Analiza de conținut

1. Analiza de conținut lector univ.dr. Adriana Stefănel adriana.stefanel@fjsc.ro

2. După acest curs veți putea să: • Definiți metoda analizei de conținut și să identificați dacă subiectul pe care intenționați să-l cercetați se pretează la o asemenea abordare • Prezentați avantajele și limitele metodei • Prezentați detaliat etapele de cercetare • Realizați practic o cercetare bazată pe metoda analizei de conținut Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut

3. Definiție: • Analiza de conținut reprezintă un set de tehnici de cercetare cantitativă a comunicării, în scopul identificării și descrierii obiective și sistematice a conținutului manifest al acesteia (Berelson, B., 1952, apud Wimmer, R., Dominick, J., 2010, p. 157) • Analiza de conținut: tratarea cantitativă a unui material simbolic calitativ. ATENȚIE: nu doar textele pot fi analizate prin acestă metodă ci și documentele nescrise (desene, caricaturi, imagini, etc.). Materialele analizei de conținut sunt practic nelimitate: discuții de orice fel, manuale școlare, articole de presă, discursuri politice, anunțuri publicitare, etc. Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut

4. Exemple: Chelcea, S., 2007, p.572 http://www.whomakesthenews.org http://www.unicef.org/romania/ro/STUDIU_de_GEN.pdf Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut http://blog.lib.umn.edu/cspg/smartpolitics/2011/01/a_content_analysis_of_barack_o.php

5. Avantajele analizei de conținut: • Rigoarea: depășirea impresiei, al afirmațiilor fără acoperire empirică • Evoluție comparativă • Caracterul neprovocat al artefactelor studiate • Cost relativ redus • Accesibilitatea : studii ”la distanță” Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut

6. Limite ale analizei de conținut: • Stabilirea ”obiectivă” a grilei de analiză; • Interpretarea atitudinilor, valorilor și intențiilor autorului documentului supus investigației nu se rezolvă doar prin relevarea tendințelor statistice. Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut

7. Factori favorizanți ai dezvoltării metodei: • Exigența procedurilor de validare fiabile • Grija de a identifica mecanismele de influență prin intermediul mass-media • Curentul structuralist • Apariția societății informaționale • ”Explozia” siguranței statistice • Ascensiunea limbajului informatic Adaptare după Bardin, L., în Moscovici,S., Buschini, F., (coord) 2007, p.298 Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut

8. ATENȚIE: Scopul unei cercetări bazate pe analiză de conținut este ca înțelegerea materialul analizat să depășească lectura obișnuită. Acest lucru este posibil doar dacă se iau toate precauțiunile necesare cu privire la rigoarea științifică. Etapele analizei de conținut : • Planificarea cercetării: • Identificarea teoriilor ce configurează tema • Stabilirea ipotezelor și întrebărilor cercetării • Conceptualizare, operaționalizare, sistem de codare (schema de categorii) • Eșantionare • Culegerea datelor • Codarea datelor • Analiza fidelității codării • Analiza datelor • Analiza de frecvențe (ocurențe) • Analiza de corelații (co-ocurențe) • Analiza de tendința • Analiza de contingență În funcție de materialul ce trebuie observat și de problema pe care caută să o rezolve, analistul are la dispoziție un dispozitiv de operațiuni, cum ar fi: clasamente, condensările, adunările, numărarea, indiciile și altele. El este ca un bucătar ce are la dispoziție o carte de rețete: inspirația de moment și jongleriile nu sunt excluse, bucătarul încercând să obțină un preparat cât mai bun. Analistul speră la o interpretare finală temeinică. Bucătarul adună ingredientele în vederea unui amestec subtil. Analistul elaborează ipoteze pe care speră să le dovedească pe materiale simbolice. In ambele cazuri, exisă un demers bazat pe răbdare, iar, uneori, există momente de impas, de rateuri dar și de reușite. Bardin, L., în Moscovici,S., Buschini, F., (coord) 2007, p.299 +10% Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut

9. Schema de categorii: • Conținuturile comunicării urmează să fie clasificate, introduse în rubrici sau clase (categorii) relevante • Stabilirea sistemului de categorii decurge în mod logic din ipotezele ce trebuie testatesau din întrebările de cercetare Atunci când nu sunt utilizate categorii standard, analistul procedează prin încercare și eroare creând o schemă de categorii originală. http://www.cna.ro/IMG/pdf/Reprezentarea_violentei_1-3_100310.pdf Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut

10. Unitățile de analiză: • Utilizarea tehnicii analizei de conținut presupune determinarea unităților de înregistrare, de context și de numărare. • Unitatea de înregistrare: acea parte din comunicare ce urmează a fi caracterizată și introdusă într-una dintre categoriile schemei de analiză. • Unitatea de context: acel segment al comunicării care permite a se vedea dacă unitatea de analiză are orientare pozitivă, neutră sau negativă. • Unitatea de numărare: are funcție de cuantificare. Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut

11. Unitatea de înregistrare: • Cuvântul sau simbolul constituie cele mai mici unități de înregistrare. • De cele mai multe ori, tema – o aserțiune despre un anumit subiect – reprezintă unitatea de înregistrare cea mai convenabilă. Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut

12. … • Alegerea unității de înregistrare are consecințe directe în analiza conținutului: ATENȚIE: unitățile de înregistrare foarte mici nu ajută suficient la înțelegerea mesajului. Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut

13. Unitatea de context: • Mărimea unității de context este condiționată de mărimea unității de înregistrare; • Unitățile de înregistrare pot fi reperate în contexte diferite (ex: Avem nevoie de un altfel de președinte… președintele Traian Băsescu nu…)și de aceea, a spune că într-o comunicare au fost reperate unele cuvinte nu este o informație valoroasă. Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut

14. Unitatea de numărare: • Se preferă unitățile de numărare cu caracteristici fizice evidente (lungimea, suprafața, durata). Nu este același lucru dacă o temă beneficiază de o expunere pe mai multe pagini sau pe câteva rânduri. De asemenea nu este lipsit de interes poziționarea sau durata unei știri în cadrul unui calup de știri. Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut

15. Procedee de analiză a conținutului: • În funcție de nivelul de măsurare: Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut

16. Variabile nominale: • Analiza frecvențelor: constă în determinarea numărului de apariții ale unităților de înregistrare în sistemul categoriilor de analiză. Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut

17. Variabile ordinale: Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut

18. Scale de interval sau de raport: Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut

19. Analiza tendinței: pune în evidență orientareafață de subiect. • Analiza contingenței: evidențierea structurilor de asociere a termenilor dintr-un t Conceperea si realizarea unei cercetari de text- Analiza de continut