270 likes | 519 Views
MANAGEMENTUL SI RESURSELE FINANCIARE FACTORI DETERMINA ȚI PENTRU CALITATEA SERVICIILOR MEDICALE. Management vs Sistem de sanatate. de la Provocare ……. ………. la Model. Beneficii trecerea de la un sistem centralizat , subfinantat
E N D
MANAGEMENTUL SI RESURSELE FINANCIARE FACTORI DETERMINAȚI PENTRU CALITATEA SERVICIILOR MEDICALE
Management vs Sistem de sanatate de la Provocare……. ………. la Model
Beneficii • trecerea de la un sistem centralizat , subfinantat • la un sistem bazat pe asigurari de sanatate Insuficiente, neajunsuri: politici de sanatate reglementari
Managementul sanatatii • Resursa umana • Servicii de sanatate
Servicii de sanatate • Defintie • Structura • Politici de sanatate • Programe de sanatate, • Reglementari • Compensari
FinantareaSS colectare fondurile necesare desfasurarii activitatii in sectorul sanitar, alocarea si utilizate aceste fonduri
Management resursele financiare Fondurile băneşti surse bugetul de stat contribuţia la asigurările de sănătate Limite: • insuficiente în raport cu starea de sănătate • costisitoare în raport cu situaţia materială a fiecărui pacient şi cu starea economică a statului.
Modalitatea de finantare + tipul de organizare SS • acces la ingrijirile de sanatate, • costul acestor ingrijiri, • eficienta productiva • calitatea serviciilor oferite.
Rezultatele finale SS: • starea de sanatate a populatiei, • protectia financiara contra riscurilor • gradul de satisfactie al consumatorilor de servicii medicale
Finantare Modalitati Alocarea findurilor Rationalizare Organizare institutionala Accesul Starea de sanatate Calitatea Protectia riscului financiar Echitatea Eficienta alocativa Satisfactia consumatorului Relatiile existente intre instrumentele de finantare si scopuri
Resursele financiare necesare sistemului sanitar sunt colectate din fonduri publice sau private. fondurile publice : • de la bugetul de stat: impozite generale, taxe cu destinatie speciala pentru sanatate; alte venituri bugetare; • prin asigurari sociale de sanatate – asigurari obligatorii, fiecare persoana eligibila este obligata sa se inscrie si sa plateasca prima corespunzatoare. fondurile private sunt finantate: • prin asigurari voluntare de sanatate • prin plata directa a serviciilor medicale
Fondul National Unic al Asigurarilor de Sănătate • contributia angajatilor, contributia anagajatorilor, transferuri de la bugetul de stat, subventii de la bugetul de stat, donatii, sponsorizari, dobanzi etc. • Gestionarea FNUAS este realizata de: • Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, • Casele Judetene de Asigurari de Sanatate, • Casa Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinii Publice, Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti, • Casa Asigurarilor de Sanatate a Ministerului Transporturilor, Comunicatiilor si Turismului
Colectarea contributiilor se realizeaza prin contul unic la Bugetul de stat deschis la Ministerul de Finante, prin ANAF, pe seama CNAS • Contributia persoanelor fizice 5,5% din veniturile realizate; • Contributia persoanelor juridice 5,2% din fondul de salarii. • Persoanele fizice care nu realizeaza venituri dar vor sa beneficieze de asigurari de sanatate pot contribui cu o cota de 6,5% din salariul minim pe tara. • Pentru persoanele care doresc o asigurare facultativa de sanatate contributia este de 10,7% din doua salarii de baza minime pe tara.
SEMNIFICATII contributori vs beneficiari • o persoana sanatoasa, care obtine venituri din doua sau mai multe contracte de munca, este obligata la plata primei de asigurare obligatorii din toate veniturile obtinute • persoanele care nu realizeaza nici un venit, dar care prin coasigurare beneficiaza de acelasi pachet de servicii medicale
Hazardul moral consum excesiv de ingrijiri de sanatate, deoarece pacientii nu platesc nimic la punctul de contact cu furnizorii, in momentul apelarii la serviciile medicale. exces a serviciilor de sanatate din partea furnizorilor consum excesiv din partea asiguratilor
Calitatea serviciilor medicale Factori determinanți - coeficientul din produsul intern brut, alocat sănătăţii, coeficient care poate fi apreciat ca fiind neacoperitor pentru nevoile reale ale sistemului de sănătate; - respectarea destinaţiei fondurilor baneşti alocate sănătăţii; - condiţiile de desfăşurare a activităţii de către personalul medical; - resursele umane existente în domeniul medical, în condiţiile amplificării migraţiei personalului medical; - măsuri de prevenţie, printre care şi cele privind educaţia medicală a populaţiei.
Elementele de referinţă, • numarul de medici la mia de locuitori, dispersia medicilor la nivel national, • gradul de acoperire pe specialităţi, cuantumul din produsul intern brut alocat pentru sănătate, • cuantumul contribuţiei pentru asigurările de sănătate, • veniturile salariale ale medicilor, • fenomenul migratiei medicilor.
Formele, mijloacele şi măsurile de ocrotire a sănătăţii publice, pe care le adoptă statul, sunt adecvate stadiului actual de dezvoltare economico-socială ? • Care sunt fundamentele etice care justifică obiligativitatea contribuţiei la fondul public de sănătate chiar şi pentru persoanele care optează pentru un fond privat de sănătate ? • Care sunt fundamentele etice avute în considerare la stabilirea cotei unice de contribuţie la fondul public de sănătate, de 5,5% din veniturile realizate, indiferent de cuantumul acestora, în condiţiile în care accesul la serviicile de sănătate este egal ?
Propuneri • să evidenţieze în ce măsură există o proporţionalitate între măsurile luate pentru ocrotirea sănătăţii publice, şi scopul urmărit, constând în ridicarea standardelor de viaţă, printre care fundamental este dreptul la sănătate • modificare a legislaţiei medicale, prin luarea în considerare a valorilor etice, astfel încât normele naţionale să fie în deplină concordanţă cu normele europene în materie, şi să fie de antură să asigure cele mai ridicate standarde de sănătate a populaţiei.
Indicatorii de impact consecinţele politicii publice dincolo de efectele asupra beneficiarilor direcţi. • impactul specific care apare după o perioadă de timp, dar care este direct legat de acţiunile întreprinse, • impactul general care reprezintă un efect pe termen lung ce afectează o parte semnificativă a populaţie