Istoria contemporană a românilor

1. Istoria contemporană a românilor Prof.univ.dr. Ion Alexandrescu

2. 1. Consecințele actului de la 23 august 1944 asupra societății românești • Revenirea la un regim democratic care respectă și garantează libertățile publice și drepturile cetățenești. - decretele de amnistie generală politică, militară și agrară, desființarea lagărelor de internare; - repunerea în vigoare a titlurilor II și III ale Constituției din 1923; - reluarea activității legale a partidelor politice (cu excepția celor de extremă dreaptă).

3. 1. Consecințele actului de la 23 august 1944 asupra societății românești • Participarea la război, alături de Aliați, pentru eliberarea întregului teritoriu al Transilvaniei de sub ocupația horthystă și hitleristă și înfrângerea hitlerismului. - efortul uman și material; - reinstalarea administrației românești în teritoriul răpit prin Dictatul de la Viena; - contribuția la eliberarea Ungariei, Cehoslovaciei și unor localități din Austria.

4. 1. Consecințele actului de la 23 august 1944 asupra societății românești • Armistițiul cu Națiunile Unite. - caracterul și clauzele armistițiului (politice, economice și militare); - efortul pentru îndeplinirea prevederilor armistițiului; - consecințele economico-sociale și politice ale prevederilor pentru evoluția statului român; - urmările imediate și ulterioare ale armistițiului.

5. 2. Abandonarea României în sfera de interese a U.R.S.S. • Rolul preponderental U.R.S.S., conferit de Aliați, în evoluția României. - rolul și misiunea Înaltului Comandament Aliat (sovietic) și al Comisiei Aliate de Control în România; - acordul ”procentajelor” (9 octombrie 1944); - hotărârile Conferinței de la Ialta; - percepția și atitudinea partidelor și oamenilor politici față de rolul atribuit și asumat de Uniuna Sovietică.

6. 3. Acapararea puterii politice de către Partidul Comunist Român și aliații săi • Rolul și misiunea B.N.D. și a F.N.D. În evoluția României. - interpretări și semnificații diferite ale prevederilor platformei B.N.D.; - constituirea F.N.D., instrument al partidelor de stânga în lupta pentru puterea politică; - radicalizarea acțiunilor F.N.D., în prezența și sub protecția I.C.A. (sovietic) și a C.A.C.; - căi și mijloace utilizate în lupta politică; - ofensiva continuă a comuniștilor pentru întărirea pozițiilor lor în structurile puterii (primării, preturi, prefecturi, guven); - misiunile lui A.I. Vâșinski la București; - instalarea guvernului Petru Groza, dominat de comuniști și aliații lor, cu sprivin sovietic.

7. 3. Acapararea puterii politice de către Partidul Comunist Român și aliații săi • Acțiunile economico-sociale și politice ale guvernului de la 6 martie 1945 - legiferarea și înfăptuirea unei noi reforme agrare; - înființarea economatelor; - control / liberalizare în circulația mărfurilor; - epurarea aparatului de stat și pedepsirea celor implicați în dezastrul țării; - eludarea vinovăției celor ce se alăturau puterii; - organizarea și falsificarea rezultatului primelor alegeri generale postbelice; - remanierea guvernului și validarea noului parlament; - etatizarea B.N.R.

8. 4. Eliminarea principiilor economiei de piață (1947). Preluarea întregii puteri politice de către comuniști • Măsurile anticapitaliste inițiate de comuniști. - reorganizarea Ministerului Industriei și Comerțului condus de Gh. Gheorghiu-Dej; - înființarea oficiilor industriale; - reforma monetară din august 1947; - introducerea sistemului de aprovizionare a populației pe bază de rații și cartele.

9. 4. Eliminarea principiilor economiei de piață (1947). Preluarea întregii puteri politice de către comuniști • Simplificarea vieții politice. -scoaterea P.N.Ț. în afara legii; - încetarea activității P.N.L.; - pregătirea ”unificării” P.C.R. cu P.S.D.

10. 4. Eliminarea principiilor economiei de piață (1947). Preluarea întregii puteri politice de către comuniști • Abdicarea regelui Mihai I și proclamarea republicii.

11. 5. România la Conferința de pace de la Paris • Statutul juridic internațional al României (1944-1947)

12. 5. România la Conferința de pace de la Paris • Pregătirile pentru participarea la Conferința de pace. - activitatea Comisiei pentru Studiul Problemelor Păcii; - structura și misiunea delegației guvernamentale.

13. 5. România la Conferința de pace de la Paris • Activitatea delegației române la Paris. - contactele membrilor delegației; - prezentarea celor 14 documente oficiale (memorii, observații, scrisori, răspunsuri, remarci); - expunerea ”Declarației României la Conferința de Pace” făcută de Gh. Tătărescu; - activitatea grupului de diplomați și demnitari români înlăturați din posturi și stabiliți în Occident; - mecanismul de adoptare a hotărârilor Conferinței. Dictatul Marilor Puteri. Nerecunoașterea cobeligeranței; - învingătoare ”de jure” alături de Aliați, tratată ca o țară învinsă, ”de facto”.

14. 5. România la Conferința de pace de la Paris • Tratatul de pace – un document care trebuie semnat. - prevederile Convenției de armistițiu, transferate, cu adăugiri agravante sau ușurări nesemnificative, în Tratatul de pace; - tratatul ”pune capăt unui trecut nenorocit și deschide un drum spre lumină” (Petru Groza); ”unele obligații impuse României sunt excesive și altele nedrepte” (Gh. Tătărescu); ceea ce rîmâne conform Tratatului de pace ”țara ca o unitate, cu hotarele ei așa cum sunt, este de ajuns ca temei pentru ca să pășim uniți la construcție ...” (Petru Groza).

15. 6. Structura regimului politic și economic totalitar • Instituirea sistemului monopartid (1953). - ”Unificarea” P.C.R. cu P.S.D. (1948); - ”autodizolvarea” Frontului Plugarilor (1953).

16. 6. Structura regimului politic și economic totalitar • Adoptarea Constituției după modelul sovietic (1948).

17. 6. Structura regimului politic și economic totalitar • Naționalizarea principalelor mijloace de producție (1948). - Conducerea economiei pe baza planului unic; - Stabilirea birocratică a prețurilor.

18. 6. Structura regimului politic și economic totalitar • Cooperativizarea agriculturii după modelul din U.R.S.S. (1949-1962). - abuzuri și fărădelegi în procesul de cooperativizare; - Forme de integrare a țărănimii în sistemul cooperatist; - Mutații în politica agrară a P.C.R.

19. 6. Structura regimului politic și economic totalitar • ”Reforma” învățământului și cultelor.

20. 7-8. România în sistemul politico-economic și militar dominat de U.R.S.S. (1944-1964) • Structura geopolitică a României între Armistițiu (12.IX.1944) și Tratatul de Pace de la Paris (10.II.1947).

21. 7-8. România în sistemul politico-economic și militar dominat de U.R.S.S. (1944-1964) • Construirea ordinii bipolare postbelice.

22. 7-8. România în sistemul politico-economic și militar dominat de U.R.S.S. (1944-1964) • România în rețeaua tratatelor de prietenie și asistență mutualî inițiată de U.R.S.S.

23. 7-8. România în sistemul politico-economic și militar dominat de U.R.S.S. (1944-1964) • Sub povara sovrom-urilor și a quasimonopolului sovietic în schimburile economiei externe.

24. 7-8. România în sistemul politico-economic și militar dominat de U.R.S.S. (1944-1964) • România, membră a C.A.E.R., promovând protecționismul economic.

25. 7-8. România în sistemul politico-economic și militar dominat de U.R.S.S. (1944-1964) • Tensiuni și crize în monolitismul impus de Kremlin.

26. 7-8. România în sistemul politico-economic și militar dominat de U.R.S.S. (1944-1964) • Opoziție față de integrarea în structuri militare ale Tratatului de la Varșovia dominate exclusiv de U.R.S.S.

27. 7-8. România în sistemul politico-economic și militar dominat de U.R.S.S. (1944-1964) • Pași pentru redobândirea independenței și afirmarea pe plan extern.

28. 9. Industrializarea unei economii preponderent agrare în cadrul planificării socialiste: căi, mijloace, rezultate • Mobilizarea cu precădere a resurselor umane și materiale interne. - lărgirea bazei de mateii prime; - atragerea forței de muncă excedentară din agricultură; - alocarea principalelor resurse bugetare pentru construirea de noi capacități de producție industriale și de transport; - menținerea nivelului retribuțiilor sub nivelul creșterii productivității muncii; - păstrarea – timp de aproape un deceniu – a sistemului de raționalizare a consumului de alimente și îmbrăcăminte;

29. 9. Industrializarea unei economii preponderent agrare în cadrul planificării socialiste: căi, mijloace, rezultate • Mobilizarea cu precădere a resurselor umane și materiale interne. - neglijarea construcției de locuințe în mediul rural (timp de peste un deceniu); - introducerea și menținerea cotelor obligatorii de produse agricole pentru deținătorii de terenuri arabile (destinate aprovizionării orașelor, industriei alimentare și textile și pentru export); - importul, parțial pe credit, de mașini, utilaje și materii prime pentru industrie; - exportul masiv de petrol și produse agricole pentru plata importurilor destinate industriei;

30. 9. Industrializarea unei economii preponderent agrare în cadrul planificării socialiste: căi, mijloace, rezultate • Mobilizarea cu precădere a resurselor umane și materiale interne. - menținerea unor prețuri mici (sub prețul de cost) pentru produsele agricole predate Statului; - creșterea rapidă a producției industriale și stagnarea celei agricole; - dobândirea și consolidarea – treptată și sigură – a rolului industriei ca motor al economiei; - protejarea și stimularea producției autohtone de mașini și utilaje față de importul acesteia din alte țări socialiste.

31. 10. Criza economică din România la sfârșitul anilor ‘80 • Caracteristici și trăsături ale celor trei decenii de creștere economică rapidă. - creșterea accelerată a producției industriei grele și a ramurii construcției de mașini; - sporirea productivității muncii și a venitului național; - dezvoltarea producției agricole și a productivității muncii în agricultură; - modernizarea structurii producției agricole;

32. 10. Criza economică din România la sfârșitul anilor ‘80 • Caracteristici și trăsături ale celor trei decenii de creștere economică rapidă. - creșterea rapidă a datoriei externe, îndeosebi după aderarea la F.M.I. și B.I.R.D. (de la 0,55 miliarde dolari în 1972 la 10,48 miliarde dolari în 1981); - impactul negativ al crizei petrolului (1973-1974), a inundațiilor din 1972 și 1975 și cutremurului din 1977; - creșterea deficitului comercial al țițeiului (2 miliarde dolari în 1980);

33. 10. Criza economică din România la sfârșitul anilor ‘80 • Criza financiară severă din 1981. - degradarea rapidă a structurii datoriei externe; - acordul stand-by din iunie 1981; reeșalonarea datoriei din 1981 și 1982; - neîndeplinirea condițiilor impuse de F.M.I.; - abandonarea schimbărilor structurale și revenirea la un control mai centralizat al conducerii economiei;

34. 10. Criza economică din România la sfârșitul anilor ‘80 • Criza financiară severă din 1981. - consecințele economico-financiare și sociale ale plății anticipate a datoriei externe în valută convertibilă; - măsuri convenite cu F.M.I. Îndeplinite în anii 1981-1984.

35. 11. Revoluția din decembrie 1989. Prăbușirea regimului totalitar. • Criza regimului totalitar socialist. - evoluția raportului de forțe pe plan internațional; - încercările gorbacioviste de a reforma sistemul socialist; - apogeul centralismului; - ravagiile cultului personalității.

36. 11. Revoluția din decembrie 1989. Prăbușirea regimului totalitar. • Anul schimbărilor decisive în Europa. - frământările din prima parte a anului 1989; - schimbările decisive din țările central și est europene socialiste; - întâlnirea de la Malta; - inevitabilitatea schimbării în România; - instaurarea noii puteri la București.

37. 12. Revenirea la sistemul pluripartid. Altenanța la putere • Abandonarea rolului conducător al unui singur partid și statornicirea unui regim democratic pluralist de guvernamânt. - Comunicatul către țară al Consiliului Salvării Naționale. - Decretul privind înregistrarea și funcționarea partidelor politice din România. - Primele alegeri libere generale după căderea regimului totalitar. - Schimbarea din 1996. - Schimbarea schimbării (2000).

38. 12. Revenirea la sistemul pluripartid. Altenanța la putere • Revenirea, de facto, la principiul separării puterilor în stat. Adoptarea noii Constituții. - Elaborarea și adoptarea Constituției din 1999. - Revizuirea și aprobarea Constituției prin referendumul din 2003.

39. 13. Partide de guvernământ. Alianțe politice și electorale (1990-2005) • Principalele partide de guvernământ. - F.S.N., P.D., P.N.L., P.N.Ț.C.D., P.D.L., P.S.D., U.D.M.R.

40. 13. Partide de guvernământ. Alianțe politice și electorale (1990-2005) • Alianțe politice și electorale (1990-2005). - Convenția Democrată Română (C.D.R.) (1992-1996); - Polul Democrat Social din România (P.D.S.R.) (2000-2001); - Alianța Dreptate și Adevăr, P.N.L. – P.D. (2003-2005); - Uniunea Social Democrată (U.S.D.) (1995-1999).

41. 14. Economia României în tranziția la economia de piață • Procesul de restructurare a sistemului economico-social în direcția economiei de piață. - liberalizarea prețurilor: caracter, ritm și dimensiune; - privatizarea întreprinderilor de stat: ritm și consecințe; - relația privatizare-restructurare; - metode și ritmuri de privatizare; - evoluția și structura PIB; - volumul și structura producției materiale.

42. 14. Economia României în tranziția la economia de piață • Dezindustrializare și decooperativizarea agriculturii. Consecințe economico-sociale.

43. 14. Economia României în tranziția la economia de piață • Relațiile economice externe ale României (1990-2008). - integrarea în U.E. Realități și perspective.