Munca f ără forme legale Aspecte economice şi sociale Liliana Voicu , Consultant ș tiintific

1. Dialogul social – către o rutăflexibilăpentruocupareșiincluziune Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013: “Investește în oameni!” Contract nr. POSDRU/93/3.3/S/60304 Munca fără forme legale Aspecte economice şi sociale LilianaVoicu, Consultant știintific Amalia Daraban, Expert monitorizare proiect Seminar național Creștereainvestiţiilorînresurseleumaneşipromovareaocupăriiformale Sinaia, 7-9 februarie 2013

2. Situaţia economică actuală Pe fondul crizei economice, numărul românilor care muncesc la negru a explodat, iartaxeleşiimpozitele par a fi tot maiîmpovărătoarepentruangajatorii români. Experţii atragatenţiaasuprafaptului căstatul român înregistreazăpierderi de 18 miliardede euro pe an din evaziune fiscală, pierderi cauzate în parte de fenomenul muncii fără forme legale.

3. Evoluţia evaziunii fiscale din munca la negru Creştere procentuală de 5,6% 2010 vs 2009 Creştere procentuală cu 0,1% din PIB 2010 vs 2009 Sursa: Raportul anual pe anul 2011 publicat de Consiliul Fiscal din Romania

4. Evoluţia numărului de salariaţi din România

5. Cauze economice Proliferareaevaziuniifiscaleprinmunca la negru se explicăprin: • Politicaagresivă de impozitare a forţei de muncă,cauzată de impozitareascăzută a profitului (de 16%), în corelaţie cu profiturile tot maimici ale firmelor + • Nesiguranţa afacerii, cauzată de un mediu economic incert, care îidescurajeazăpeangajatori să-şiplăteascăangajaţii în mod corect ==> consens: angajaţii preferă săîşi păstrezelocurile de muncă, chiarpesalariimaimicişiîn condiţiide nesiguranţă, decât să le piardă. Din aceleaşi motive, angajaţii acceptă sămuncească “la gri”, priminddoar o parte din remuneraţie cu formelegale.

6. Structura salariaţilor din sectorul formal şi cel informal după nivelul de educaţie Ponderea salariaților cu studii superioare este cu 25% mai mică în sectorul informal decât în cel formal, în timp ce salariaţii cu nivel scăzut de educaţie sunt de 2,5 ori mai numeroşi în sectorul informal, în condiţiile în care ponderea celor cu nivel mediu rămâne apropiată.

7. Cauze de ordin social general • Adesea angajatorii nu au sentimentul responsabilităţii pentru riscurile cu care se confruntă angajatul care munceşte „la gri” şi chiar „la negru”. • Fenomenul afectează mai mult categoriile cu nivel scăzut de educaţie, care au o capacitate redusă de a estima riscurile sociale la care se expun şi o imagine de sine scăzută, subapreciind importanţa ocupării formale pentru dezvoltarea lor pofesională şi personală. • Percepţia subdimensionată a beneficiilor generate de taxele colectate la buget duce la instalarea complicităţii în ocolirea fiscalităţii între angajat şi angajator.

8. Impact economic şi sectoare afectate Impactul asupra bugetului de stat • Munca la negru generează un cerc vicios, în care guvernul, din lipsă de resurse, este nevoit să ridice nivelul taxelor şi impozitelor, ceea ce îi încurajează pe angajatori să recurgă la utilizarea muncii nedeclarate. Impactul asupra concurenţei • Utilizarea muncii fără forme legale în sectoarele non-comerciale scade costurile de producţie, ceea ce afectează condiţiile unei concurenţe loiale. Cea mai mare incidenţă a muncii nedeclarate se înregistreaza cu precădere în domeniile sezoniere, care nu au primit un sistem de racordare la plata contribuțiilor: • Agricultură • Construcţii • Prestări de servicii - iîn special servicii hoteliere • Comerţ

9. Efecte în plan social Incidenţa fenomenului este mai mare în rândul categoriilor sărace şi cu nivel redus de educaţie, care au cea mai mare nevoie de protecţie socială, ceea ce multiplică în fapt riscurile sociale ale acestora, care adesea afectează şi familiile lor. Angajatorii care folosesc muncă fără forme legale investesc mai puţin în dezvoltarea resurselor umane, dar şi în asigurarea sănătăţii şi securităţii muncii, ceea ce amplifică riscurile pentru angajaţi. Scăderea contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale duce la scăderea capacităţii statului de a oferi protecţie socială categoriilor defavorizate şi la micşorarea nivelului de coeziune socială. Perpetuarea unei complicităţi sociale generalizate de încălcare a legii duce la scăderea forţei legalităţii şi la subminarea respectului cetăţenilor pentru statul de drept.

10. Soluţii economice de combatere a muncii nedeclarate şi ”la gri” • Pentruangajatori Reducereafiscalizării forţei de muncă: dacă statulva face canivelulimpozituluipe profit şi al impozituluipedividende să fie mai mare decatnivelul CAS plus CASS, care ajung la 45%, atuncipondereamuncii la negrusau la gri se vadiminuaconsiderabil. • Pentru angajaţi Creştereasalariului minim peeconomie, astfelîncât o parte din remuneraţia„la gri” sătreacăîn economia„la vedere”.

11. Măsuri complementare Pentruangajatori • Simplificarea procedurilor de încasare a taxelor • Multiplicarea acţiunilor de informare privind atât riscurile la care se expun în caz de evaziune, cât mai ales beneficiile legate de utilizarea muncii „la vedere” • Promovarea unei etici a afacerilor, axată pe concurenţa loială şi pe întărirea spiritului de responsabilitate pentru soarta angajaţilor Pentru angajaţi • Multiplicarea posibilităţilor de control asupra legalităţii efective a activităţii prestate şi a canalelor de acces la instituţiile responsabile pentru combaterea muncii fără forme legale • Îmbunătăţirea programelor de protecţie a categoriilor defavorizate şi de creştere a coeziunii sociale • Consolidarea statului de drept

12. Mulţumiri pentru atenţie! Dialogul social – către o rutăflexibilăpentruocupareşi incluziune Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Contract POSDRU / 93 / 3.3 / S / 60304 http://ascri.ro/dialog-social/