o persoanã din douã suferã de exces de greutate (depãsirea cu peste 10% a greutãtii normale

1. Alimentatie sanatoasa o persoanã din douã suferã de exces de greutate (depãsirea cu peste 10% a greutãtii normale Ce mancam? Cat? Cum?

2. Alimentatia reprezintã domeniul în care se fac cele mai grave erori. O persoanã din douã suferã de exces de greutate (depãsirea cu peste 10% a greutãtii normale)!

3. Spre varsta de 1 an, alimentatia copilului trebuie sa se apropie treptat de cea a adultului, in sensul ca se va incerca sa se ofere legumele sfaramate cu furculita in locul piureului fin pasat. Alimentatia la copii de 1 an

4. Copilul are un simt innascut cand vine vorba despre alimentele de care organismul sau are nevoie pentru a se dezvolta; asadar, el simte cel mai bine de cata mancare are nevoie si cand este timpul sa manance. Are insa nevoie ca alimentele sa ii fie oferite intr-o atmosfera relaxata, in care toata lumea sa se simta bine, pentru a nu percepe ora mesei ca pe ceva ostil sau ca pe o obligatie. Alimentatia copiilor de peste 1 an

5. Important este sa asiguram cantitatea corecta si calitatea nutritionala adecvata ingredientelor, precum si raportul optim si echilibrat al ingredientelor fata de nevoile nutritionale ale copilului mic. Pentru copii este indicat la asigurarea necesarului de proteine de a fi consumate alimente cu valoare biologica mare: lapte, carne de vita, peste, pasare, albus de ou.

6. Alimentatia adolescentiilor Adolescentii sunt persoanele care au cea mai mare nevoie de o dieta sanatoasa si persoanele care, de regula, mananca cel mai gresit. Junk food, sucuri carbogazoase, dulciuri peste dulciuri...

7. Ce trebuie sa contina dieta adolescentului? Pe primul loc in dieta adolescentului se afla proteinele necesare pentru dezvoltarea muschilor. Proteinele trebuie luate din oua, lactate si carne slaba – pui, curcan, vitel, peste. Aceste alimente sunt sursa buna de fier mineral de care au nevoie acuta adolescentii. Anemia prin lipsa de fier este destul de frecventa la 15-17 ani, mai ales in cazul fetelor, o data cu aparitia ciclului menstrual. Calciul este un element la fel de important in perioada adolescentei. In adolescenta se constituie aproximativ 50% din masa osoasa. Daca adolescentul nu primeste necesarul de calciu in aceasta perioada critica, tanarul nu va ajunge in jurul varstei de 30 de ani la densitatea osoasa normala. Dupa 30 de ani, masa osoasa incepe sa descreasca mai rapid sau mai putin rapid in functie de alimentatie, de stil de viata si activitate fizica. Calciul stimuleaza dezvoltarea sistemului osos, functionarea muschilor si a sistemului nervo

8. Alimentatia adultului Alimentatia corecta a adultului este un factor important de mentinere a sanatatii si de prevenire a bolilor. » mortalitatea din cauza afectiunilor cronice ar putea fi micsorata cu 50% prin modificarea modului de viata, în special a alimentatiei. » incidenta cancerului ar putea fi redusa cu 20%, daca fructele si legumele, ar constitui 5 si mai multe serviri pe zi. Aceasta corelatie între alimentatie si boala este foarte importanta, chiar daca boala apare la vârsta de 60-70 ani.

9. Calciu - esential pentru mentinerea sanatoasa a oaselor, muschilor si nu numai, esential pentru sanate. Comitetul de experti ai OMS a recomandat urmatoarele ratii zilnice de calciu : - 1000 mg pentru persoanele intre 19-50 de ani - 1200 mg pentru cei peste 51 de ani. Cei 7 nutrienti esentiali

10. Fibrele - substante nutritive de importanta generala • Necesarul e in functie de necesarul caloric total al organismului : • - femeile: intre 19-50 de ani, 25 g/zi; peste 51 de ani, 21 g/zi • barbatii: intre 19-50 de ani, 38 g/zi; peste 51 de ani, 30 g/zi.

11. Vitamina E - antioxidant esential Necesitatile vitaminice ale organismului sunt similare la femei si barbati peste varsta de 19 ani si sunt in jur de 15 mg/zi. Surse importante de vitamina E sunt: - semintele si uleiurile extrase din seminte (ulei de floarea-soarelui, ulei de soia), - fasolea uscata, mazarea.

12. Vitamina C - esentiala pentru un sistem imun sanatos • Necesarul zilnic de vitamina C este: • - femeile peste 19 ani: 90mg/zi • barbatii peste 19 ani: 75 mg /zi. • Iata cateva cantitati aproximative de vitamina C din diverse vegetale: • - ardei gras sau gogosar, 100 g au aproximativ 142 mg vitamina C • - kiwi, un fruct de marime medie are aproximativ 70 mg vitamina C • - suc de portocale, 100 ml contin 61-93 mg • - capsuni, 100 g au 50 mg.

13. Vitamina A si carotenii - esentiali pentru vedere. Vitamina A se prezinta sub 2 forme: retinol (vitamina A preformata, pe care organismul o preia ca atare din sursele alimentare) si caroteni (pigmenti foarte raspanditi in natura, mai ales in vegetalele colorate, pe care organismul ii foloseste in vederea sintezei de vitamina A) Surse de retinol sunt alimentele de origine animala. Practic, singurele produse cu continut ridicat in vitamina A sunt: - ficatul, mai ales cel de peste, - lactatele nedegresate - galbenusul de ou.

14. Potasiul- esential pentru activitatea nervoasa si musculara Necesarul de potasiu, la persoanele peste 19 ani, este de aproximativ 4,7 g/zi Iata cateva solutii pentru cresterea aportului de potasiu prin dieta : - 250 g de fasole alba aduc 1,2 g potasiu; - 250 g de spanac aduc 840 mg; - 250 g broccoli gatit au 457 mg; - un pahar cu suc de portocale are 496 mg; - un iaurt degresat are 579 mg..

15. Prin raţia alimentară se înţelege cantitatea de alimente ingerate, care satisfac nevoile nutritive ale organismului în 24 de ore, asigurându-i energia necesară (în general 2400-3800 kcal), vitaminele, sărurile minerale şi proteinele digestibile (substanţe cu rol plastic). Calculul raţiei alimentare se face pe baza cantităţii de energie eliberată în procesul digestiei de 1g de substanţă; această energie are următoarele valori: glucide 4,1 kcal, proteine 5,5 kcal, grăsimi (lipide) 9,3 kcal/g. Circa 2/3 din totalul caloriilor necesare zilnic omului trebuie să provină din alimente de origine vegetală, iar 1/3 din produse animale (carne, lapte, unt, ouă).

16. Anorexia si bulimia sunt doua boli ce-si fac simtita prezenta in primul rand in randul adolescentilor si al femeilor triste si singure. Tulburari de alimentatie din punctul de vedere al medicinei generale, tulburari dismorfice din punctul de vedere al unui psiholog, aceste boli necesita o mare vointa din partea bolnavului dornic sa se vindece. Anorexia si bulimia intra in categoria tulburarilor de alimetatie. Uneori aceste tulburari sunt insotite de tulburare dismorfica, in sensul ca persoanele nu au capacitatea de a-si percepe corpul in dimensiuni reale, vazandu-se de obicei mult mai grase decat sunt. Anorexia, bulimia si obezitatea - tulburari de alimentatie

17. TULBURĂRI DE COMPORTAMENT ALIMENTAR Tulburările de comportament alimentar se caracterizează prin perturbări severe de comportament alimentar.Această secţiune include două diagnostice: anorexia nervoasă şi bulimia nervoasă. O perturbare în perceperea conformaţiei şi greutăţii corpului este elementul esenţial,atât al anorexiei nervoase cât şi al bulimiei nervoase. Tulburările alimentare şi de comportament alimentar sunt diagnosticate,de regulă,în perioada de sugar sau a micii copilării. Anorexia nervoasă se caracterizează prin refuzul de a menţine o greutate corporală normală minimă. Bulimia nervoasă se caracterizează prin episoade repetate de mâncat compulsiv urmate de comportamente compensatorii inadecvate cum ar fii vărsăturile autoprovocate,abuzul de laxative,de diuretice sau de alte medicamente,posturi sau exerciţii fizice excesive.

18. Boli ,,bio'' Alimente organice, biologice sau ecologice sau mai simplu, produse "bio", aşa cum le cunoaşte toată lumea. Sunt aceste alimente un moft sau o necesitate? Dacă ţinem cont că ajung pe mesele noastre fără a fi tratate cu ingrăşăminte chimice, cu pesticide, fără intervenţia ingineriei genetice, atunci e clar că alimentele bio nu sunt un moft. "In contextul poluării globale, aceste alimente sunt o necesitate.

19. E-urile sunt acei aditivi adaugati in alimente cu rol de indulcitori, coloranti, emulgatori, conservanti. Ce sunt „E“-urile?

20. E123 - este interzis in Statele Unite ale Americii si in fostele state sovietice. Se gaseste in bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, branzeturi topite si creme de branza. Este considerat cel mai puternic cancerigen dintre aditivi. In aceeasi categorie face parte si E 110, care intra in componenta dulciurilor, mai ales a prafurilor de budinca colorandu-le intr-un galben atragator, apetisant, cunoscut si sub numele de „apus de soare“. E 330 - produce afectiuni ale cavitatii bucale si are actiune cancerigena puternica. Se gaseste in cele mai multe sucuri care se afla in comert. E 102 - este un alt colorant care se gaseste in dulciuri, mai ales in budinci. Are de asemenea actiune cancerigena.  Cele mai periculoase ,,E-uri’’

21. E260 - acid acetic, otetul E300 - acidul ascorbic sau vitamina C, cu puternic efect antioxidant. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - adica vitamina C comprimate, asa cum se gaseste in farmacii E306 pana la E309 - tocoferoli sau vitamina E, cu puternic efect antioxidant. Vitamina E poate fi consumata si daca este produs de sinteza - adica vitamina E capsule, asa cum se gaseste in farmacii. E410 - "locust bean" (termen din limba engleza, semnificand in traducere "bobul lacustei"), extract vegetal exotic ce se gaseste chiar in unele produse alimentare preambalate si care produce scaderea colesterolului. E504 - carbonat de magneziu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - adica pulberea gasita in farmacii, cu rol laxativ E509 - clorura de calciu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - asa cum se gaseste in farmacii E511 - clorura de magneziu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza- asa cum se gaseste in farmacii E516 - sulfat de calciu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza- asa cum se gaseste in farmacii E516 - sulfat de magneziu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - adica pulberea gasita in farmacii, cu rol laxativ E542 - fosfati extrasi din oase E552 - silicat de calciu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - adica pulberea gasita in farmacii, cu rol antiacid (impotriva arsurilor la stomac) E636 - maltol, gasit - de exemplu -, in maltul prajit

22. Micul dejun este o masa simpla si rapida in Brazilia; de obicei, se mananca paine si gem, combinate cu lapte sau cafea, uneori branza si sunca. Nelipsite dimineata sunt fructele proaspete, papaya, avocado sau crema de fructe. La pranz, brazilienii prefera sa ia masa in restaurante foarte frumoase cu preturi acceptabile, unde pot gasi meniuri "ca la mama acasa" si le pot servi direct din locuri special amenajate. Cina se serveste mult mai tarziu decat in SUA, de exemplu; in orasele mari, este ceva obisnuit sa vezi copii in restaurante, pentru ca acestia isi insotesc parintii si seara tarziu. Dar exista si o categorie de brazilieni care prefera sa manance mai putin seara, cacao cu lapte, paine, branza si alte mancaruri reci. Obiceiuri si traditii in Brazilia

23. In ultimii ani in Japonia se pare ca lumea s-a "plictisit" de mancarea de tip fast-food si a devenit mult mai preocupata de pastrarea felurilor de mancare traditionale si diferite de cele americane. Oamenii in Japonia au inceput sa fie din nou interesati de mancarea gatita si elaborata, promovand acest lucru chiar si in mediile studentesti. In Japonia la servirea mesei este foarte importanta sa se tina cont de trei aspecte: prezentarea artistica a mancarii, incluzand garniturile si asezarea in farfurie, selectia felului de mancare si gustul propriu-zis al mancarii. Cina trebuie sa combine cele trei aspecte intr-un mod desebit de armonios. Obiceiuri si traditii in Japonia

24. Cand vorbim de obiceiurile germane, in materie de mancare primele cuvinte care vin in minte sunt carnati, "spalati" cu cantitati imense de bere. Mancarea din Germania este caracterizata de un continut caloric bogat, fiind foarte frecvente mesele cu friptura de porc, varza cu carne si carne tocata Obiceiuri si traditii in Germania

25. Recomandari pentru consum zilnic: • 125 g de carne/peste • 450-600 ml lapte (sau echivalentul in iaurt – 500 ml ori brinza slaba – 80-100 gr sau lapte de soia cu calciu) • patru fructe • cinci portii de legume (o portie echivaleaza cu 1/2 de cana) • opt felii de paine (o felie de piine poate fi inlocuita de o cana de orez/paste sau o portie de cereale).

26. Poiect realizat de Iancu Maria-Cristina Clasa aXa AGrup scolar ,,Alexandru Ioan Cuza’’