1 / 34

COMUNICAREA EFICIENT Ă

COMUNICAREA EFICIENT Ă. COMUNICAREA. “ E ste acţiunea de a comunica şi rezultatul ei. Înştiinţare, ştire, veste, raport, relaţie, legătură .” ( DEX, pag. 205) Reprezint ă transmiterea unei informaţii de la emiţător la receptor. COMUNICARE EFICIENTĂ

sonja
Download Presentation

COMUNICAREA EFICIENT Ă

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. COMUNICAREA EFICIENTĂ

  2. COMUNICAREA • “Este acţiunea de a comunica şi rezultatul ei. Înştiinţare, ştire, veste, raport, relaţie, legătură.” ( DEX, pag. 205) • Reprezintă transmiterea unei informaţii de la emiţător la receptor

  3. COMUNICARE EFICIENTĂ are următoarele caracteristici (C. Nedelcea , P. Dumitru, 1999): porneşte de la datele realităţii concrete, prezenţa situaţiei, congruenţa dintre mesaje verbale şi nonverbale, acordarea feedback-ului reciproc, efect de autoreglare asupra conduitei personale- homeostazie comportamentală, facilitarea conştientizării de sine, adaptarea creativă a persoanei.

  4. COMUNICARE EFICIENTĂ

  5. BARIERELE COMUNICĂRII • Barieraeste un obstacol in calearealizariiuneicomunicarieficiente. Acestea pot produce efectenedoritesau genera chiarblocaje in comunicare. • Bariere pot fi: întreruperile, obosealaşistresul, prejudecăţilesipersonalitatea. • Alte bariere pot fi: - a judeca – “ Esti un naiv că ai făcut.....” - a da solutii – “Dacă aş fi în locul tău cu siguranţă l-as refuza” - a da ordine – “Fă-ţi tema imediat!” - ameninţarea – “O vei face sau dacă nu....” - moralizarea – “Trebuie să-ţi ceri scuze de la el” - evitarea – “Mai bine să vorbim despre” - folosirea excesivă a întrebărilor

  6. Exprimarea emotiilor A comunica eficient presupune a şti să iţi exprimi emoţiile. Modalitaţi de imbunătăţire a emoţiilor: • Identificarea si recunoasterea diferitelor tipuri de emoţii; • Exprimarea emoţiei printr-un limbaj adecvat; • Identificarea evenimentelor/situaţiilor care declanşează emoţiile; • Identificarea modalităţilor de exprimare comportamentală a emoţiei.

  7. COMUNICAREA ÎNVĂŢĂTOR –ELEV COMUNICAREA ELEV –ELEV COMUNICAREA PĂRINTE -COPIL COMUNICAREA PĂRINTE –CADRU DIDACTIC

  8. COMUNICAREA PĂRINTE –ELEV

  9. ABILITĂTI PARENTALE • Abilitateapărinţilor de a daprioritatesatisfaceriinevoilor de bază ale copilului ·Abilitatea de a ofericopiluluiexperienţenoi, de a-l stimulacognitivşiafectiv • Abilitatea de a avea o relaţieempatică cu copilulsău ·Abilitatea de a-şiînfrânapropriiledurerişiporniriagresivefără a le răsfrângeînrelaţia cu copilul • Capacitatea de a aveaaşteptărirealistefaţă de copil ·Capacitatea de a percepecopilulîn mod realist • Abilitatea de a răsplăti, valorizacopilul

  10. Nevoile de bază ale copilului • Dragoste şi securitate • Nevoie de experienţe noi, de stimulare • Nevoia copilului de a fi apreciat şi de a-i fi recunoscute capacităţile • Nevoia de responsabilităţi •  Nevoile de bază, fiziologice ale copilului

  11. Ce greşim când comunicăm? • Umilirea • Neatenţia Ameninţarea • Învinuirea • Critica • Etichetarea • Ironia • Nemultumirea • Ridicarea vocii

  12. AMENINTARE Exemple: „Dacă nu vii acasă cu rezultate bune ai încurcat-o!” Ce gândeşte copilul?  „Părintele acesta al meu e periculos!” „Cu el nu e de glumit!” „Ar trebui să am grijă de acum încolo! ” Consecinţă: Û Principala preocupare a copilului va fi să nugreşească ; Û Nu va avea curajul să facă ceva decăt dacă rezultatul este pozitiv; Û Aşa apar frica, minciuna, întoleranţa, etc. Atitudine:Ameninţare

  13. CONTRAZICERE Atitudine: Contrazicerea şi minimalizarea problemei Exemple: Fetiţa:- ”Sunt urâtă!” ,”Nu mă iubeşte nimeni” Tatăl:-„Nu e adevărat! „Nu spune asta!” ”Nu fii supărată” Ce gândeşte copilul? „Nu are rost să mai vorbesc cu tatăl despre problema mea pentru că nu îi place ce zic eu.” „Crede că dacă îmi spune să nu fiu supărată, mă simt mai bine?” Consecinţă: Û  Părintele îi întăreşte convingerea deja formată; Û  Copilul simte că părintele nu îl înţelege şi nu e capabil să-i asculte problemele; Û Aşa se poate naşte lipsa de încredere în competenţa părintelui.

  14. CRITICA Atitudine:Critică Exemple: „Nu ţi-am zis să te uiţi pe unde calci?”, „de câte ori trebuie să-ţi spun că nu e voie acolo?”, „De ce ai făcut asta?” Ce gândeşte copilul? „Iar îmi ţine morală! Mai aştept un pic să se calmeze.” Consecinţă: ÛVa scădea receptivitatea copilului la părerile emise de părinte; ÛAşa se poate naşte indiferenţa

  15. ETICHETAREA Atitudine:Etichetarea Exemple: „Eşti o urâtă!”; „Eşti o proastă!”;„Eşti un bleg!”;„Eşti un idiot!” Ce gândeşte copilul? „Adulţii ştiu mai multe decât copiii.” Consecinţă: Û    Dacă afirmaţiile se repetă frecvent, atuncicopiii toată viaţa vorfi urmăriţi de această idee; Û    În subconştientul lor ei vor fi convinşi că sunt urâţi, proşti, blegi sau idioţi; de aceea vor încerca de câte ori se va ivi ocazia, să demonstreze că nu este aşa; Û    Apare complexul de inferioritate

  16. INDIFERENŢA • Atitudine:Indiferenţa • Exemple: Copilul: ”Tati! Tati! Am învăţat să-l scriu pe ‚M’ ” Tatăl: „Du-te din faţa televizorului” • Ce gândeşte copilul? „Televizorul e mai important decât mine!” ”Cum să fac să îi atrag atenţia asupra mea? ” • Consecinţă: Û    Copilul va încerca să atragă atenţia asupra sa cu orice preţ, chiar şi prin fapte negative (furt, chiul, înjurături, bătăi, fumat, consum de droguri etc.)

  17. IRONIA • Atitudine:Ironia Exemple: Forma verbală- „Ai auzitcă s-a inventatcârpa de şterspraf?” „ Mulţumescpentru ‚ajutor!” Forma nonverbală- privire „de sus”, zâmbetzeflemitor. • Ce gândeşte copilul? „Măconsideră un incompetent. ” „Îşi bate joc de mine!” • Consecinţă: ÛVascădeaîncredereacopiluluiînforţelepropriişifaţă de părinte; ÛVacăutasă fie apreciatînaltă parte la „adevăratavaloare” Û Aşa poatesăaparădistanţarea.

  18. NEATENŢIA • Atitudine:Neatenţia la ce ni se spune (întrerupem o conversaţie începută, întoarcem spatele, schimbăm brusc subiectul discuţiei, etc.) • Exemple: Copilul:”…şi la şcoală toţi colegii…” Mama: „Îţi mai trebuie supă?” • Ce gândeşte copilul? „Nu o interesează nimic din ceea ce spun eu.” „Data viitoare nu mă mai obosesc să-i explic.” • Consecinţă: Û    Copilul va comunica ceea ce vede că o interesează pe mamă şi va începe să omită ceea ce se va dovedi esenţial; Û    Aşa poate să apară neglijenţa.

  19. ÎNVINUIREA • Atitudine:Învinuirea •  Exemple: „Tu eşti vinovat!” „Ar trebui să-ţi fie ruşine!” • Ce gândeşte copilul? „E numai vina mea.” „Nu sunt bun de nimic!” • Consecinţă: ÛScade nivelul stimei de sine; ÛAşa poate apărea complexul de inferioritate.

  20. UMILIREA • Atitudine:Umilirea • Exemple: „Spune-le tuturor ce ai făcut!” „De aia strig la tine să audă toţi vecinii ce copil am!” • Ce gândeşte copilul? „Nu mă respectă deloc.” „Nu meritam să mă facă de ruşine la toată lumea. ” • Consecinţă: Û    Părintele nu mai este om de încredere, deoarece te poate face de râs când nu te aştepţi Û Copilul învaţă să ascundă adevărul; Û Aşa poate să apară neîncrederea

  21. REPROŞUL • Atitudine:Reproşul • Exemple:  „Dacă nu eram eu tu erai de mult pe drumuri!” „Dacă nu trebuia să am grijă de tine, câte puteam face!? ” • Ce gândeşte copilul? „Ce vrea de la mine?” „Acum ar trebui să mă simt vinovat pentru că exist?” • Consecinţă: Û    Aşa poate să apară sentimentul de vinovăţie.

  22. RIDICAREA VOCII Atitudine:Ridicarea vocii Exemple: „Eşti un nesimţit şi jumătate!!!” „Obraznicule!!!” Ce gândeşte copilul? „Nu-mi place când vorbeşti cu precipitaţii!” „Crezi că am probleme cu auzul?” Consecinţă: Û    Exersată mai mult timp, această formă de „comunicare” se poate transforma într-o depreciere păguboasă a părintelui; Û    Aşa poate să apară deprecierea părintelui

  23. Sfaturi pentru o comunicare eficientă părinte-copil

  24. Fii disponibil pentru copilul tău -Fii atent la momentele în care copilul tău este dispus să stea de vorbă - înainte de cină, la culcare, în maşină - şi fii disponibil; -Deschide discuţia, astfel copilul tău va realiza că-ţi pasă de ceea ce i se întâmplă; -Găseşte-ti timp, măcar o dată pe săptămână, pentru a petrece timp doar tu cu copilul tău, făcând una dintre activităţile lui preferate; -Observă interesele copilului tău si documentează-te astfel încât să aveti subiecte comune de discuţie - muzica lui preferată sau activitaţile care îi fac placere;-Iniţiază conservaţiile impărtăşindu-i lucrurile la care te-ai gândit mai degrabă decât să îi adresezi întrebări.

  25. Arată-i copilului tău că este ascultat -Când copilul tău îţi vorbeşte opreşte orice altă activitate si ascultă-l;-Arată-te interesat de ceea ce spune;-Ascultă-i punctul de vedere chiar dacă este foarte diferit de al tău;-Lasă-l să termine tot ce are de spus înainte de a-i răspunde;-Repetă ceea ce ai auzit de la el pentru a fi sigur că ai înţeles corect punctul lui de vedere.

  26. Răspunde-iînaşafelincatsăteaudă -Copilul se vadeparta de tine dacăveidevenimâniossaudefensiv -Exprimă-ţipărereafără a i-o respingepe a lui, admiţând ca esteînregulăsătecontrazici -Rezistătentaţiei de a crea dispute pemarginea a ceeaceestecorect. Înschimbspune-i “ştiucă nu esti de acord cu mine darastaesteceeacecredeu” -Concentrează-tepesentimentelecopilului, întimpulconversaţiei, maidegrabădecatpeceeacesimţitu.

  27. DECALOGUL COMUNICĂRII Nu poţi să nu comunici  A comunica presupune cunoaştere de sine şi stimă de sine A comunica presupune conştientizarea nevoilor celuilalt  A comunica presupune a şti să asculţi  A comunica presupune a înţelege mesajele  A comunica presupune a da feed-back-uri  A comunica presupune a înţelege procesualitatea unei relaţii A comunica presupune a şti să îţi exprimi sentimentele A comunica presupune a accepta conflictele A comunica presupune asumarea rezolvării

  28. DECALOGUL COMUNICĂRII EFICIENTE Gandeste-te la un subiect interesant de discutie, cand nu ai de spus ceva valoros!  Asculta-i si pe ceilalti atunci cand ai vorbit destul! Vorbeste la momentul potrivit! Raspunde inteligent, candesti provocat! Calmeaza-tecandesti nervos si iritabil!  Asculta-ti sufletul cand intri in biserica, pentru ca Dumnezeu sa-ti poata vorbi! Priveste-ti inima cand pleci de la biserica, pentru ca Duhul Sfant sa poata imprima in sufletul tau lucrurile pe care le-ai auzit!Vorbeste despre partea buna a lucrurilor candesti ispitit sa barfesti!Vorbeste despre lucruri constructive candesti ispitit sa critici!Gandeste-te cum te exprimi astfel incat sa fii inteles, inainte de a vorbi!

  29. Povesteaiepurasului Această poveste este despre un iepuraş care dorea să-şi gătească 8 ouă. Vă rog să ascultaţi povestioara si să meditaţi putin asupra moralei! Iepuraşul are de gătit 8 ouă, dar nu are o tigaie in care să le prăjească. Stă el, se gândeşte, şi işi aduce aminte că ursul are o tigaie. Bucuros, pleacă spre bârlogul ursului ,să-i ceară tigaia cu împrumut! Mergând… mergând, iepuraşul se intreabă:

  30. -Dacă ursul îmi cere în schimbul tigăii 2 ouă? Hm… asta e, îi dau lui 2 ouă, mai rămân eu cu 6 si asta e, mi-ajung 6! Merge el ce merge, si se întreabă din nou:-Dar dacăîmi cere 4 ouă? Asta nu-i bine deloc! Dar ce să fac, ursul e singurul din pădure care îmi poate împrumuta tigaia! Apoi, aşa e în afaceri, câştigul se împarte jumate-jumate! Fie şi aşa, dacă-mi cere 4 mai rămân si eu cu 4 si îmi ajung şi astea până la urmă!

  31. Mai avea puţin până a ajunge la bârlogul ursului şi-i veni o nouă idee:-Din ce-l cunosc eu pe urs, acesta va lua şi pielea de pe mine, în plus, e şi cam nesimtit, cred ca o să-mi lase doar 2 ouă! Of… Doamne, şi eu care aveam 8 ouă! Să rămân doar cu 2 ouă? Delicată situaţie, dar, asta e! Pâna la urmă decât să mor de foame, îi dau lui 6 şi eu sunt mai mic, rămân cu 2 ouă! Aceste ouă o să-mi ţină de foame astăzi!

  32. În sfârşit, iepuraşulajunseîn faţa bârlogului! Căzudinnoupe gânduri, eradin ce în ce mai stresat, pentru căîn totacesttimp el s-a gândit să-l împaceşi peursşi pe el şi a tras nişte concluziiclare. Dar nu-şi pusese o singurăîntrebare:-Dacăursulîmi ceretoate ouăle? Ce fac? Hm… Astaar fi foartedelicat!!! Se hotărăşte şi bate la uşa ursului, care iesecu un zâmbetlargşi spune:-Zi-mi iepuraşule, ce problemă ai, cu ce te pot ajuta? Iepurasul:-Măi ursule, stiiceva: NU-MI TREBUIE TIGAIA TA! Apoiîi întoarcespateleşi pleacă!

  33. Morala Etichetarea copiilor, a prietenilor, a colegilor sau a şefilor, fără măcar să le ascultam punctul de vedere, conduce la un eşec ferm în comunicare!

  34. Dumnezeu ne-a dat două urechi dar numai ogură. Unii zic că asta este fiindcă a dorit să ascultăm de două ori mai mult decât vorbim. Alţii însă zic că este de două ori mai greu să asculţi decât să vorbeşti.

More Related