Figuri de chimiști români și străini și contribuția lor la dezvoltarea chimiei

1. Elev:Vincene Emilia Ioana Clasa a VIIa A Profesor:Ionescu Antoaneta Figuri de chimiști români și străini și contribuția lor la dezvoltarea chimiei

2. 1.Petru Poni • Petru Poni (n. 4 ianuarie 1841, satul Săcărești, comuna Cucuteni, județul Iași; d. 2 aprilie 1925, Iași) a fost un chimist, fizician, pedagog, mineralog și om politic român, pioner al învățământului chimic în România. A fost profesor la Universitatea din Iași și membru titular al Academiei Române. • A cercetat peste 80 de minerale culese din diverse zone ale țării și chiar a descoperit două minerale noi, denumite de el broștenită și badenită. A elaborat studii în legătură cu acțiunea acidului azotic de diverse concentrații asupra unor hidrocarburi parafinice izolate din petrolul indigen.

3. A absolvit școala primară la Târgu Frumos și apoi a urmat la Gimnaziul Central din Iași (1852-1859). Ca bursier la Paris s-a specializat în chimie fizică și mineralogie la „College de France” și Sorbona. Întors în țară, în 1865 se angajează ca profesor la Liceul Național, iar din anul 1866 predă și la Școala Militară din Iași. În anul 1878 este numit șef al Catedrei de Chimie din cadrul Universității din Iași unde a predat timp de 33 de ani. Aici a înființat: • Primul laborator de Chimie al Universității din Iași (1882); • Catedra de Chimie organică (1891). • În 1897, Petru Poni și Anastasie Obregia au inaugurat, în noua clădire a Universității din Iași, un laborator de chimie, după model german. În 1903 Prof. Petru Poni a introdus un nou curs: Studiul chimic al petrolului

4. 2.Louis Pasteur • Louis Pasteur (n. 27 decembrie 1822, Dole — d. 28 septembrie 1895, Marnes-la-Coquette) a fost un om de știință francez, pionier în domeniul microbiologiei. • Pasteur s-a născut în 1822 la Dole, un sat mic din regiunea Jura din Franța. În 1825, familia s-a mutat la Marnoz, și apoi, în 1830, la Arbois. În timp ce studia la colegiul din Arbois, și-a descoperit un talent pentru pictură. S-a mutat la Paris, dar s-a reîntors la Arbois, dezamăgit de experiența sa artistică în capitala franceză, și și-a luat bacalaureatul în litere (în 1840) și apoi, după un eșec, în 1842, și pe cel în științe matematice. Apoi, în 1843, a fost admis la École Normale Supérieure la Paris, pe care a absolvit-o în 1847, susținând două teze, una de chimie și alta de fizică.

5. Întreprinde cercetări de cristalografie și descoperă fenomenul de izomerie. Este numit profesor la noua Facultate de Științe din Lille, unde face o descoperire capitală, și anume demonstrează că levurile din drojdia de bere sunt ființe vii care provoacă procesul de fermentație. Prin lucrările (1858-1864) sale infirmă pentru totdeauna teoria generației spontane. Începând din 1865, studiază o maladie care decima viermii de mătase și reușește să identifice fluturii bolnavi și să le distrugă ouăle, înainte ca întreaga crescătorie să fie infestată. • În acest timp, în Germania, Robert Koch demonstrase experimental că un anumit tip de microbi provoacă o anumită maladie specifică. Pasteur este cucerit de acest nou domeniu al biologiei și reușește să izoleze germenul numit apoi stafilococ. În următorii ani se declanșează o adevărată cursă între Germania și Franța în această ramură a științei care se va numi microbiologie. Împreună cu colaboratorii săi, Pasteur pune la punct un vaccin împotriva holerei, pe care îl aplică cu succes în 1881. • Cercetările sale asupra turbării încep în 1880. Pasteur constată că măduva spinării de animal infectat uscată ar putea împiedica apariția acestei grave îmbolnăviri. După multiple încercări de a obține un preparat cu calități de vaccin și după multe ezitări, Pasteur face prima încercare la un copil mușcat de un câine turbat. La 6 iunie 1885, începe prima serie de injecții și, trei luni mai târziu, copilul este salvat. Academia de Științe a Franței decide crearea unei instituții destinate tratării turbării. Este ceea ce se va numi mai târziu celebrul Institut Pasteur.

6. 3.Ionel Haiduc • Ionel Haiduc (n. 9 mai 1937, Cluj, județul Cluj) este un chimist, profesor la Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca, academician român, ales pe 5 aprilie 2006 în funcția de președinte al Academiei Române. A fost ales membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei. • Născut în Cluj, pe 9 mai 1937, Ionel Haiduc a urmat studiile primare la școala „Ioan Bob”, iar mai apoi la „Colegiului Național Emil Racoviță”, terminând ca șef de promoție. A absolvit Facultatea de Chimie a Universității din Cluj în 1959. S-a distins încă din primii ani de școală prin interesul pentru cunoaștere, prin capacitatea de a acumula, sistematiza și folosi o uriașă cantitate de informație științifică. • În 1964 a obținut titlul de doctor în chimie la Institutul „M. V. Lomonosov” din Moscova sub conducerea științifică a academicianului K. A. Andrianov.

7. Interesul științific al Profesorului Ionel Haiduc acoperă câteva arii importante: chimia coordinativă și organometalică, chimia supramoleculară, chimia ciclurilor anorganice, activitatea biologică a compușilor metalici (inclusiv activitatea anti-tumorală), nomenclatura și sistematizarea în chimia anorganică, toate acestea fiind domenii în care profesorul Haiduc a adus contribuții esențiale în România. Contribuțiile de pionierat în domeniul Chimiei organometalice continuate pe parcursul a peste 35 de ani a condus la dezvoltarea unei puternice școli în acest domeniu la Facultatea de Chimie și Inginerie Chimică din Cluj-Napoca. • Pasiunea pentru știință în general și pentru chimie în particular, precum și bucuria de a împărtășii cunoștințele a fost apreciată de generații de studenți care regretau momentul în care prelegerile profesorului Ionel Haiduc luau sfârșit.

8. 4.Eugen Anghelescu • Eugen Angelescu (n. 4 ianuarie 1896, Râmnicu Vâlcea - d. 19 februarie 1968, Bucureşti) a fost un profesor doctor în chimie, academician. Angelescu este fondatorul şcolii româneşti de chimie coloidală prin studiile fundamentale asupra coloizilor organici. • Activitate profesională Între 1915-1920 studiază la Facultatea de ştiinţe a Universităţii din Bucureşti. În 1924, la Roma, primeşte titlul de doctor în chimie. Din 1928 a fost conferenţiar de chimie fizică în cadrul Universităţii Bucureşti, catedra de chimie agricolă, iar între 1936-1966 profesor de chimie organică la aceeaşi Facultate. Din anul 1948 este profesor al Facultăţii de Chimie din cadrul Universităţii Bucureşti. Între 1958-1960 este prorector al Universităţii Bucureşti.

9. Angelescu a fost membru corespondent al Academiei Române (1939), membru titular (1963) şi profesor emerit şi membru al Asociaţiei chimiştilor din Franţa şi Kolloid Gesellschaft din Germania. • Ca cercetător a studiat relaţiile dintre structura ţi proprietăţile fizico chimice ale compuşilor organici, absorbţia şi solubilitatea selectivă în dizolvanţi polari şi în amestecuri de dizolvanţi. A cercetat şi natura combinaţiilor moleculare dintre aminele aromatice şi acizii alifatici, cinetica unor reacţii chimice ale compuşilor organici. • A elaborat anumite metode chimice şi fizico-chimice pentru analizarea şi caracterizarea unor compuşi organici destinaţi industriei.

10. 5.Mendeleev • Dimitri Ivanovici Mendeleev a fost un chimist rus, recunoscut a fi unul din cei doi chimiști ce au creat independent unul de altul prima varianta a tabelului periodic al elementelor. Pe de o parte, tabloul lui Mendeleev era o reprezentare mai completă a relației complexe dintre elementele chimice, și, pe de altă parte, cu ajutorul acelui tabel, Mendeleev a fost capabil să prezică atât existența altor elemente (pe care le-a numit eka-elemente) nici măcar bănuite a exista pe vremea sa, precum și a proprietăților generale ale lor. Aproape toate previziunile sale au fost confirmate în proporții covărșitor de apropiate de 100% de descoperirile ulterioare din chimie. • Mendeleev s-a născut în Tobolsk, Siberia, ultimul dintre cei 14 copii ai lui Ivan Pavlovici Mendeleev și al Mariei Mendeleeva.La 14 ani, după moartea tatălui său, Mendeleev a urmat gimnaziul în Tobolsk. • În 1849, familia Mendeleev, al cărui statut social și situație materială decăzuseră considerabil din cauza morții tatălui, se mută la Sankt Petersburg unde tânărul de numai 16 ani intră la Institutul Pedagogic din Sankt Petersburg.

11. Mendeleev afirma: ,,O adevarata lege a naturii prevede faptele si indica numerele”. Dispunand elementele in ordinea cresterii masei atomicesi dupa asemanarea chimica, el a observat repetarea proprietatilor elementelor dupa anumite intervale si a enuntat legea periodicitatii:,,Proprietatile fizice si chimice ale elementelor se repeta in mod periodic, in functie de masele lor atomice.”

12. Bibliografie • Text:www.wikipedia .org • enciclopediaromaniei.ro • Imagini: www.wikipedia.org • glogster.com academiaromana.ro • novanews.ro studentie.ro