Încercarea labirintului – Mircea Eliade

1. Încercarea labirintului – Mircea Eliade Prof. Pîrvulescu Marinela Grupul Şcolar Energetic Nr 1 Târgu -Jiu

2. Înainte de a începe lecţia • MOTIVAŢIA:Această lecţie este valoroasă prin perspectiva despre sine pe care o prezintă. Fragmentul ales conturează practic percepţia autorului despre sensul originilor...Perspectiva pe care o aduce asupra familiei este iarăşi una extrem de importantă. Consider că textul permite nu doar o interpretare literară, filozofică, ci şi realizarea unor conexiuni cu lumea reală, realizarea unor autoreflecţii despre familie, importanţa originilor, sens şi scop în viaţă. De asemenea, fragmentul prezentat permite formularea unor păreri originale – creative.

3. OBIECTIVELE: La sfârşitul lecţiei, elevii vor putea: Să identifice personajele şi relaţiile dintre ele Să caracterizeze succint familia prezentată Să deducă valoarea benefică pe care o are familia în formarea personalităţii unui tânăr Să formuleze tema acestui fragment

4. La sfârşitul lecţiei, elevii vor putea să facă: Conexiuni între imaginile prezentate şi cunoştinţele pe care ei le aveau anterior Să analizeze rolul familiei în formarea copilului Să demonstreze că familia poate/nu poate fi garanţia împlinirii fiinţei Să realizeze arborele familiei Să analizeze propria condiţie umană, socială şi familială

5. CONDIŢII PREALABILE: Să aibă cunoştinţe despre familie din mai multe domenii Să poată emite judecăţi de valoare RESURSE ŞI MANAGEMENTUL TIMPULUI: Resurse materiale: Text suport (Fragm.): Încercarea labirintului de Mircea Eliade, coli, markere, fişe de lucru Resurse procedurale: Termeni în avans, Lasă-mi mie ultimul cuvânt, Recenzia prin rotaţie, Eseul de cinci minute Resurse temporale: 50 minute EVALUARE: Evaluarea se va face pe baza produselor realizate de elevi, prin observarea modului în care elevii se implică în timpul orei, a modului în care răspund

6. Lecţia propiu-zisă • Exerciţiu de încălzire: Cine sunt eu? Oamenii de care îmi pasă cel mai mult sunt........... Mă simt mândru de mine pentru că......................... Oamenii pe care îi admir cel mai mult sunt.............. Îmi place mult să...................................................... Îmi doresc să............................................................ Ştiu că pot să........................................................... Astăzi mă simt............ pentru că..............................

7. EVOCARE: Termeni în avans: Elevii primesc următoarele expresii: • Familie • Labirint • Bogăţie • A fi liber • Împăcare Cu aceste sintagme, vă invit să compuneţi o povestioară. Timp de lucru: 5 minute. Se citesc câteva lucrări

8. REALIZAREA SENSULUI • Lasă-mi mie ultimul cuvânt Elevii primesc următorul fragment, din lucrarea Încercarea labirintului, de Mircea Eliade: - În ce mă priveşte, mă consider o sinteză: tata era moldovean şi mama olteancă. În cultura româneasca, Moldova reprezintă polul sentimental, melancolia, înclinarea pentru filozofie, pentru poezie, şi un fel de pasivitate în faţa vieţii;

9. Moldovenii sunt mai puţin atraşi de politică decât de programe politice, precum şi de revoluţii pe hârtie. Am moştenit această tradiţie moldovenească de la tata şi de la bunicul care era ţăran. Sunt mândru să spun că sunt a treia generaţie care poartă pantofi. Deoarece străbunicul umbla desculţ, sau în opinci, un fel de sandale. Iarna purta nişte cizme uriaşe. O zicală româneasca spunea: "A doua, a treia, sau a patra generaţie ... de pantofi". în ce mă priveşte, fac parte din a treia . .. Această moştenire moldovenească mi-a dat înclinarea spre melancolie, spre poezie şi metafizică — să zicem, pentru "noapte".

10. - Mama, dimpotrivă, se trage dintr-o familie oltenească, adică dintr-o provincie din vest, de lângă Iugoslavia. Oltenii sunt oameni mîndri, energici, care îndrăgesc caii, ei sunt, nu numai ţărani, dar şi haiduci, fac negoţ, vând cai (uneori îi fură!). Este provincia cea mai întreprinzătoare, cea mai entuziastă şi cea mai aprigă; ea se opune cu desăvârşire Moldovei . .. Părinţii mei s-au întîlnit la Bucureşti; şi când am aflat de moştenirea mea, am fost foarte fericit. Ca toată lumea, ca toţi tinerii, aveam crize de deznădejde şi de melancolie, uneori aproape o depresie nervoasă: era moştenirea mea moldovenească. În acelaşi timp, simţeam în mine o imensă rezervă de energie. Atunci îmi spuneam: asta mi se trage de la mama.

11. - Spuneaţi parcă: familie din mica burghezie dar care are o înclinare pentru lucrările spiritului. Nu este mai de­grabă o familie de "oameni de cultură"? - S-ar putea, dar fără pretenţie de mare cultură şi, în acelaşi timp, fără opacitatea unei familii, aşa zise, mic-burgheze. - Eraţi copil unic? - Nu, eram trei copii. Fratele meu, născut cu doi ani înaintea mea şi sora mea, cu patru ani mai mică. A fost un mare noroc pentru mine că am venit pe lume între ceilalţi doi. Pentru că, bineînţeles, preferatul, ani în sir, a fost fra­tele meu, primul născut; apoi, sora mea: mezina. N-aş putea spune că nu mă simteam iubit, dar nu eram sufocat de un exces de dragoste maternă sau paternă. A fost un mare noroc. Pe lînga acela de-a fi avut, mai tîrziu, o prietenă şi un prieten: pe sora mea şi pe fratele meu.

12. - Imaginea care se conturează este aceea a unui om fericit de naşterea şi de originea sa ... - Într-adevăr, nu-mi aduc aminte să fi fost nemulţumit, să fi protestat vreodată, când eram adolescent. Cu toate acestea, nu eram bogat, nu prea aveam bani să-mi cumpăr cărţi. Mama îmi dădea din micile ei economii, sau cînd se vindea câte ceva; mai tîrziu, o parte din casă a fost chiar închiriată. Nu eram bogat, dar nu protestam niciodata. Eram împăcat cu condiţia mea umană, socială şi familială.

13. Cerinţe: • Citiţi textul individual • Extrageţi 4-5 cuvinte – sintagme care vă atrag atenţia • Scrieţi-le una sub alta, cu spaţiu mare între ele • După ce aţi citit textul şi aţi extras sintagmele, notaţi în dreptul lor la ce vă trimite sintagma extrasă, ce senzaţie, imagine vă provoacă (cum le interpretaţi) • Cine a ales o sintagmă, o spune cu voce tare, ceilalţi se gândesc şi scriu şi ei despre sintagma respectivă... Fiecare îşi poate expune părerea, dar, persoana care a ales sintagma, are ultimul cuvânt!

14. REFLECŢIE • Recenzia prin rotaţie Este un exerciţiu care presupune mişcarea prin clasă, presupunând următoarele activităţi: • Elevii sunt grupaţi câte patru • Pe pereţi sunt afişate patru coli de hârtie, cu următoarele cerinţe:

16. Ce rol credeţi că are originea în viaţa noastră? Cum este familia lui Mircea Eliade? Este familia o garanţie a împlinirii fiinţei? Argumentaţi

17. 3. Fiecare grup se duce la câte o coală, discută întrebarea timp de cinci minute şi apoi scriu răspunsul 4. La semnalul profesorului, grupurile se mută la coala următoare, citesc întrebarea şi răspunsul care a fost scris de grupul precedent şi îşi adaugă propriile comentarii. 5. Prof. le dă din nou semnalul de rotire repetând procesul , dacă e posibil, până când grupurile revin la întrebarea iniţială.

18. Eseu de cinci minute în care să prezentaţi la alegere: • ce înţelegeţi voi prin “împlinirea fiinţei.” sau • Cum arată, în viziunea voastră, familia ideală

19. Bileţelele de ieşire • Cel mai important lucru învăţat azi • O întrebare legată de conţinuturile discutate • Un comentariu

20. După lecţie • Temă: - extindere • Redactaţi un eseu argumentativ folosindu-vă de următorul citat: “ În căminul familiei, tinerii trebuie să respecte pe părinţi, în afara căminului pe toată lumea, iar în singurătate pe ei înşişi....” (Demetrius) • Realizaţi prezentarea originii familiei voastre (forma sub care se va realiza cerinţa este la alegerea elevilor)