60 likes | 184 Views
AMALGAM DE RUGINIU ŞTEFAN COSTEA. TOAMNA -ŞI ASCUNDE SUB FRUNZE, TRISTEŢEA, CE CAD PESTE MINE, NĂVALNIC POTOP, ŞI SEARĂ DE SEARĂ-ŞI ARATĂ NOBLEŢEA, ANINÂND FUNIGEI PRINTRE RAMURI DE PLOP. PE TRISTA ALEE M-ASCUND CA UN HOŢ, ŞI LACRIMA-ŢI SIMT CURGÎNDU-MI PE UMĂR,
E N D
AMALGAM DE RUGINIU ŞTEFAN COSTEA TOAMNA-ŞI ASCUNDE SUB FRUNZE, TRISTEŢEA, CE CAD PESTE MINE, NĂVALNIC POTOP, ŞI SEARĂ DE SEARĂ-ŞI ARATĂ NOBLEŢEA, ANINÂND FUNIGEI PRINTRE RAMURI DE PLOP.
PE TRISTA ALEE M-ASCUND CA UN HOŢ, ŞI LACRIMA-ŢI SIMT CURGÎNDU-MI PE UMĂR, IAR PLOPII ÎMI IES MEREU FĂRĂ SOŢ, ATUNCI,CÂND PLÂNGÂND, MĂ ROGI SĂ ÎI NUMĂR.
CÂTĂ SPLENDOARE ŞI CÂTĂ DURERE, ÎN AMALGAM DE RUGINIU, CE ŢESE NEŞTIUT ŞI ÎN TĂCERE, UN TRIST ŞI-AMĂGITOR PUSTIU.
ŞI SIMT ,STÎND ÎN FRUNZIŞUL UD, CUM TOT MAI RECE ŢI-E SĂRUTUL. EU , POLUL NORD, TU, POLUL SUD, IAR ÎNTRE NOI, ÎNTREG PĂMÂNTUL.
NU TE MAI VĂD, NU TE AUD, ŞI-N UNIVERSU-ACESTA MUT, VISEZ MEREU UN VERDE CRUD, DIN VARA CARE A TRECUT.
CÂNTUL MI-E STERP, VORBELE DOR, NĂSCÂND DOAR O ROMANŢ-AMARĂ. UN TRUBADUR RĂTĂCITOR , CU COARDA RUPTĂ LA CHITARĂ.