INSPECTORATULPENTRU SITUA ŢII DE URGENŢĂ ”SOMEŞ” AL JUDEŢULUI SATU MARE

1. INSPECTORATULPENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ ”SOMEŞ” AL JUDEŢULUI SATU MARE INUNDAŢII

2. INUNDAŢII DATORATE PRECIPITAŢIILOR • SE PRODUC CA URMARE A UNOR FENOMENE NATURALE • EFECTE : REVĂRSAREA APELOR CURGĂTOARE FORMAREA UNOR TORENTE • CAUZE: -PLOI ABUNDENTE DE LUNGĂ DURATĂ -CREAREA UNOR BARAJE PRIN ALUNECĂRI DE TEREN -TOPIREA RAPIDĂ A STRATURILOR DE ZĂPADĂ -BLOCAREA CURSURILOR DE APĂ DE CĂTRE GHEŢURI • POSIBILITĂŢI DE CONTROL A RISCULUI INUNDAŢIILOR -realizarea siguranţei prin proiectarea şi execuţia construcţiilor în zone inundabile -împădurirea şi amenajarea versanţilor si bazinelor râurilor -zonarea luncilor inundabile -regularizarea cursurilor apelor -controlul permanent al nivelului cursurilor apelor -eliminarea strangulărilor pe cursurile de apă

3. INUNDAŢII ACCIDENTALE • APAR CA URMARE A DISTRUGERII BARAJELOR HIDROTEHNICE SAU ALTOR LUCRĂRI DE HIDROAMELIORAŢII VOLUMUL DE APĂ eliberat brusc prin distrugerea construcţiei hidrotehnice, produce acoperirea cu apă a unor suprafeţe de teren întinse UNDA DE VIITURĂ a valului iniţial de apă, enorm ca forţă şi de scurtă durată acţionează cu o mare putere distructivă • CONTROLUL RISCULUI INUNDAŢIILOR ACCIDENTALE: - realizarea siguranţei prin proiectare şi execuţie - verificarea sistematică a lucrărilor hidrotehnice - asigurarea stabilităţii la alunecările de teren - organizarea şi optimizarea sistemului informaţional - supravegherea construcţiilor hidrotehnice - prognoza meteorologică

4. Inundaţii în judeţul SATU MARE • Cea mai mare calamitate naturală în judeţul Satu Mare a reprezentat-o inundaţia din mai 1970 când s-a atins cota de 900 cm. Pierderile pricinuite de inundaţii au fost următoarele : - 56 morţi; - 125.000 ha teren agricol inundat; - 1.002 vite mari , 1.535 oi , 869 porci şi 18.000 pasări; - 22 grajduri pentru taurine; - 2.200 case distruse în municipiul Satu Mare ,700 case în Odoreu; -2.600 case parţial distruse; - 5.500 familii sinistrate; - 22.000 evacuaţi din 30 localităţi. • În ultimii 200 de ani în judeţ au fost un şir de inundaţii ale Someşului în 1740 , 1792, 1855, şi cele mai mari inundaţii în 1884 şi 1888 când la Satu Mare a fost atinsă cota de 630 cm calculată la înălţimea digului vechi.

5. Reţeaua hidrografică a judeţului • Cuprinde şase cursuri principale de ape, totalizând o lungime de 285 km precum şi lacuri artificiale . Râurile cu cele mai bogate cursuri sunt Someşul - 60 km pe teritoriul judeţului , Tur - 66 km şi Crasna - 57 km , iar cu debite mici Homorodul , Valea lerului şi Talna. • Dintre lacurile artificiale se număra lacul Calineşti-Oaş cu o suprafaţa de 357 ha , pe râul Tur.

6. INUNDAŢII • Principalele cursuri de apă care pot produce inundaţii sunt următoarele: -râul Someş care poate afecta 20 localităţi; -râul Crasna care poate afecta 16 localităţi; -râul Tur care poate afecta 9 localităţi; • -Inundaţii în aval de baraje hidrotehnice: Barajul Călineşti - Oaş În cazul ruperii barajului la încărcarea maximă sunt afectate următoarele localităţi: • -Coca - km 31 ,timp de ajungere 7 minute ,înălţimea valului 6 m • -Păşunea Mare, Gherţa Mică km 27 ,timp de ajungere 79 minute ,înălţimea valului 4m, • -Turulung Vii , Adrian km 21 ,timp de ajungere 251 minute ,înălţimea valului 1m • -Turulung km 15 ,timp de ajungere 444 minute ,înălţimea valului 2m • -Mesteacăn km 9 ,timp de ajungere 715 minute ,înălţimea valului 1,5m • -Agriş,Porumbeşti • -Micula, Bercu km 3 ,timp de ajungere 850 minute ,înălţimea valului 0,5m

7. Pe parcursul gestionării situaţiilor de urgenţă se pot deosebi trei etape care diferă între ele prin gradul de pericol prezentat. Ele sunt declanşate la atingerea unor praguri critice (criterii de avertizare), specifice fenomenului analizat (inundaţii, fenomene meteorologice şi hidrologice periculoase, comportarea în timp a construcţiilor hidrotehnice) şi care sunt precizate în instrucţiuni speciale.

8. a) Situaţia de atenţie are semnificaţia unei situaţii deosebite şi nu reprezintă neapărat un pericol. • Consecinţele intrării în situaţia de atenţie sunt: • - îndesirea observaţiilor şi măsurătorilor care se fac pentru urmărirea fenomenului şi pentru prognoza evoluţiei sale; • - verificarea construcţiilor cu rol de apărare şi urmărirea asigurării condiţiilor de scurgere a apelor mari;

9. b) Situaţia de alarmă este caracterizată printr-o evoluţie a fenomenelor în direcţia în care poate conduce la un anume pericol (de exemplu: creşterea în continuare a nivelurilor pe cursul de apă, creşterea debitelor infiltrate prin construcţiile hidrotehnice de retenţie şi a antrenării de materiale din corpul acestora, creşterea intensităţii precipitaţiilor sau a vitezei vântului, poluări accidentale confirmate care necesită intervenţii şi altele). • Declanşarea stării de alarmă conduce la intrarea în situaţia operativă a comitetelor pentru situaţii de urgenţă. Activităţile desfăşurate sunt atât activităţi menite să stăpânească fenomenul, cât şi activităţi pregătitoare pentru eventualitatea declanşării situaţiei de pericol.

10. c) Situaţia de pericol este declanşată în momentul în care pericolul devine iminent şi este necesară luarea unor măsuri excepţionale pentru limitarea efectelor inundaţiilor (evacuarea populaţiei, a animalelor, a unor bunuri materiale, măsuri deosebite în exploatarea construcţiilor hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, restricţii de circulaţie pe unele drumuri şi poduri, precum şi pe căile navigabile), precum şi pentru combaterea poluărilor accidentale cu efecte grave asupra ecosistemului (modificarea parametrilor de calitate a apei, distrugerea faunei şi ihtiofaunei, a mediului înconjurător şi altele, sau care depăşesc teritoriul de competenţă).

11. Mărimile caracteristice de apărare în caz de inundaţii • A. Pentru zonele îndiguite ale cursurilor de apă: - cota fazei I de apărare - atunci când nivelul apei ajunge la piciorul taluzului exterior al digului pe o treime din lungimea acestuia; -cota fazei a II-a de apărare - atunci când nivelul apei ajunge la jumătatea înălţimii dintre cota fazei I şi cea a fazei a III-a de apărare; - cota fazei a III-a de apărare - atunci când nivelul apei ajunge la 0,5 - 1,5 m sub cota nivelurilor apelor maxime cunoscute sau sub cota nivelului maxim pentru care s-a dimensionat digul respectiv sau la depăşirea unui punct critic.

13. B. Pentru zonele neîndiguite ale cursurilor de apă: • - cota de atenţie - nivelul la care pericolul de inundare este posibil după un interval de timp relativ scurt, în care se pot organiza acţiunile de apărare sau de evacuare; • - cota de inundaţie - nivelul la care începe inundarea primului obiectiv; • - cota de pericol - nivelul la care sunt necesare măsuri deosebite de evacuare a oamenilor şi bunurilor, restricţii la folosirea podurilor şi căilor rutiere, precum şi luarea unor măsuri deosebite în exploatarea construcţiilor hidrotehnice.

14. În cazul pericolului de inundaţii prin aglomerarea gheţurilor şi revărsarea apelor: • faza I – atunci când gheaţa se desprinde şisloiurile se scurg pe cursul de apă; • faza a II-a – atunci când sloiurile de gheaţăformeazăîngrămădiri; • faza a III-a – atunci când sloiurile s-au blocat formând zăpoare (baraje de gheaţă).

15. MĂSURI DE PROTECŢIE ŞI INTERVENŢIE • Înştiinţarea şi alarmarea populaţiei despre pericolul de inundaţie, • Organizarea şi asigurarea intervenţiei pentru salvarea populaţiei,animalelor şi bunurilor materiale, • Introducerea măsurilor de pază şi ordine în zona calamitată pe timpul evacuării, • Asigurarea protecţiei populaţiei prin evacuare temporară şi autoevacuare, • Organizarea ducerii acţiunilor de intervenţie pentru înlăturarea urmărilor produse de inundaţii, • Acordarea de prim ajutor pentru victime şi asigurarea asistenţei medicale în zonă, • Asigurarea condiţiilor de trai pentru sinistraţi, • Instruirea populaţiei privind modul de acţiune în astfel de situaţii.

16. În conformitate cu prevederile O.U. nr. 21/2002 dar și a Legii nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare, trebuiesă asigurați întreținerea șanțurilor și rigolelor de scurgere a apelor pluviale dar și a cursurilor de apă pe raza localităților, pentru evitarea producerii unor pagube materiale importante sau chiar a pierderilor de vieți omenești. Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile

17. Atenţionările şi avertizările hidro-meteorologice se emit pe coduri de culori conform O.C. 823/1427/2006 - CODGALBEN - CODPORTOCALIU - CODROŞU AVERTIZAREA-ALARMAREA POPULAȚIEI

18. PROCEDURA DE CODIFICARE A AVERTIZĂRILOR ŞI ALERTELOR HIDROLOGICE COD GALBEN= COTĂ DE ATENŢIE AVERTIZARE HIDROLOGICĂ Fenomenele hidrologice prognozate (scurgeri importante pe versanţi, văi neparmanente şi pâraie, torenţi) sunt periculoase şi se prevede posibilitatea depăşirii COTELOR DE ATENŢIE pe cursurile de apă. Există risc de creşteri de debite şi niveluri. MĂSURI ÎNTREPRINSE - convoacă în şedinţă extraordinară C.L.S.U.; - asigură avertizarea populaţiei din zonele de risc la inundaţii din scurgeri de pe versanţi, aşa cum sunt ele delimitate în Planul de apărare; - dispune măsuri de îndepărtare a plutitorilor din zona podurilor şi podeţelor şi de curăţire a şanţurilor, rigolelor şi a văilor nepermanente.

19. PROCEDURA DE CODIFICARE A ATENŢIONĂRILOR ŞI AVERTIZĂRILOR METEOROLOGICE COD PORTOCALIU AVERTIZARE METEOROLOGICĂ Sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensitate mare (vânt, ploi şi ninsori abundente, polei, descărcări electrice, grindină, caniculă, ger) care pot pune in pericol copiii, persoane în vărstă, cu handicap şi colectivităţi izolate, precum şi drumurile comunale, reţele de apă, energie, gaze şi telefonie. MĂSURI ÎNTREPRINSE: - asigură permanenţa la primărie şi convoacă în şedinţă extraordinară CLSU; - avertizează populaţia prin acţionarea sistemelor de avertizare existente (sirene, clopot biserică).Populaţia din satele aparţinătoare comunei se avertizează şi prin intermediul consilierilor locali şi membrilor Serviciului Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă care primesc responsabilităţi nominale stabilite în Planul local de apărare;

20. PROCEDURA DE CODIFICARE A AVERTIZĂRILOR ŞI ALERTELOR HIDROLOGICE COD PORTOCALIU= COTĂ DE INUNDAŢIE ALERTĂ HIDROLOGICĂ Fenomenele hidrologice prognozate (scurgeri importante pe versanţi, văi neparmanente şi pâraie, torenţi) sunt periculoase şi se prevede depăşiriea iminentă a COTELOR DE INUNDAŢIE pe cursurile de apă. MĂSURI ÎNTREPRINSE : - asigură permanenţa la primărie cu personal instruit şi convoacă în şedinţă extraordinară CLSU;

21. PROCEDURA DE CODIFICARE A ATENŢIONĂRILOR ŞI AVERTIZĂRILOR METEOROLOGICE COD ROŞU AVERTIZARE METEOROLOGICĂ Sunt prognozate fenomene meteorologice periculoase de intensitate foarte mare (vânt, ploi şi ninsori abundente, descărcări electrice, grindină, caniculă , ger). care pot pune in pericol copiii, persoane în vărstă, cu handicap şi colectivităţi izolate, precum şi drumurile comunale, reţele de apă, energie, gaze şi telefonie. MĂSURI ÎNTREPRINSE DE PRIMAR: - asigură permanenţa la primărie şi convoacă în şedinţă extraordinară CLSU;

22. PROCEDURA DE CODIFICARE A AVERTIZĂRILOR ŞI ALERTELOR HIDROLOGICE COD ROŞU=COTĂ DE PERICOL ALERTĂ HIDROLOGICĂ Fenomenele hidrologice prognozate (scurgeri importante pe versanţi, văi neparmanente şi pâraie, torenţi) sunt foarte periculoase şi se prevede depăşiriea iminentă a COTELOR DE PERICOL pe cursurile de apă. Exista risc de viituri majore. MĂSURI ÎNTREPRINSE : - asigură permanenţa la primărie cu personal instruit care are acces la mijloacele de comunicaţii (tel., fax.); - convoacă în şedinţă extraordinară CLSU;

23. VĂ MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE !