Problema finan ţării sistemului judiciar

1. Problema finanţăriisistemului judiciar MJLC 8 iulie 2009

2. Agenda • Finanţarea justiţiei în perioada 2000-2009 • Problema sporurilor • Reorganizarea MJLC • Priorităţi pentru perioada următoare

3. Agenda • Finanţarea justiţiei în perioada 2000-2009 • Problema sporurilor • Reorganizarea MJLC • Priorităţi pentru perioada următoare

4. La ordinea zilei • Protestele în sistem au început din luna martie • A început personalul auxiliar, acum magistraţii • Cauza: în principal, neplata sporului de 50% pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică

5. Finanţarea justiţiei 2000-2009

6. Finanţarea justiţiei 2000-2008 • In anul 2000 bugetele totale ale ICCJ, MP si Minister erau de aprox.450.000.000 lei, urmand o crestere constanta si progresiva de la an la an, astfel: • 2001/2000 – ↑34% • 2002/2001 – ↑26,8% • 2003/2002 – ↑42,5% • 2004/2003 – ↑9,9% • 2005/2004 – ↑36,2% • 2006/2005 – ↑24,9% • 2007/2006 – ↑27,1% • 2008/2007 – ↑15,3%

7. Finanţarea justiţiei în 2009 • MJLC a solicitat, prin proiectul de buget pe anul 2009, fonduri de 3.842.525 mii lei, ce acopereau în totalitate nevoile sistemului justiţiei. • Din care, pentru plata drepturilor recunoscute prin hotărâri judecătoreşti - 800.000 mii lei • Limita de cheltuieli stabilită de MFP era de 1.971.804 mii lei. • Bugetul pentru 2009 aprobat 1.882.574 mii lei şi rectificat 1.821.321 mii lei • aprox 46,8% din fondurile solicitate

8. Soluţii • Gestionare mai eficientă • Nou acord cu Poşta Română • Rezolvarea problemelor punctuale (ex. Vrancea) • Eşalonarea titlurilor executorii pentru întreg sistemul bugetar – 2010 -2012

9. Soluţii • Negocieri cu furnizorii de utilităţi • Taxele de timbru dirijate către justiţie • Suplimentarea fondurilor la rectificarea bugetară

10. Agenda • Finanţarea justiţiei în perioada 2000-2009 • Problema sporurilor • Reorganizarea MJLC • Priorităţi pentru perioada următoare

11. Anii ‘90 • In 1991, a fost stabilit un mecanism de remunerare ce consta in: • salariu de bază, diferenţiat pe funcţii şi, în cadrul fiecărei funcţii, pe grade sau trepte profesionale • un spor de vechime + un premiu anual (ce putea fi redus sau anulat, în anumite condiţii) • In 1996, au fost introduse o serie de noi sporuri/majorări: • majorări de stabilitateşi pentru anumite activităţi (supravegherea urmăririi penale, judecător delegat la registrul comerţului sau în comisia de cetăţenie, indemnizaţie de şedinţă). • In 1997, au fost mărite indemnizaţiile pentru anumite activităţi (menţionate mai sus) şi: • au fost prevăzute două alte sporuri, pentru deţinerea titlului de doctor sau doctor docent şi sporul pentru risc şi suprasolicitare neuropsihică.

12. Anul 2000 • In anul 2000, a fost introdus un nou mecanism pe baza valorii de referinţă sectorialeprevăzute pentru funcţiile de demnitate publică alese şi numite din cadrul autorităţilor legislativă şi executivă • VRS este multiplicată cu anumiţi coeficienţi în funcţie de nivelul instanţei sau parchetului şi funcţia deţinută (executivă sau de conducere). • Se prevedeau doar două sporuri/majorări (fidelitate şi mediul rural). • Eliminarea majorităţii sporurilor/majorărilor, prin OUG, a generat o serie de litigii soluţionate, în majoritate, în favoarea personalului din sistemul justiţiei

13. Fenomenul contencios Câteva categorii de litigii a căror sursă este, în principal, soluţia legislativă din 2000 (OUG 83/2000): • În perioada 2005-2007, numeroase litigii au vizat acordarea sporului de vechime (pe principiul nediscriminării magistraţilor în raport cu alte categorii profesionale din sistemul justiţiei) • Sporul de vechime a fost reintrodus in 2007 • Alte litigii au avut ca obiect sporul de risc şi suprasolicitare neuropsihică • În prezent, aprox. 90%din personal beneficiază de acest drept în temeiul hotărârilor judecătoreşti definitive

14. Decizia ICCJ • ICCJ, în decizia sa în recursul în interesul legii din martie 2008, a statuat că: • judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi, precum şi personalul auxiliar de specialitate au dreptul la sporul de 50% pentru risc şi solicitare neuropsihică • Justificarea: ICCJ a constatat neconstituţionalitatea unei norme abrogate “Norma abrogatoare a fost adoptată cu nerespectarea limitelor delegării legislative, iar neregularitatea modului de edictare face ca efectele articolului ce consacră acest drept salarial să fi supravieţuit normei de abrogare, astfel că acestea au produs şi produc în continuare efecte juridice.” • Aceste drepturi au fost acordate de instanţe pe durata perioadei de prescripţie (3 ani) cât şiîn continuare, pentru viitor.

15. Decizia Curţii Constituţionale • Decizia Curţii Constituţionale nr. 1325 din 4 decembrie 2008 Pronunţându-se asupra excepţiilor de constituţionalitate ridicate de MJLC, Curtea Constituţională a “Dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr.137/2000 (…) sunt neconstituţionale în măsura în care din acestea se desprinde înţelesul că instanţele judecătoreşti au competenţa să anuleze ori să refuze aplicarea unor acte normative cu putere de lege, considerând că sunt discriminatorii, şi să le înlocuiască cu norme create pe cale judiciară sau cu prevederi cuprinse în alte acte normative”. • Ca urmare, tendinţa predominantă actuală a jurisprudenţei instanţelor judecătoreşti este de a respinge acţiunile prin care se solicită acordarea anumitor drepturi salariale pe considerentul că ar exista un tratament discriminatoriu în raport cu o altă categorie profesională (din sistemul justiţiei sau din afara acestuia).

16. Decizia Curţii Constituţionale • Decizia nr. 838 din 27 mai 2009: • Potrivit Legii fundamentale, singura autoritate abilitata sa exercite controlul constitutionalitatii legilor sau ordonantelor este instanta constituţionala (nici ICCJ, nici instanţele judecătoreşti nu au această competenţă) • Totodată, CC statuează că " ICCJ nu are competenţa constituţională să instituie, să modifice sau să abroge norme juridice cu putere de lege ori să efectueze controlul de constituţionalitate al acestora" • În acelaşi timp, decizia CC, prin care s-a constatat existenţa unui conflict juridic între autoritatea judecătorească şi Parlamentul României şi Guvernul României, nu afectează valabilitatea deciziilor deja pronunţate de instanţa supremă

17. Decizia Curţii Constituţionale • Deciziadin 17 iunie 2009 cu privire la conflictul juridic de natură constituţională dintre autoritatea judecătorească şi cea executivă • Curtea Constituţională a constatat că aspectele sesizate de Consiliul Superior al Magistraturii nu întruneau elementele conflictului juridic de natură constituţională dintre autoritatea judecătorească şi cea executivă în sensul art.146 lit.e) din Constituţie.

18. Plăţi 2006-2008 • OG 75 si 225/2008 pentru plata drepturilor salariale acordate sau recunoscute prin hotărâri judecătoreşti • Sumele plătite în 2009 (aprilie – iunie) – 16, 3 milioane Euro

19. Sume de plată Total ramas de plată (estimare în aprilie 2009): 1.124.239.384 RON

20. Sume de plată Cât reprezintă sumele de plată din: • bugetul total al MJLC pe 2009 (57%) • cheltuielile de personal din bugetul pe 2009 (121%)

21. Status • Fondurile existente în buget au fost epuizate • Guvernul a eşalonat plata titlurilor executorii pentru întreg sistemul bugetar pentru 2010 – 2012 • Dacă ar fi plătite aceste sume, aprox 300 milioane euro, ar fi pusă în pericol plata salariilor în sistem • Protestele şi conflictele nu generează fonduri

22. Agenda • Finanţarea justiţiei în perioada 2000-2009 • Problema sporurilor • Reorganizarea MJLC • Priorităţi pentru perioada următoare

23. Principiile reorganizării • Optimizarea fluxurilor administrative • Aşezarea activităţii pe piloni instituţionali, după modelul european • Competenţa personalului • Eficientizare administrativă şi financiară

24. Piloni • Legislaţieşi afaceri juridice • Cooperare judiciară • Sprijin logistic • Dezvoltare& management

25. Impact • Se desfiinţează 14 posturi de directori adjuncţi • Se desfiinţează postul de secretar general adjunct • Au încetat 8 detaşări în cadrul MJLC şi acest proces va continua • 60 de posturi din aparatul ministerului au fost alocate instanţelor

26. Etapele următoare • HG a fost publicată în Monitorul Oficial la sfârşitul lunii iunie • Detalierea structurii organizatorice prin ordin al ministrului în termen de 60 de zile • Stabilirea compartimentelor administrative din cadrul direcţiilor generale şi direcţiilor • Evaluarea capacităţii administrative şi profesionale a personalului în termen de 90 de zile • Propunerea de măsuri pentru îmbunătăţirea activităţii Direcţiei Cetăţenie în termen de 90 de zile

27. Impact financiar • Cert: • Aprox. 450.000 euro/an – detaşări încetate • Aprox. 400.000 euro/an – desfiinţarea posturilor de director adjunct • Potenţial: • Aprox. 500.000/an – încetarea detaşărilor în curs • Aprox. 1.000.000 euro/an prin transferul a 60 de posturi vacante către sistemul judiciar • Reducerea sporurilor din minister de la 1 august – peste 160.000 euro (în 2009) • Sporul ANP s-a redus de la 30% la 10% • Sporul de manager public s-a redus de la 55% la 25% • Sporul PHARE de 75% nu se mai acordă

29. Agenda • Finanţarea justiţiei în perioada 2000-2009 • Problema sporurilor • Reorganizarea MJLC • Priorităţi pentru perioada următoare

30. Priorităţi • Finanţarea: • Direcţionarea taxelor de timbru judiciar către justiţie • Obţinerea de sume suplimentare la rectificare pentru buna funcţionare a instanţelor (bunuri şi servicii) • Continuarea programelor de investiţii pentru: • îmbunătăţirea condiţiilor de lucru • continuarea informatizării pentru o mai mare transparenţă şi jurisprudenţă unitară

31. Priorităţi • Politica de resurse umane: • Obţinerea resurselor necesare pentru ocuparea celor 1000 de posturi vacante din sistem (magistraţi şi grefieri) • Capacitate de angajare de 200-300 de persoane anual • Politica de salarizare care să: • menţină magistraţii în vârful piramidei salariale a personalului bugetar • încurajeze ocuparea locurilor vacante din sistem

32. Priorităţi • Noul Cod Penal şi Noul Cod Civil • au fost adoptate prin angajarea răspunderii Guvernului în faţa Parlamentului şi sunt în curs de publicare în Monitorul Oficial • Potrivit Raportului de activitate al Reprezentantului OSCE pentru libertatea Mass-media, Miklos Haraszti, în Consiliul Permanent: • Procesul de reformare a Codurilor Civil şi Penal din România a fost calificat ca fiind exemplar pentru întreaga Zonă OSCE în eforturile de a asigura un echilibru între protecţia libertăţii de expresie şi protecţia demnităţii şi onoarei personale.

33. Priorităţi • Proiectele Codului de procedură penală şi Codului de procedură civilă: • în dezbaterea subcomisiilor parlamentare speciale • se are în vedere discutarea lor în regim de urgenţă în viitoarea sesiune parlamentară • În perioada martie - mai, au fost dezbătute 600 din aprox 1100 de articole ale proiectului Codului de procedură civilă • au fost primite amendamente din partea asociaţiilor profesionale, a Consiliului Legislativ şi CSM • Se aşteaptă primirea de amendamente şi privind proiectul noului Cod de procedură penală după începerea dezbaterilor

34. Priorităţi • Noile coduri • După adoptarea Codurilor, urmează elaborarea legilor pentru punerea în aplicare a acestora • A fost constituit un grup de lucru inter-instituţional (MJLC, CSM, ÎCCJ, PG, DNA) care şi-a început activitatea pe 3 aprilie 2009 • Evaluează impactul codurilor (necesar de personal, al structurii instanţelor şi parchetelor, a infrastructurii sistemului judiciar şi a finanţării necesare) • Au fost elaborate şi transmise chestionare tuturor instanţelor din ţară • Termenul la care e aşteptat răspunsul instanţelor – octombrie 2009 • Membrii grupului de lucru vor analiza şi procesa informaţia şi o vor pune la dispoziţia experţilor din proiectul ce se va implementa cu finanţarea Băncii Mondiale

35. Priorităţi • Studiile privind punerea în aplicare a viitoarelor coduri • Un grup de lucru definitivează termenii de referinţă pentru asigurarea unor servicii de consultanţă, cu sprijinul Băncii Mondiale • Procesul de selecţie va dura 6-8 luni, din cauza etapelor tehnice impuse de procedurile BM • Studiile vor evalua efectele acestor coduri din perspectivă instituţională, a resurselor umane şi bugetare şi economică • Proiectul va dura circa 6 luni

36. Vă mulţumesc! Întrebări?