caracterizată de Imbătrânirea demografică a populaţiei, generată de scăderea ratei natalităţii - diminuarea populaţiei tinere (0-14 ani) şi creşterea populaţiei vârstnice (60 de ani şi peste). Sporul migratoriu În 2008, regiunea a înregistrat un spor migratoriu pozitiv datoratînsă valorii înregistrate în judeţul Ilfov, cele mai multe judeţe (Braila, Caras Severin, Galati, Ialomita, Mehedinti, Olt, Teleorman, Tulcea) înregitrând valori negative ale ratei nete a migraţiei. Comparativ cu 1990, în 2008 rata netă a migraţiei a scăzut cu 7 puncte procentuale.

9. Puncte slabe • Rată de creştere negativă a populaţieiîn 2008 comparativ cu 1990 în toate judeţele regiunii, exceptând Ilfov. Cele mai importante scăderi s-au înregistrat în Teleorman, Caras Severin, Olt, Giurgiu, and Braila; • Cele mai multe judeţe au o rată netă a migraţiei negativă (Braila, Caras Severin, Galati, Ialomita, Olt, Teleorman, Tulcea); Ponderea populaţiei fără educaţie este ridicată în judeţele din sudul ţării: Giurgiu, Teleoman, Ialomiţa. • Doi factori principali pot avea o influenţă negativă asupra dezvoltării turismului în zonă: trendul descrescător al evoluţiei volumului populaţiei, pe de o parte şi nivelul relativ scăzut de educaţie a populaţiei din judeţele menţionate anterior. • Puncte tari • Ponderi importante de populaţie tânără (0-14 years), comparativ cu media naţională, în judeţele in Mehedinti, Olt, Tulcea, Giurgiu, Galati, Calarasi, Ialomita. • Riscuri • Emigrarea populaţiei tinere a zonei poate conduce la declin demografic în regiune.

12. Sistemul de Transport • Partea romaneasca a regiunii studiate este strabatuta de urmatoarele drumuri europene (11): • E 60 , E 70, E 81, E 85, E 87, E 574, E 584, E 79, E 771, E 671, E 675. • Coridoare pan europene care strabat zona: • Corridor IV: Granita ungara de la Curtici – Arad – Simeria – Vintude Jos – Alba Iulia – Cosaliu – Copsa Mica – Brasov – Bucuresti – Fetesti – Medgidia – Constanta cu legatura de la Arad la Timisoara - Caransebes - Drobeta Tunu Severin- Strehaia - Craiova - Bulgarian border at Calafat • Corridor IX: Granita moldoveneasca de la Ungheni – Cristesti Jijia – Iasi – Pascani – Bacau – Adjud – Marasesti – Focsani – Buzau – Ploiesti – Bucuresti – Videle – Granita bulgara de la Giurgiu cu legatura de la Bucuresti to Giurgiu • The Corridor VII – Dunarea

13. Sistemul de Transport • Reteaua de CF • Densitatea liniilor operationale de CF la 1000 km2 • Municipiul Bucuresti si judetul Ilfov au mai mult de 100 km/1000km2, situandu-se pe primul loc. • Galati (66.9 km/1000 km2), Ialomita (66.0 km/1000 km2), Constanta (103.9 km/1000 km2), Calarasi (36.9km/1000 km2), Caras-Severin (40.4 km/1000 km2) si Olt (43.1km/1000 km2) au valori similare ocupand al doilea loc • Pe locul trei se situeaza judetele Braila (33.2km/1000 km2), Dolj (30.5 km/1000 km2) si Mehedinti (25.1 km/1000 km2). • Tulcea si Giurgiu ocupa ultimul loc, 12.5 km/1000 km2 respectiv 13.3 km/1000 km2.

14. Sistemul de Transport • Cai navigabile si porturi • Fluviul Dunarea este navigabila pe intreagul teritoriu romanesc. • Fluviul Dunarea este cea mai importanta artera de navigatie transeuropeana. • Partea romaneasca a Coridorului Pan EuropeanVII include ruta Bazias - Cernavoda – Braila – Tulcea –Marea Neagra. • Porturi importante de-a lungul malului dunarean au facilitate comertul si productia industriala: Galati, Braila, Tulcea, Giurgiu, Calarasi, Oltenita si Drobeta Turnu Severin • Zona dunareana romaneasca are potential de a dezvolta un sistem coerent de transport datorita pozitiei in viitoarea retea de transport Pan europeana • Transportul aerian • Aeroporturi din zona de studio: • In zona Bucureasti – Aeroportul international ’’Henri Coanda’’, Aeroportul international’’Aurel Vlaicu’’ • In alte regiuni: aeroporturilr din Constanta, Tulcea, Craiova si Caransebes

15. Indicatori ai sistemului de transport • A. Punctele de trecere a frontierei de stat a României Puncte de trecere deschise traficului internaţional • - Mehedinţi: Orsova, Porţile de Fier I, Porţile de Fier II, Drobeta Turnu Severin • - Caraş-Severin: Moldova Veche • - Dolj: Calafat, Bechet, Corabia • - Teleorman: Turnu Măgurele, Zimnicea • - Giurgiu: Giurgiu • - Călăraşi: Olteniţa, Călăraşi Chiciu • - Constanţa: Ostrov, Negru Vodă, Vama Veche • - Galaţi: Galaţi • Puncte de mic trafic: Caraş-Severin: Moldova Veche, Mehedinţi: Sviniţa, Gruia, - Galaţi: Galaţi, - Tulcea: Isaccea, Chilia Veche, Plauru, Periprava • B. Porturi • - Pasageri: Sulina, Tulcea, Galaţi, Brăila, Călăraşi, Giurgiu, Calafat, Drobeta Tn Severin • -Industriale:Sulina, Tulcea, Galaţi, Brăila, Călăraşi, Giurgiu – OIL TERMINAL, Zimnicea, Turnu Măgurele, Calafat, Bechet – RO-RO, Drobeta Turnu Severin, Drencova, Moldova Veche

16. Indicatori ai sistemului de transport • - Porturi pe canalul Dunăre – Marea Neagră: Cernavodă, Medgidia, Basarabi, Poarta Albă-Midia • C. Treceri cu bacul - Calafat, Bechet, Călăraşi-Chicui, • - Poduri peste Dunăre: Giurgiu • Puncte De Trecere Pe Tipuri De Transport • - rutier şi feroviar:Giurgiu, Negru Vodă, Galaţi • - rutier: Porţile de Fier I, Porţile de Fier II, OSTROV, Vama Veche • - rutier (bac) şi portuar: Calafat, Bechet • - rutier (bac): Călăraşi - Chiciu • - portuar: Moldova Veche, Orşova, Drobeta Turnu Severin, Şviniţa, Gruia, Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, Olteniţa, Galaţi, Isaccea, Chilia Veche, Plauru, Periprova • Puncte De Trecere - Din Interior • - aeroporturi: Bucureşti – Henri Coandă, Bucureşti – Aurel Vlaicu, • Caransebeş, Craiova, Tulcea, Mihail Kogălniceanu • - porturi: Brăila, Cernavodă, Tulcea, Sulina

17. Accesibilitatea prin infrastructura de transport • Disparităti de dezvoltare inter şi intra-regionale • accesul diferit al regiunilor la infrastructura de transport judeteana, nationalasi internatională • calitatea necorespunzătoare a infrastructurii • reteaua de transport inadecvataimpiedică dezvoltarea oraselor mici si mijlocii, a comunelor si a satelor. • Acces mai bun la infrastructura de transport: • Regiunea Bucuresti-Ilfov concentreaza aeroporturile cu cel mai intens trafic international şi national. • Regiunea Sud-Muntenia (Calarasi, Giurgiu, Teleorman), cu o retea de drumuri nationale in mare parte modernizata, este traversata de patru drumuri internationale, avand un acces bun la reteaua natională si internatională de drumuri.

18. Accesibilitatea prin infrastructura de transport • Accesibilitatea localitatilor rurale constituieo problemamajora,vitala pentru sansele acestora de dezvoltare. • accesibilitatea comunelor la reteaua majora de transport, respectiv situarea pe un DN sau CF • starea de viabilitate a drumurilor comunale si judetene care asigura legatura intre localitati, • legatura cu reteaua majora de transport, • accesul populatiei la dotari si servicii de nivel superior (legatura cu localitatile urbane de rang superior).

19. Accesibilitatea prin infrastructura de transport • Puncte tari • Existenta coridoarelor paneurope IV rutier/ feroviar, IX rutier/ feroviar si coridorul VII Dunarea • Existenta drumurilor europene E60, E70, E81, E85, E87, E79, E574, E584, E771, E671,E675 • Densitatea buna a retelei de drumuri judetene si comunale • Densitatea buna a retelei feroviare • Puncte slabe • Dezvoltarea inegala a infrastructurii de transport intre regiuni • Drumuri nationale doar cu doua benzi de circulatie • Existenta unor tronsoane de drumuri nationale care necesita lucrari de imbunatatire • Lipsa retelei de autostrazi si drumuri expres • Numarul scazut al variantelor ocolitoare ale localitatilor, factor de poluare fonica si cu noxe a localitatilor • Starea precara a infrastructurii rutiere locale - drumuri judetene si comunale • Accesul dificil in anumite zone din mediul rural si din zonele turistice • Viteza de circulatie pe calea ferata -mult mai scazuta decât standardele europene, datorita starii avansate de uzura a retelei feroviare • Transportul feroviar inregistreaza un declin, in favoarea transportului rutier • Slaba dezvoltare a transportului combinat si a logisticii necesare acestui

21. Echipare hidroedilitara Alimentari cu apa Situatia actuala a alimentarii cu apa in sistem centralizat Sursa date: Anuar statistic, anul 2008

23. Echipare hidroedilitara - Canalizare Ape Uzate Situatia localitatilor care beneficiaza de sistem de canalizare: Sursa date: Anuar statistic, anul 2008

25. Echipare hidroedilitara • Puncte tari • Resursele de apa tehnic utilizabile ale judetelor cuprinse în regiune permit cresterea debitelor necesare consumurilor viitoare. • Puncte slabe • Statiile de epurare sunt putine si/sau ineficiente; • Inexistenta sistemelor de canalizare si epurare a apelor uzate menajere în localitatile cu sisteme centralizate de apa potabila; • Deficiente în sistemul existent de canalizare si epurare al apelor uzate din localitatile urbane si rurale; • Grad scazut de asigurare a apei potabile si canalizarii prin sistem centralizat; • Deficiente privind managementul apei.

26. Controlul Inundaţiilor • Din suprafata totala a regiunii studiate 7.184.475 ha. inundatiile au afectat cca. 67.575,1 ha, aproximativ 0,94%, din care 3.136,2 ha suprafata inundata in intravilan si 64.438,9 ha in extravilan. • Principalele lucrari de aparare impotriva inundatiilor existente sunt • indiguirea fluviului Dunarea pe toata lungimea, • indiguirea afluentilor majori ai acestuia- Jiu, Olt, Vedea, Arges, Mostistea, Ialomita, Calmatui, Siret, Prut. • Lacurile de acumulare cu rol de atenuare a viiturilor: Cerna (j. Caras Severin), Portile de Fier I si II (j. Mehedinti), Strejesti, Arcesti, Slatina, Ipotesti, Draganesti, Frunzaru, Rusanesti (j. Olt), Mihailesti, Gradinari (j. Giurgiu), Iezer, Frasinet, Mostistea, Gurbanesti (j. Calarasi).

27. Controlul Inundaţiilor • Puncte tari • Existenta lucrarilor hidrotehnice de aparare impotriva inundatiilor; • Legislatia in vigoare cu privire la managementul riscului la inundatii care este aliniata cerintelor europene in domeniu. (H.G. 1854/2005 – Strategia nationala de management al riscului la inundatii). • Puncte slabe • Degradarea lucrarilor existente de aparare impotriva inundatiilor, datorita neintretinerii acestora, precum si neefectuarii lucrarilor de reparatii dupa trecerea viiturilor; • Modul defectuos de utilizare al terenurilor situate in zonele cu risc

28. Controlul Inundaţiilor

29. Reteaua de Localitati În 2008, densitatea populaţiei regionale a fost de 102,7 locuitori/km2 (mai mare decat media naţională, de 90,2 loc./km2), comparativ cu Bucureşti care, cu 8172,5 locuitori/km2 poate fi considerat o zonă aglomerată. - 192 locuitori/km2 - judeţul Ilfov-una dintre cele mai mari densităţi ale populaţiei, datorită poziţiei sale teritoriale, în jurul capitalei. În această zonă, densitatea populaţiei este aproape în mod egal distribuită între urban şi rural, fiind singurul judeţ din România cu mai mult de 100 locuitori/km2 în mediul rural; - 136 locuitori/km2 - judeţul Galaţi – este mai mare decât densitatea medie pe regiuni şi la nivel naţional, ca urmare a apariţiei puternicei migraţii rural-urban ca urmare a procesului de industrializare înainte de 1990; - 101 locuitori/km2 - judeţul Constanţa – unul dintre cele trei judeţe cu o densitate de peste 100 locuitori/km2, care include o mare parte din litoralul românesc;

30. Reteaua de Localitati • 38,2 locuitori/km2 în judeţul Caraş-Severin • 29,3 locuitori/km2 în judeţul Tulcea care cuprinde Delta Dunării – având una dintre cele mai scăzute densităţi a populaţiei • Absenţa unei reţele puternice de localităţi urbane a dus la transformarea politică a unor sate în oraşe şi, prin urmare, acestea nu reprezintă cu adevărat nişte centre economice atractive. • 25 de oraşe au o densitate mai mică de 100 locuitori/km2, • 80 de localităţi rurale au o densitate mai mare de 100 locuitori/km2, arătând caracterul preponderent rural al acestei regiuni.

31. Grafic: Densitatea populaţiei în 2008, la nivel NUTS 3

32. Grafic: Densitatea populaţiei în 2008 la nivel NUTS 3, fără Bucureşti Sursa: Institutul Naţional de Statistică – România

33. Utilizarea terenurilor The territory has 7,184,475 hectares in total. Farmlands represent 5,081,317 ha (71%). The share of arable lands in the total farmland represents 4,207,505 ha (83%). The share of forests on total area represents 1,063,492 ha (15%), water surface 580,786 ha and miscellaneous area 458,880 ha. Structura administrativă a regiunii. În 2008, regiunea cuprinde 82 de municipii şi oraşe (din care 26 municipii) şi 827 comune cu 2802 sate. Numărul total de oraşe şi municipii din regiune reprezintă 25,7% din numărul total din România, numărul comunelor reprezintă 28,9% din numărul total, iar satele reprezintă 21,6%. Aceasta înseamnă un total de 909 unităţi administrative locale (LAU) în regiune (2884 localităţi).

34. Reteaua de localitati • Regiunea include: • 5 din principalele 10 oraşe din România: Bucureşti, Constanţa, Craiova, Galaţi şi Brăila. • Porturile româneşti: 2 porturi maritime (Constanţa şi Mangalia), • 17 porturi la Dunăre (Moldova Nouă, Orşova, Drobeta Turnu-Severin, Calafat, Corabia, Turnu Măgurele, Zimnicea, Giurgiu, Olteniţa, Călăraşi, Cernavodă, Hârşova, Măcin, Brăila, Galaţi, Tulcea şi Sulina) - toate sunt oraşe. • Tendinţele dinamicii de dezvoltare a localităţilor din punct de vedere al numărului populaţiei sunt: • numărul total al populaţiei din zonă este în descreştere şi, în consecinţă, aproape toate oraşele şi comunele au caracteristici în declin, • în localităţile urbane ale regiunii se concentrează 63,9% din totalul populaţiei, având tendinţe de scădere. Procesul de industrializare forţată, după război, a determinat concentrarea populaţiei în judeţele Galaţi, Brăila şi Constanţa, toate aparţinând regiunii Sud-Est. Aceeaşi situaţie este în judeţele Caraş-Severin şi Dolj – în care există mai multă populaţie urbană decât rurală.

36. Puncte tari - Regiunea are 5 din principalele 10 oraşe din România: Bucureşti, Constanţa, Craiova, Galaţi şi Brăila - Zona rurală bine populată care poate reprezenta o oportunitate pentru dezvoltarea turismului sau pentru agroturism Puncte slabe - Această zonă se distinge prin cele mai mari disparităţi regionale şi între mediul urban / rural - Populaţia urbană creşte lent şi mai puţin - Porturile de pe Dunăre sunt mai puţin dezvoltate şi nu atrag populaţie - Reţeaua de localităţi urbane nu este suficient susţinută de oraşele cu peste 300.000 locuitori - 80% din localităţi au mai puţin de 10 000 de locuitori - Cel mai depopulat judeţ este cel care include Delta Dunării

37. CADRUL NATURAL SI CARACTERISTICI DE MEDIU • RESURSE NATURALE • Elemente de analiza: • Scurta descriere a cursului Dunarii in Romania • Relief, Clima, Retea hidrografica, Lacuri, Flora, Fauna, Factori naturali terapeutici. • Fluviul Dunarea este o resursa importanta pentru turism, avand in vedere varietatea ecosistemelor; • Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, sit RAMSAR, sit UNESCO – zona umeda cea mai bine pastrata din Europa, cu peste 30 de tipuri de ecosisteme; • Conditii naturale bune pentru practicarea activitatilor turistice; • O retea hidrografica bogata – rauri, lacuri naturale sau artificiale; • Varietatea peisajelor, varietatea reliefului (de la munti la mare); • Zone naturale neatinse de interventiile omului; • Ihtiofauna bogata mai ales in Delta Dunarii si multe zone bune pentru pescuit; • Specii endemice (flora, fauna) si un habitat intins pentru pasari; • Existenta factorilor naturali terapeutici insa insuficient exploatati; • Aglomerarea zonelor turistice din cauza lucrarilor de constructie fara autorizatie sau care nu respecta mediul

38. CADRUL NATURAL SI CARACTERISTICI DE MEDIU • CALITATEA MEDIULUI • Elemente de analiza: Politici si strategii de conservare, Poluarea apei, Poluarea aerului, Zone inundabile, Managementul apei • PUNCTE TARI VS. PUNCTE SLABE • existenta unu cadru legislativ privind protectia mediului, conservarea zonelor protejate sau protectia apei (mai ales transpunerea legislatiei europene); • existenta unor sisteme de protectie contra inundatiilor; • legislatia in vigoare privind managementul riscului de inundatii in conformitate cu cerintele europene din domeniu; • implementarea planurilor de actiune pentru protectia mediului la nivel national, regional si local, a planurilor de management pentru toate raurile interne, a sistemelor de management la nivel national sau la nivel de bazin hidrografic (ex. AEWS, DESWAT,WATMAN); • multe vai inundabile pe cursul Dunarii; • disparitia multor habitate din cauza indiguirilor; • desertificarea unor zone vecine Dunarii din cauza schimbarilor climatice; • lipsa unor statii de tratare a apelor uzate si a apelor reziduale sau tratareainadecvata a apelor uzate si a apelor reziduale; • degradarea sistemelor de protectie contra inundatiilor din cauza lipsei mentenantei si din cauza nerealizarii lucrarilor de reparatii dupa inundatii; • folosirea defectuoasa a terenurilor localizate in zone cu riscuri de inundatii; • comunicare proasta intre autoritatea de management al riscului de inundatii si populatia din zonele cu risc mare de inundatii.

39. CADRUL NATURAL SI CARACTERISTICI DE MEDIU • IMPACTUL MEDIULUI ASUPRA NAVIGABILITATII PE DUNARE • La nivelul Dunarii au fost realizate / sunt in curs de realizare o serie de proiecte care au ca scop imbunatatirea conditiilor de navigatie pe fluviul Dunarea • CONSERVAREA NATURII • In judetele limitrofe fluviului Dunarea sunt consemnate: • - 11 din cele 28 de arii protejate majore existente la nivel national (63,4% din suprafata acestora); • - 68 din cele 273 de Situri de Importanta Comunitara (SCI) instituite la nivel national (44,6% din suprafata acestora); • - 60 din cele 108 de Arii de Protectie Speciala Avifaunistica (SPA) instituite la nivel national (52,5% din suprafata). • 162 de rezervatii stiintifice, monumente ale naturii si rezervatii naturale (categoriile I, III si V UICN) existente la nivel national. • Din cele 11 arii protejate majore, in prezent 10 au structura de administratie proprie . • Majoritatea parcurilor au realizat planul de management, dar in prezent datorita unor inadvertente legislative nu este aprobat nici un astfel de plan.

40. CONSERVAREA NATURII

41. CONFLICTE INTRE TURISM SI MEDIU • Aspecte importante: • Practicarea unui turism necontrolat in anumite areale a afectat habitatele si biodiversitatea • Comportamentul vizitatorilor, in special in anumite arii protejate (deseurile ramase in urma turistilor afectand calitatea peisajului, taierea vegetatiei protejate, focuri necontrolate) • Presiunea asupra mediului, ca urmare a numarului mare de turisti sositi in anumite perioade (ex. sfarsit de saptamana) • Supraexploatarea anumitor resurse naturale (ex. pescuitul excesiv) • Dezvoltarea necontrolata a infrastructurii de turism (in special structuri de cazare, case de vacanta)

42. PROTECTIA PATRIMONIULUI CULTURAL PATRIMONIU PROTEJAT: • Piata culturala complexa cu interese foarte segmentate; • Diversitatea patrimoniului cultural protejat: • Conform Legii 422/2001, privind protejarea monumentelor istorice,publicata in MO nr. 407/2001exista aprox. 8450 monumente istorice (arheologie, arhitectura, monumente de for public, monumente memoriale-funerare) din care 6.1% clasificate in categoria A (de valoare nationala si universala) si restul clasificate B (reprezentative pentru patrimoniul cultural local). • Numar important de monumente istorice categ A in: Constanta (255), Caras Severin (112), Tulcea (114), Mehedinti (70), Dolj (64), Teleorman (62), Olt (59). • Degradarea accentuata a unor locatii turistice ale patrimoniului cultural-artistic; • Lipsa investitiilor statului pentru dezvoltarea si promovarea locatiilor culturale; • O implementare neadecvata a legilor despre conservarea cladirilor si metodelor de a mentine caracteristicile arhitecturale; • Monitorizarea insuficienta a starii de conservare a locatiilor culturale.

43. PROTECTIA PATRIMONIULUI CULTURAL EVENIMENTE CULTURALE • Organizarea unor evenimente culturale complexe cu participare nationala si internationala, importante pentru potentialului creativ regional si capabile sa suscite interesul comunitatilor; • Larga tipologie a festivalurilor de muzica (pop, canto, folk, clasica, corala, jazz) si festivaluri de dans, festivaluri de teatru, festivaluri de literatura (poezie, proza, eseu), caricatura, comedia si festivaluri de umor, festivaluri de film, festivaluri etnice, concursuri de arta, targuri de carte. • Marea lor majoritate au loc in orasele resedinta de judet si municipii. • Promovarea multiculturalismului si dialogului etnic si intercultural; • Lipsa unei baze de date cu evenimente si festivaluri culturale; • Numar scazut de evenimente culturale cu impact international printre vizitatori; • ZONE ETNOFOLCLORICE: • Zone care au un potential de dezvoltare si promovare a turismului rural, beneficiind de un cadru natural si cultural deosebit: Campia Olteniei (ex. Dabuleni, Gighera), Valea Bistrei (Marga), Teleorman (Draganesti-Vlasca, Suhaia), Tulcea / Delta Dunarii (Crisan, Murighiol, Sfantu Gheorghe).

44. PROTECTIA PATRIMONIULUI CULTURAL FESTIVALURI FOLCLORICE: • Diversitatea festivalurilor folclorice ce reflecta multe zone folclorice din Romania (Banat, Oltenia, Muntenia, Dobrogea si Moldova) ce reprezinta toate regiunile istorice romanesti cu exceptia Transilvaniei, unele din ele fiind dedicate Dunarii; • Festivaluri de muzica si dansuri traditionale (ex. hora, calusari), celebrand datinile si obiceiurile (ex. Anul Nou, Craciun, Paste, Lasa Secului), competitii de stimulare a creativitatii artistilor, festivaluri in memoriam mari artist i(ex. Maria Tanase), festivaluri dedicate Dunarii, festivaluri celebrand traditiile minoritatilor. • Marea lor majoritate au loc in Caras-Severin, Mehedinti, Olt. • ARTA SI MESTESUGURI POPULARE • Traditii folclorice bogate si existenta unor zone etnografice cu diverse traditii si obiceiuri, cu o gama diversa de traditii legate de arte si mestesuguri; • Diversitatea mestesugurilor traditionale: pictura naiva, cojocarit, cusut, tesut, ceramica, instrumente muzicale, sculptura in lemn, masti populare, sticlarie, prelucrarea lemnului, dogarie, artizanat, fierarie, potcovarie, prelucrare pielii, sculptura in piatra, pictura populara pe lemn si sticla, bijuterii etc. • In unele judete au loc expozitii periodice si targuri populare, in care mesterii populari isi expun creatiile (ex. Constanta, Dolj, Teleorman, Tulcea)

45. TURISM

46. PROTECTIA PATRIMONIULUI CULTURAL INSTITUTII DE PROMOVARE A CULTURII SI ARTEI TRADITIONALE • Au ca scop conservarea si promovarea culturii si artelor traditionale, cum ar fi scolile populare de arte si meserii, asociatiile nationale si a centrele judetene pentru conservarea si promovarea culturii traditionale, centrele de creatie, muzeele de arta populara etc. Astfel de centre exista in majoritatea judetelor. • Se remarca interesul institutiilor locale de cultura de a stimula creativitatea artistilor. ALTE ASPECTE IMPORTANTE • Resurse financiare si umane insuficiente in ceea ce priveste programele si proiectele culturale. • Interes scazut al comunitatilor de a participa la viata culturala si de a se implica in initierea si derularea de proiecte interjudetene si interregionale. • Echipamentele de practica culturala sunt distribuite inegal si nefunctionale in relatie cu cerintele de comunicare, de stimulare a accesului si participarii oamenilor la viata culturala sau nu exista deloc in unele zone rurale.

47. CARACTERISTICI ECONOMICE ASPECTE GENERALE: PIB / cap de locuitor, Nr. intreprinderi/1000 locuitori • Prezenta unora din cele mai dezvoltate judete din tara (Bucuresti, Constanta, Ilfov) • O dezvoltare insuficienta a sectoarelor economice in majoritatea judetelor Dunarii • Valoarea medie a PIB/locuitor ( 4.235 euro/loc) a fost mai mica decat la nivel national (4.613 euro/loc). Diferente semnificative au fost inregistrate in restul judetelor, mai ales in cele sudice, la Calarasi, Teleorman, Giurgiu si Olt. Cea mai mica valoare a indicatorului a fost in judetul Calarasi (2.454 euro / locuitor). • In anul 2008 existau 7176 intreprinderile din zona pilot, din care 147 intreprinderi mijlocii si numai 23 de intreprinderi mari. Micro-intreprinderile si intreprinderile mici predomina (micro-intreprinderilereprezinta 88,8% din totalulintreprinderilor din zona). • Numarul de intreprinderi / 1000 de locuitori este cel mai scazut in judetele din sudul tarii, Teleorman, Olt, Mehedinti, si cel mai crescut in judetele Ilfov and Constanta.Media zonei (31,3) este mai mare decat cea la nivel national (25,8), dar este puternic influentata de valoarea mare a acestui indicator pentru Bucuresti(60 intreprinderi/1000 de locuitori). • Peste 70% din intreprinderile din zona pilot activeaza in sectorul tertiar, servicii, dar majoritatea sunt micro-intreprinderi.Un procent mic de hoteluri si restaurante in total intreprinderile de servicii (doar 4,5%). • Judetul Constanta are cea mai mare pondere a hotelurilor si restaurantelor (9%).

48. CARACTERISTICI ECONOMICE

49. CARACTERISTICI ECONOMICE AGRICULTURA • Activitate traditionala in special in judetele din sudul tarii (ex. Teleorman, Calarasi, Ialomita, Giurgiu, Olt, Dolj) dar si in Braila, Constanta, Galati situate in partea de SE a tarii. • Aceste judete detin primele locuri in ierarhia pe judete din Romania, avand un potential ridicat pentru agricultura si zootehnie cu terenuri agricole de calitate; • Activitatile din agricultura absorb un numar substantial de persoane angajate si le ofera o sursa de venit; • Judetele din zona analizata exceleazala nivel national in anumite culturi vegetale si/sau productie animala. • Cea mai mare contributie in crearea productiei agricole in zona analizata, o au judetele Constanta (10,7%), Galati (10,6%), Dolj (10,2%), Caras Severin (10,2%); cea mai scazuta contributie fiind inregistratain Tulcea ( 4,3%), Mehedinti (4,6%). Cea mai ridicata productie animala: Olt, Calarasi si Teleorman. • Fragmentarea unitatilor agricole care practica o agricultura de subzistenta (slaba mecanizare, sistem deficient de irigatie); • Lipsa unor burse de alimente care duc la existenta unei piete libere in zona; • Agricultura organica incepe sa se dezvolte iar productia din agricultura se diversifica; • Agroturismul si turismul rural reprezinta o oportunitate pentru regiune, putand sustine valorificarea produselor agricole, a potentialului cultural si a bogatiei etnografice a zonei. • Exista deja anumite initiative de dezvoltare a turismului rural, fiind prezente structuri de cazare in zonele rurale.

50. CARACTERISTICI ECONOMICE SILVICULTURA • Distributia fondului forestier pe judete, comparativ cu suprafata totala la nivel national (6.469.852 ha) indica o concentrare intr-o proportie semnificativa a acestuia in judetul Caras – Severin (5,97%), in timp ce restul judetelor sunt deficitare in vegetatie forestiera - Mehedinti (1,94%), Tulcea (1,40%), Dolj (1,35%), Constanta (0,59%), Galati (0,57%), Olt (0,52%), Giurgiu (0,51%), Teleorman (0,42%), Braila (0,40%), Ialomita (0,40%)si Calarasi (0,31%). • Valorificarea limitata a lemnului si a tehnologiilor vechi pentru exploatarea lemnului; • Preturi reduse pentru produsele forestiere non-lemnoase: fructe de padure, ciuperci, plante medicinale; • Conditii naturale adecvate pentru practicarea silvoturismului si activitatilor turistice, drumetiilor, calariei, ciclismului, etc. • Practica redusa a silvoturismului.