Dezvoltarea capacit ăților pentru bugetare bazată pe performanță în Republica Moldova

1. Dezvoltareacapacităților pentru bugetare bazată pe performanță în Republica Moldova Atelier de lucru la nivel înalt pentru responsabili politici şi înalţi funcţionari guvernamentali Juraj Rencko, consultant internaţional şi lider de echipă Proiect susținut de Programul Slovak Aid „Finanțele Publice pentru Dezvoltare”, finanțat de Ministerul Finanțelor al Republicii Slovace și implementat în comun cu Centrul Regional PNUD Bratislava în cooperare cu Oficiul de Țară PNUD în Moldova

2. Veniturile și cheltuielile publice, împrumuturile publiceEU 15 Cheltuieli venit

3. Structura cheltuielilor publice

4. Motivele esențiale pentru reforme în domeniul cheltuielilor publice în OCDE • Devastarea impactului deficitului și datoriilor publice asupra mediului macro-economic; • Presiunile publicului pentru îmbunătățirea calității și extinderea serviciilor publice; • Eforturi pentru evitarea „presiunii fiscale “; • Îmbătrânirea populației; • Globalizare.

5. De ce este importantă orientarea spre rezultate? Resursele sunt limitate atât în sectorul privat cât și în cel public. • Sectorul privat – piaţă, competitivitate, faliment • Sectorul public – „gaură neagră“, fără testarea pieţei

6. Câteva exemple de potențial „stres fiscal“

7. Obiectivele de bază ale procesului de management al cheltuielilor publice

8. Disciplina fiscală agregatăCâteva practici bugetare problematice • Bugetare nerealistă • Bugetare ascunsă • Bugetare evazivă • Bugetare repetitivă • Bugetare pe baza fondului de casă (cashbox) • Bugetare amânată

9. Eficiență de alocareCâteva practici problematice • Bugetare pe termen scurt • Planificare evazivă • Priorități distorsionate • Bugetare de enclavă

10. Diferențe de bază între bugetare"tradiționale" și modernă tradițional modernă Pe termen mediu Bazată pe performanță Abordarea “de sus in jos” Descentralizată Bazata pe priorități Proceduri transparente • Pe termen scurt • Bazata pe intrari/resurse • Abordarea “de jos in sus” • Centralizată • Abordare incrementala • Practici netransparente

11. Cadrul de cheltuieli pe termen mediubugetareade sus - jos • Limitele generale de cheltuieli generale compatibile cu previziunile macroeconomice și cadrul macro-fiscal • Estimarea impactului politicilor actuale asupra bugetului următor (de referință) • Identificarea, pe sectoare, a economiilor posibile • Decizia pe sectoare privind intensificarea activităților în conformitate cu prioritățile guvernului (EIF/estimarea costurilor)

12. Legătura dintre Strategii și BugetCadrul de cheltuieli pe termen mediu

13. Bugetul de bază

14. Efectul nasului de cămilă Proverb arab “Dacă vezi nasul cămilei în cort, fii sigur că imediat îi vei vedea și corpul."

16. Conceptul liniei de baza

17. Principii/proces de evaluare a impactului fiscal • Impactul fiscal ar trebui să fie obiectiv • Toate părțile potențial afectate ar trebui să aibă posibilitatea de a estima impactul fiscal. • Timp suficient pentru evaluarea impactului fiscal trebuie să fie parte a procesului de formulare a politicilor • Este necesară o evaluare finală de către Ministerul Finanțelor

18. Ce este estimarea costurilor și cine are nevoie de ea? • EIF se realizează prin estimarea costurilor Costul a ceva este prețul tuturor bunurilor, serviciilor și manoperei și ponderea costurilor capitale consumate necesare pentru a produce ceva care să devină produs sau serviciu

19. Diferite provocări în estimarea costurilor cu care se confruntă diferite ministere • Transport și comunicații- evaluarea materialelor, mașinăriei și a forței de muncă necesare pentru a construi un kilometru de drum pe diferite tipuri de teren. Aproape o treime din cheltuieli sunt reprezentate de capital, în timp ce restul este în mare parte pentru întreținerea infrastructurii existente de transport și de comunicații. • Educație - evaluarea numărului de elevi într-un an academic și a necesitățilorpentru profesori, cărți, clădiri și alte tipuri de sprijin • Muncă, Protecție Socială și Familie- estimarea nivelului de sărăcie și șomaj și a necesității pentru diferite forme de prestații sociale, lîn mărime care ar corespunde criteriilor sociale minime. • Afaceri interne– angajeazăun număr mare de personal, comparativ cu alte ministere, cu un buget salarial care constituie aproape jumătate din totalul cheltuielilor anuale. Pe lângă estimarea costurilor aferente personalului suplimentar pentru a îndeplini noi obiective, ministerul trebuie să estimeze și costurile capitale ale echipamentelor și transportului necesare pentru servicii moderne de pompieri și poliție

20. Elementele cadrului macro – fiscal Prognozare macro-economică Politica fiscală Total cheltuieli = venituri + împrumuturi Programe noi/priorități bugetare Economii Bugetul de bază Limita pe sector în baza politicilor/standardelor

21. Conceptul de bugetare pe programe – Introducere succintă

22. Corelarea planificărilor și bugetului • Salarii • Bunuri și servicii • Subvenții și transferuri • Rata dobânzii • Cheltuieli de capital • Rambursare principală Intrări (resurse) Numărul profesorilor, numărul școlilor Eficiență Programul eficacitate Norme și reguli, legi și regulamente, ipoteze, politici, strategii Ieșiri Numărul studenților Rezultate (performanță) Abilități de elevi, studenți

23. Formarea programului Programul 1 Sub-programul 1.1. Sub-programul 1.2 activitate 1.1.003 activitate 1.1.002 activitate 1.1.001 Activitate 1.2.001 activitate 1.2.002

24. Cadrul logic se bazează pe compatibilitatea abordărilor de sus în jos şi de jos în sus Scop Impact Indicatori de rezultate Indicatori de eficienţă Indicatori de produse Obiective aferente Rezultatelor Rezultat Obiective aferenteProdusului Produs Implementarea programului / Activităţi Contribuţii - Umane - Materiale Abordarea de sus în jos se aplică la elaborarea programului (jumătatea din dreapta a diagramei) Abordarea de jos în sus reprezintă implementarea programului (jumătatea din dreapta a diagramei)

25. Legătura dintre CCTM şi Bugetarea pe programe

26. Legătura dintre Strategii și BugetCadrul de cheltuieli pe termen mediu

27. 6 faze ale ciclului bugetar Planificare strategică (1) Revizuirea politicii (6) Pregătirea bugetului (2) Audit extern (5) Contabilitate și raportare (4) Executarea bugetului (3)

28. Ce reprezintă monitorizarea? • Evaluare de rutinăa activităților în desfășurare • Colectarea sistematică de date pentru indicatori specifici • Instrument de corectare a devierilor în implementarea programului • Instrument de gestiune a programului care furnizează surse de informații pentru evaluare

29. De ce să monitorizăm? • Pentru a monitoriza progresul către obiectivele stabilite • Pentru a identifica ceea ce merge bine și ceea ce nu merge conform planurilor • Pentru a oferi informații despre gradul de progres • Pentru a corecta rapid devierile în cadrul implementării programului • Pentru a furniza intrări (input) pentru evaluare

30. Ce reprezintă evaluarea? • Instrument de măsurare a succesului programului • Compararea rezultatelor reale cu cele scontate Definiția UE • Analiza intervențiilor în baza rezultatelor, impactului și necesităților pe care acestea sunt menite să le satisfacă

31. BP prevede faptul că Guvernul indică în documentele bugetare obiectivele de bază, acţiunile şi costurile prin utilizarea indicatorilor de performanţă (pentru măsurare) şi obiectivelor (pentru reflectarea intenţiilor guvernamentale) Guvernul trebuie să răspundă la 3 întrebări:

32. Ce beneficii implică Bugetarea pe programe?Bugetarea pe programe are drept scop:

33. Bugetarea pe programe crește eficiența surselor bugetare alocate Bugetarea pe programe permite o flexibilitate înaltă în alocarea resurselor bugetare: • Accent redus pe intrări • Oferă posibilitatea de a distribui resursele între subiecții clasificației economice

34. BP contribuie la creșterea gradului de responsabilitate „pedeapsa“ vs. învăţare Guvernul trebuie să răspundă la 3 întrebări:

35. Experiența internațională în bugetarea bazată pe programe

36. Cum a început bugetarea pe programe? • Sistemul numit „Sistem de planificare, programare și bugetare“ (SPPB) a fost implementat pentru prima dată în anii 60 ai secolului trecut în sectorul apărării în SUA, cu obiectivul principal de intensificare a controlului asupra cheltuielilor în creștere pentru apărare și alte programe costisitoare. • În anii 80, acest sistem a fost introdus în ONU și câteva alte organizații internaționale. • În același timp, în anii 80, guvernul din Noua Zeelandă a implementat cu succes bugetarea bazată pe rezultate. • În anii 90, această cale a fost urmată de multe țări din OCDE, recent toate țările dezvoltate și multe țări în curs de dezvoltare fie au implementat sau sunt în proces de implementare a bugetării pe programe. • Nu există nicio abordare unificată – există bugetare orientată pe rezultate, bugetare pe programe, bugetare bazată pe rezultate etc.

37. Bugetarea pe programe este folosită în lumea întreagă, dar în modalitate diferită, cu specific național

38. Care sunt deosebirile esențiale • Abordarea centralizată vs. descentralizată • Numărul de nivele de clasificație a programelor • Nivelul de detalii în prezentarea bugetului în Parlament • Orientare asupra rezultatelor vs. produselor • Calitatea procesului de monitorizare și evaluare

39. Caracteristici comune • Libertateamai mare de ministerele de resort • Probleme cu indicatori de performanță • Părțile interesate implicarea • Dreptul de proprietate asupra programelor de • Classifiction Programul acoperă toate fondurile publice

40. Abordări speciale • Cheltuieli de recenzii(UK, Danemarca, Olanda) • De patru ani buget bazat pe acordul de coaliție(Austria) • Acordurile de servicii publice(UK, Danemarca,Suedia)

41. Țările folosesc BP pentru a se concentra suprarezultatelor de bugetpentru a demonstra că autoritățile își realizează munca

42. Câteva exemple

43. RomâniaSuediaOlandaSloveniaTexas

44. România foloseșteanexa cu clasificareaprogramelor pentru elaborarea bugetului național

45. Suedia folosește metodologii de programe care accentueazămanagementul organizațional și performanța

46. Olandaa început această practică în anii 1990 și continuă să o perfecționeze. În această țară accentul se pune pemonitorizare și evaluare

47. Sloveniaa început abordarea la program cu o listă de 200 programe definită de Ministerul Finanțelor

48. Probabil cel mai bun exemplu de bugetare pe programe este în statul Texas din SUA

49. Bugetul statului Texas: Ciclu bugetar de 2 ani Planificare extensivă a programului cu monitorizare și evaluare în anul 1 Rezultate detaliate și noiobiective de performanță în textul legii bugetuluiîn anul 2

50. Țineți minte:Toate sistemele de programe sunt diferite și se bazează pe cultura finanțelor publice și structura instituțională a țărilor în care sunt implementate