METODE ŞI STRATEGII DE ÎNVĂŢARE CENTRATE PE ELEV

1. METODE ŞI STRATEGII DE ÎNVĂŢARE CENTRATE PE ELEV -Ce presupune învăţarea centrată pe elev? -Care este rolul metodelor de învăţare centrată pe elev? -Ce metode folosim?

2. CE PRESUPUNE ÎNVĂŢAREA CENTRATĂ PE ELEV? • Învăţarea centrată pe elev reprezintă o abordare care presupune un stil de învăţare activ şi integrarea programelor de învăţare în funcţie de ritmul propriu de învăţare al elevului. Elevul trebuie să fie implicat şi responsabil pentru progresele pe care le face în ceea ce priveşte propria lui educaţie. • AVANTAJELE ÎNVĂŢĂRII CENTRATE PE ELEV: • Creşterea motivaţiei elevilor, deoarece aceştia sunt conştienţi că pot influenţa procesul de învăţare; • Eficacitate mai mare a învăţării şi a aplicării celor învăţate, deoarece aceste abordari folosesc învăţarea activă; • Învăţarea capătă sens, deoarece a stăpâni materia înseamnă a o înţelege; • Posibilitate mai mare de includere- poate fi adaptatăîn funcţie de potenţialul fiecarui elev, de capacităţile diferite de învăţare, de contextele de învăţare specifice.

3. CARE ESTE ROLUL METODELOR DE ÎNVAŢARE CENTRATĂ PE ELEV? • Metodele de învăţare centrată pe elev fac lecţiile interesante, ajută elevii să realizeze judecăţi de substanţăşi fundamente, sprijină elevii în înţelegerea conţinuturilor pe care sa fie capabili sa le aplice în viaţa reală. • Printre metodele care activează predarea-învăţarea sunt şi cele prin care elevii lucrează productiv unii cu alţii, îşi dezvoltă abilităţi de colaborare şi ajutor reciproc. Ele pot avea un impact extraordinar asupra elevilor datorită denumirilor, caracterului ludic şi oferă alternative de învăţare cu ,,priză” la copii. • Învederea dezvoltării gândirii critice la elevi, trebuie să utilizăm, cu precădere unele strategii activ-participative, creative.Acestea nu trebuie rupte de cele tradiţionale, ele marcând un nivel superior în spirala modernizării strategiilor didactice.

4. CE METODE FOLOSIM? METODE CU VALENŢE CREATOARE: ٭Brainstormingul; ٭Metoda ,,ciorchinelui”; ٭Turul galeriei; ٭Metoda Phillips 6/6 sau 6-3-6; ٭Dezbaterea panel; ٭,,Debate”; ٭Jocul de rol. METODE CU VALENŢE ACTIVIZATOARE: ٭Metoda cadranelor; ٭Ştiu/vreau să ştiu/am învăţat; ٭Mozaicul; ٭Discuţia; ٭Reţeaua de discuţie; ٭Cubul; ٭Organizatorii grafici; ٭Problematizarea; ٭Studiul de caz.

5. METODA CUBULUI • Este o metodă folosită în cazul în care se doreşte explorarea unui subiect, a unei situaţii din mai multe perspective. ETAPE: √ 1.Se realizează un cub pe ale cărei feţe se notează: descrie, compară, analizează, asociază, aplică, argumentează. √ 2.Se anunţă tema/subiectul pus în discuţie; √ 3.Se împarte grupul în şase subgrupuri, fiecare subgrup rezolvând una dintre cerinţele înscrise pe feţele cubului; √ 4.Se comunică forma finală a scrierii, îitregului grup (se pot afişa/nota pe caiet).

6. EXEMPLU Limba şi literatura română Clasa a IV-a Lecţia: Substantivul (consolidare) 1. Descriepartea de vorbire: substantiv. Partea de vorbire care denumeşte fiinţe, lucruri, fenomene ale naturii, stări sufleteşti, acţiuni se numeşte substantiv. 2. Comparăîn exemplele următoare felul substantivelor. Toţi copiii s-au aşezat pe pământ să iarba. (substantiv comun) Planeta Pământ are mulţi locuitori. (substantiv propriu) Copiii scriu frumos. (acţiune-verb) Scrisul este o necesitate. (denumirea acţiunii-substantiv) Pisica toarce pe sobă. (denumeşte o fiinţă) Cartea este interesantă. (denumeşte un lucru) 3. Analizeazăsubstantivele subliniate din propoziţia: Maria merge la cumpărături. (fel, gen, număr). Maria – substantiv propriu, genul feminin, numărul singular. cumpărături – substantiv comun, genul feminin, numărul plural.

7. 4.Asociază substantivelor urmatoare adjective: fata.....(frumoasă) fetele....(ascultătoare) cântece...(interesante) cântecul...(nou) băieţi..(harnici) băiatul...(scund) • 5.Aplică utilizând într-un scurt text (dialog) 5/10 substantive pe care să le subliniaţi. Mariaa plecat în excursie.Ea vede multe lucruri interesante. Şi-a cumpărat suveniruri pentru cei de acasă. Ce bucuroasă este fata că a mers in excursie ! • 6.Argumentează de ce cuvintele subliniate în propoziţia următoare sunt substantive: Elevii merg la şcoală. - denumesc * fiinţe:elevii; * lucruri:şcoală; - se numara:un elev-doi elevi; o şcoală-douăşcoli; -li se poate adăuga un adjectiv: elevii harnici; frumoasaşcoală.

8. METODA ,,ŞTIU/VREAU SĂ ŞTIU/AM ÎNVĂŢAT Metoda se bazează pe cunoaştere şi experienţele anterioare ale elevilor, pe care le vor lega de noile informaţii ce trebuie învăţate. ETAPE: •Listarea cunoştinţelor anterioare despre tema propusă; •Construirea tabelului (învăţător); •Completarea primei coloane; •Elaborarea întrebărilor şi completarea coloanei a doua; •Citirea textului; •Completarea ultimei coloane cu răspunsuri la întrebările din a doua coloană, la care se adaugă noile informaţii; •Compararea informaţiilor noi cu cele anterioare; •Reflecţii în perechi/cu întreaga clasă.

9. EXEMPLU Matematică Clasa a IV-a Lecţia: Ordinea efectuării operaţiilor

10. METODA CIORCHINELUI Este o metodă didactică, utilizată individual sau în grup, care constă în evidenţierea de către elevi a legăturilor dintre idei, pe baza găsirii altor sensuri ale acestora şi a relevării unor noi asociaţii. ETAPE: √ 1. Scrierea unui cuvânt/ a unei propoziţii – nucleu; √ 2. Găsirea unor cuvinte/ sintagme în legătură cu termenul pus în discuţie (noţiuni generale); √ 3. Trasarea unor linii de la cuvânt/ propoziţie – nucleu către cuvintele/ sintagmele noi; √ 4. Completarea schemei până la exprimarea timpului.

11. EXEMPLU Limba şi literatura română Clasa a III-a ,,Cărţile au suflet" Lecţia: ,,Cartea" format conţinut mesaje informaţii texte imagini învăţături coperţi foi utile simboluri emoţii interesante literare pagini anexe desene nonliterare în proză lirice frumoase mari articolul reclama

12. Metodele active acordă valoare activismului subiectului: • Valorifică gândirea critică/ creativitatea; • Presupun complementaritate – relaţii; • Sistematizează experienţe subiective; • Presupun colaborare – cercetare comună; Specific metodelor interactive de grup este faptul că ele promovează interacţiunea dintre minţile participanţilor, dintre personalităţile lor, ducând la o învăţare mai activă şi cu rezultate evidente. Acest tip de interactivitate determină ,,identificarea subiectului cu situaţia de învăţare în care acesta este antrenat“ ceea ce duce la transformarea elevului în stăpânul propriei formări.