FIGURI DE CHIMISTI ROMANI SI STRAINI SI CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CHIMIEI

1. NUME:VASILE CLARA-DIANA CLASA: a VII-a A PROFESOR INDRUMATOR: IONESCU ANTOANETA FIGURI DE CHIMISTI ROMANI SI STRAINI SI CONTRIBUTIA LOR LA DEZVOLTAREA CHIMIEI

2. CHIMISTI ROMANI: • PETRU PONI(1841-1925) • LAZAR EDELEANU(1862-1941) • EUGEN I. ANGELESCU(1896-1968)

3. PETRU PONI • Petru Poni (n. 4 ianuarie1841, satul Săcărești, comuna Cucuteni, județul Iași; d. 2 aprilie1925, Iași) a fost un chimist, fizician, pedagog, mineralog și om politic român, pioner al învățământului chimic în România. A fost profesor la Universitatea din Iași și membru titular al Academiei Române. • A absolvit școala primară la Târgu Frumos și apoi a urmat la Gimnaziul Central din Iași (1852-1859). Ca bursier la Paris s-a specializat în chimie fizică și mineralogie la „College de France” și Sorbona. Întors în țară, în 1865 se angajează ca profesor la Liceul Național, iar din anul 1866 predă și la Școala Militară din Iași. În anul 1878 este numit șef al Catedrei de Chimie din cadrul Universității din Iași unde a predat timp de 33 de ani. Aici a înființat: • Primul laborator de Chimie al Universității din Iași (1882); • Catedra de Chimie organică (1891). • În 1897, Petru Poni și Anastasie Obregia au inaugurat, în noua clădire a Universității din Iași, un laborator de chimie, după model german. În 1903 Prof. Petru Poni a introdus un nou curs: Studiul chimic al petrolului.

4. Activitatea științifică • A cercetat peste 80 de minerale culese din diverse zone ale țării și chiar a descoperit două minerale noi, denumite de el broștenită și badenită. A elaborat studii în legătură cu acțiunea acidului azotic de diverse concentrații asupra unor hidrocarburi parafinice izolate din petrolul indigen. A cercetat apele minerale din țară și a făcut observații meteorologice în Moldova. El a publicat și primele manuale de fizică și de chimie în limba română. Este organizatorul primelor laboratoare din România, destinate cercetărilor științifice și pregătirii cadrelor de chimiști. A colaborat la înființarea unor societăți științifice în România: Societatea română de științe (1890) și Societatea de științe (1900), și a fost membru al Societății de științe naturale din Moscova (1910). • Printre lucrările de specialitate publicate de profesorul Petru Poni se numără: • „Cercetări asupra mineralelor din masivul cristalin de la Broșteni” (1882), • „Mineralele de la Bădenii-Ungureni” (1885), • „Fapte pentru a servi la descrierea mineralogică a României” (1900), prima monografie asupra mineralelor țării noastre, • „Cercetări asupra compoziției chimice a petrolurilor române” (1903).

5. Lazăr Edeleanu • Lazăr Edeleanu (n. 1 septembrie1862, București - d. 7 aprilie1941, București) a fost un chimistromân, evreu de origine, autor al procesului de rafinare selectivă a fracțiunilor depetrol pe baza solubilității specifice a diverselor clase de hidrocarburi în dioxid de sulflichid. Principalele direcții de cercetare au fost în domeniile derivaților acidului fenilmetacrilic si fenilizobutiric, acizilor nesaturați din seria aromatică, acțiunii clorurii de sulf asupra anilinei, acțiunii cloratului asupra oxiacizilor, sintetizării fenilizopropilaminei (benzedrinei), chimiei rafinării și chimizării petrolului.

6. Ceamaiimportantadescoperire a sa tine de domeniulrafinarii selective a petrolului. In 1908, pentru prima oara in lume, Edeleanu a reusitrafinareaproduselorpetrolifere cu dioxid de sulf, altfelspus, separarea din petrol a unorgrupuri de hidrocarburicomponente, faramodificarealorchimica. Petrolullampant (gazul) reprezenta, la inceputulsecolului al XX-lea, produsulcelmaiutilizat al prelucrariititeiului, insa din pricinaprezenteihidrocarburiloraromaticescoteamultfum. Prinprocedeuldescoperit de Edeleanu care ii poartanumele se inlaturaacestneajuns, crescandu-se multcalitateapetroluluilampant. “InstalatiileEdeleanu” devincunoscute in toatalumea. Paradoxal, prima instalatieindustrialapebazaacesteimetode s-a realizat in Franta, abiaapoi in Romania. Ulterior, procedeul a fostfolositsi la rafinareabenzineisi a altorproduse de distilare. In timp, Edeleanusi-a perfectionatinventia in Germania, unde a lucrattimp de douadecenii. El a facutsialteinventii, obtinand 40 de brevete in tarasi 17 in strainatate.

7. Eugen I. Angelescu • Eugen I. Angelescu (n. 1896 - d. 1968) a fost un chimistromân, membru titular al AcademieiRomâne (din 1963). • Cercetările întreprinse sistematic de Angelescuau relevat noi aspecte în procesele de solubilitate selectivă, în cinetica unor reacţii organice; el a studiat în profunzime adsorbţia şi solubilitatea selectivă în dizolvanţi polari şi în amestecuri de dizolvanţi, apoi natura combinaţiilor moleculare dintre aminele aromatice şi acizii alifatici, cinetica unor reacţii chimice ale compuşilor organici etc. Cu prilejul cercetărilor întreprinse de Angelescuasupra solubili taţii uleiurilor vegetale, din 1953,el a introdus o nouă constantă, denumită de atunci „punctul de furfurol”, care a devenit un mijloc eficient de urmărire a ameliorării calităţii produselor şi a evidenţiat încă odată valoarea deosebită a studiilor întreprinse de Angelescu,cu un profund caracter original, în chimia coloidală, în care el a fost un pionier incontestabil precum, şi în chimia fizică. 

8. Sunt considerate de referinţă, studiile efectuate de Angelescuasupra naturii combinaţiilor zaharozei cu oxidul de calciu, cu aplicaţiile în procesele de fabricare ale zahărului, precum şi cercetările asupra proceselor de adsorbţie selectivă a coloranţilor pe suport format din materiale celulozice, în calitate de fondator al şcolii româneşti de chimie coloidală, Angelescua elaborat cercetări fundamentale asupra coloizilor organici, a cercetat variaţia proprietăţilor unor sisteme coloidale în zona de tranziţie de la dispersia coloidală la cea moleculară, cu aplicaţii în industria săpunurilor şi a detergenţilor. Lui Angelescuîi aparţine studiul acţiunii duble de solvatare şi de dispersie, exercitată de agenţii liofilizanţi, adăugaţi unor soluţii coloidale, ansamblu de fenomene care a primit denumirea de „efect Angelescu”. • A fostpreocupatşi de problematicacelulei vii, pe care el o concepea ca pe un sistemfizico-chimic.

9. CHIMISTI STRAINI: • RICHARD ADOLF ZSIGMONDY (1865-1929) • FRITZ PREGL (1869-1930)

10. RICHARD ADOLF ZSIGMONDY (1865-1929) • Chimistul austriac de origine maghiară s-a născut la Viena și a fost preocupat de chimie încă de la o vârstă fragedă. • După obținerea doctoratului în 1889, a început să lucreze ca asistent al unui profesor de fizică la Berlin. În această perioadă a realizat cea mai notabilă cercetare asupra chimiei coloizilor, în special a soluţiilor coloidale de aur. A demonstrat că gradul de dispersie este cel de care depinde culoarea soluţiilor coloidale de aur.Zsigmondy a dezvoltat metode sinteza soluțiilor coloidale şi, în plus, a studiat natura soluţiei coloidale de aur binecunoscută sub numele de purpură aurie (purpura lui Cassius). În Jena, Zsigmondy a desfășurat cercetări asupra sticlei colorate analizând sistemele coloidale. În acest domeniu a avut o contribuție substanțială în rezolvarea problemei legate de colorarea materialelor din sticlă și porțelan.

11. In 1903, în strânsă colaborare cu H. Siedentopf, Zsigmondy a creat ultramicroscopul - un tip de microscop ce folosește efectul Tyndall pentru a evidenţia prezența particulelor sub forma unor particule luminoase în contrast cu fundalul închis la culoare, ușurând, astfel, observarea acestora. • În 1925, Zsigmondy a primit Premiul Nobel pentru Chimie pentru demonstrarea naturii eterogene a soluțiilor coloidale și pentru inventarea ultramicroscopului. • În cercetările sale, Zsigmondy a studiat metodele de sinteză a soluţiilor coloidale, structura și stabilitatea micelelor, natura gelurilor și așa-numitelor coloide protectoare. Munca lui a influențat aproape fiecare domeniu al chimiei coloidale. De asemenea, Zsigmondy a inventat şi două tipuri de filtre, un filtru membrană și un filtru ultra fin, care erau concepute pentru a separa particulele de dimensiunea unei bacterii.

12. FRITZ PREGL (1869-1930) • Unul dintre principalii reprezentanți ai chimiei austriece, Fritz Pregl s-a născut la Laibach (acum Ljubljana) în 1969. • Inițial, munca științifică a lui Pregl s-a concentrat în special asupra chimiei fiziologice și a produselor metabolice ce se găsesc în corpul uman. Mai târziu, s-a îndreptat către studiul formării compușilor chimici, în special cercetarea acizilor biliari. Experimentele și observațiile sale i-au permis să studieze substanțele chimice folosind cantități extrem de mici de substanţe, cu alte cuvinte, să creeze metodele microanalizei organice cantitative.

13. Micrometodele avansate ale lui Pregl, dezvoltate din analiza organică a lui Liebig, au contribuit în mare măsură și au accelerat elucidarea structurii chimice a multor substanțe biologice active de origine naturală, precum hormonii, enzimele și vitaminele.

14. BIBLIOGRAFIE: • http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Petru_Poni.jpg • http://ro.wikipedia.org/wiki/Petru_Poni • http://www.paginiromanesti.ca/2007/09/28/lazar-edeleanu-chimist-de-renume/ • http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Laz%C4%83r_Edeleanu_MDE.png • http://www.crispedia.ro/Eugen_Angelescu • http://ro.wikipedia.org/wiki/Fi%C8%99ier:Eugen_I._Angelescu.jpg • http://www.chemgeneration.com/ro/chemists/richard-adolf-zsigmondy-(1865-1929).html • http://www.chemgeneration.com/ro/chemists/fritz-pregl-(1869-1930).html