Mănăstirile construite de Ştefan cel Mare

1. Mănăstirile construite de Ştefan cel Mare Mănăstirea Putna a fost construită în anul 1466-1481 Mănastirea Putna

2. ,,Scoala Generală Sfânta Varvara '' Aninoasa - Hunedoara "Români cu care ne mândrim,, Ştefan cel Mare Sfântului ŞTEFAN CEL MARE AL MOLDOVEI, voievodul de neam muşatin, pentru tăria credinţei sale în Hristos, pentru mulţimea faptelor sale creştineşti, pentru măreţia actelor sale de vitejie, de apărător al Bisericii strămoşeşti şi al hotarelor patriei, poporul român de pretutindeni i-a înălţat în adâncul conştiinţei sale un altar de preamărire cuvenită, un monument mai trainic decât orice granit.

3. Date biografice • Ştefan cel Mare s-a născut în anul 1433 şi a murit în anul 1504. Ştefan cel Mare

4. Începutul domniei • După uciderea tatălui său Bogdan al II-lea de către Petru Aron, Ștefan vine cu oaste, ajutat de Vlad Țepeș, domnul Țării Românești și după înfrângerea lui Petru Aron în "tina de la Doljești", la 12 aprilie și la Orbic pe 14 aprilie 1457 - merge la Suceava și pe locul ce se chema câmpia Direptății, lângă cetatea de scaun, întreabă pe toți de față, dacă le este cu voie să le fie domn. Întreaga adunare în frunte cu mitropolitul Teoctist, boieri, târgoveți, ostași și "toată țara" proclamară pe Ștefan ca domn legiuit al Moldovei în scaunul părinților și strămoșilor acestuia.

5. Statuia a lui Ştefan cel Mare Statuia ecvestră a lui Ștefan cel Mare din Iași esteun monument de bronz închinat domnitorului moldovean Ştefan cel Mare (1457-1504) care a fost realizat de către sculptorulfrancez Emmanuel Frémiet și inaugurat în anul 1883 în municipiul Iași.

6. Copilăria lui Ştefan cel Mare • Când era de 10 ani, Ştefan se arăta isteţşi plin de năzbâtii: nu găseai în sat copil netrântit de el. • De la o vreme a fost luat din satul Borzesti, ţinutul Bacăului şi dus la Suceava, din Bucovina unde tatăl său avea scaunul domniei. Nici aici nu s-a domolit. Când era între copii nu ştia multe, şi dacă nu se dădeau biruiţi, îi trântea la pământ. Aşa de meşter era la trântă, încât nu se găsea nimeni să-l întreacăşi să-l biruiască.

7. Cetatea de scaun a lui Ştefan cel Mare • Situată pe latura de est a oraşului, pe un pinten terminal al unui platou care se întindea spre răsărit, cu înălţimea de circa 70 m faţă de lunca Sucevei, Cetatea de Scaun domina atât o bună parte din oraş, cât şi lunca râului Suceava. Deşi Suceava a fost timp de aproape 200 ani reşedinţa voievodalăşi principal centru militar, al ţării, exercitind o puternică impresie asupra contemporanilor, totuşi, de la aceştia nu ne-au rămas mărturii despre începuturile cetăţii şi nici vechile letopiseţe nu pomenesc nimic despre existenţa fortificaţiei. În schimb, documentele sunt cele care amintesc cetatea