Sistemul electoral promovat de APD, î n parteneriat cu PSD, PNL şi PD

1. Sistemul electoral promovat de APD, în parteneriat cu PSD, PNL şi PD

2. Ce fel de sistem electoral este propus? Sistemul electoral asupra căruia PSD, PNL, PD şi APD au căzut de acord este unul “proportional prin compensare, cu vot în circumscripţii uninominale”.

3. Ce fel de circumscripţii vor exista? • Vor exista trei feluri de circumscripţii: • circumscripţii uninominale, denumite în continuare colegii uninominale (numărul lor reprezintă jumătate din numărul total de mandate de deputaţi, respectiv de senatori); • 42 de circumscripţii plurinominale, constituite la nivelul celor 41 de judeţe şi al municipiului Bucureşti, la nivelul cărora are loc o a doua etapă a procesului de distribuire a mandatelor (şi o primă fază de compensare); • o circumscripţie naţională, la nivelul căreia are loc o a treia etapă a procesului distribuire a mandatelor (şi o a doua fază de compensare).

4. Cum votează alegătorii? Fiecare alegător are dreptul la un vot pe care trebuie să îl exprime în favoarea unuia dintre candidaţii din colegiul uninominal în care el/ea votează. În acelaşi timp, fiecare alegător care votează un candidat propus de un partid politic, trebuie să fie conştient de faptul că votul său este considerat a fi exprimat şi pentru o listă de candidaţi propusă de partidul respectiv la nivel naţional (listă care este popularizată inclusiv prin afişarea ei în toate secţiile de votare de pe teritoriul ţării).

5. Cum sunt alocate mandatele? • Mandatele sunt alocate în trei etape: • în prima etapă, în fiecare colegiu uninominal, este declarat ales candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi;

6. în cea de a doua etapă, • în fiecare circumscripţie plurinominală, pentru fiecare partid politic, se face suma voturilor obţinute de toţi candidaţii săi din toate colegiile uninominale de pe raza circumscripţiei plurinominale respective; • suma obţinută pentru fiecare partid politic în parte se împarte la coeficientul electoral al circumscripţiei plurinominale (coeficientul electoral se calculează prin împărţirea numărului total de voturi valabil exprimate în circumscripţie la numărul total de mandate corespunzător circumscripţiei respective); • numărul întreg al câtului obţinut în urma operaţiei de împărţire efectuate pentru fiecare partid în parte reprezintă numărul total de mandate la care partidul respectiv ar avea dreptul, în acest moment, circumscripţia plurinominală; • din acel număr total, se scade numărul de mandate câştigate deja (în prima etapă) de către candidaţii partidului în colegiile uninominale, rezultând numărul de mandate pe care îl primeşte partidul în circumscripţia purinominală, în a doua etapă; acele mandate revin candidaţilor care au obţinut cel mai mare număr de voturi, dintre cei care nu au fost declaraţi aleşi în prima etapă

7. Notă: În cazul în care partidul politic are dreptul, într-un judeţ, la un număr de mandate mai mare de numărul de candidaţi propuşi în colegiile uninominale (de regulă, mai mare de 50% din numărul total de mandate corespunzător judeţului), ceea ce depăşeşte numărul respectiv este alocat listei de candidaţi propuse de partid la nivel naţional.

8. în cea de a treia fază, • pentru fiecare partid politic, se adună, la nivel naţional, resturile rămase în urma operaţiei de împărţire realizate în cadrul celei de a doua etape; • pe baza sumei obţinute în urma adunării resturilor şi pe baza numărului total de mandate care mai sunt de atribuit la nivel naţional, se calculează numărul de mandate care revin partidului în cea de a treia etapă, folosindu-se metoda Hondt; • Pentru fiecare partid politic, mandatele rezultate din această operaţie sunt direcţionate către circumscripţiile plurinominale, în funcţie de ordinea descrescătoare a resturilor care au provenit din diferitele circumscripţii, corespunzând partidului; • de îndată ce au fost stabilite partidele politice şi circumscripţiile purinominale către care trebuie direcţionate mandatele în această etapă, acestea sunt alocate, pentru fiecare partid în parte, candidaţilor partidului care au obţinut cel mai mare număr de voturi, în colegiile uninominale, alţii decât cei cărora li s-au alocat mandate în primele două etape.

9. Notă: În cazul în care, la final, un partid politic are de primit mai multe mandate decât numărul de candidaţi propuşi în colegiile uninominale la nivel naţional, ceea ce depăşeşte acest număr se alocă listei de candidaţi propuse de partidul respectiv la nivel naţional.

10. Care va fi situaţia organizaţiilor minorităţilor naţionale? Orice organizaţie a unei minorităţi naţionale, alta decât acelea care candidează la fel ca orice partid politic (cum este cazul UDMR) poate propune unul şi acelaşi candidat în toate colegiile uninominale de pe întreg cuprinsul ţării. În acest fel organizaţiile minorităţilor naţionale beneficiază de aceeaşi “discriminare pozitivă” de care au beneficiat şi până în prezent.