Rătăcită în L umea C ărților

1. Rătăcită în Lumea Cărților de ANDRADA SABOU

2. Oh, mamă, merg să mă culc, fiindcă sunt foarte obosită și mă dor ochii. Am terminat de citit cartea aceea,,Comoara din insulă”. - Ți-a plăcut? -O da!Chiar foarte mult! Nu pot să mi-o scot din minte. Dar acum… Casc lung, o pup pe mama, îi spun noapte bună și mă bag în pat. Adorm repede. Visez ceva, nu știu exact ce,și mă trezesc.

3. Mă trezescîntr-o încăperemică, cu pereți din lemn și paturi etajate. O strig pe mama o dată, de două ori, de trei ori. Nimic. Când mă pregătesc să mai strig o dată, văd apropiindu-se de mine o arătare înaltă, binefăcută ce nu prea semăna cu mama mea.

4. -Ci…ci…cine ești tu?Unde sunt? Mă ridic în picioare și rămânînlemnită. I-am pus atâtea întrebări, dar nu mi-a răspuns la niciuna. M-am uitat mai bine la figura ei și am exclamat: Nu se poate! Această arătare era exact așa cum mi l-am imaginateu pe…

5. -Căpitane?!!! -Liniște! Ce intrus mai ești și tu? Gărzi, aruncați-o peste bord! -Ce??? Dar…vai, cred că visez! mi-am spus eu. Eram speriată, CONFUZĂ! Vocea lui era atât de puternică! Îmi doream să nu mi-o fi imaginat chiar așa! Când mâinile lui puternice m-au apucat dur, am început să mă rog. Repetam în șoaptă:E doar un vis și acum mă voi trezi!

6. Căpitanul se apropia din ce în ce mai repede de bord. Mă temeam că acolo avea să-mi fie sfârșitul. Am strigat brusc: - Vreau să ajung oriunde! Vreau să scap de aici! Căpitanul mi-a dat drumul în apă. Ciudat a fost faptul că nu m-am udat. Mi s-aîndeplinit dorința. Am scăpat. Când am deschis ochii, totul în jurul meu era… negru?! Pământ?!!! Da. Eram pe uscat, înconjurată de întuneric. Mi-am dat seama imediat că mă aflu într-un tunel.

7. -Nu se poate!!! Acum mă teleportez prin cărți? Înainte mă aflam în ,,Comoara din insulă’’ iar acum în “Tunele”?!!!

8. Brusc, dorul de casă, dorul de mama m-a cuprins și atunci m-am trezit încamera mea. Un câinedădea cu labuța în mine. -Capi, inimioară, tu ești? Atunci, câinele s-a ridicat în două labuțe și a început să danseze debucurie că l-am recunoscut. Eram fericită că în sfârșit eram ACASĂ. Fără să mă gândesc că fac parte din...din cartea ,,Singur pe lume”. Vitalis veni lângă mine - îl știți, este bătrânul care l-acumpărat pe Remi - și mi-a zis:

9. -Ce vorbești?! Mama ta este în satul pe care l-am părăsit de multă vreme, iar tatăl tău… Vai de tine! -Paris?! Dar eu vreau să rămân aici cu mama și cu tata! -Ah ! Bine că te-ai trezit! Spală-te, îmbracă-te și pregătește-te că pornim spre Paris!

10. -Nu din nou!!! Atunci mi-am dat seama că fac parte dintr-o altă carte. - Ajungeeeee!!! ACUM MĂ VOI TREZIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII!!! Și așa s-a întâmplat. Am inspectat casa, am mers în camera părinților și i-am pupat pe amândoi. Am simțit că în sfârșit sunt ACASĂ!!!