Statul si politica

1. Statul si politica

2. Forme de organizare statala la inceputul secolului al XX-lea Monarhia O monarhie constituţională este o formă de guvernare monarhică ce face parte dintr-un sistem constituţional care acceptă un monarh ereditar sau ales în funcţie de şef de stat. Monarhiile constituţionale sunt combinate cu o democraţie reprezentativă, care reprezintă teoriile suveranităţii populare care plasează suveranitatea în mâinele poporului, şi cele care consideră important rolul tradiţiei în guvernământ. În statele cu regim monarhic constituțional (ex: Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Suedia, Belgia, Olanda, Spania), șeful statului este monarhul, care deține de regulă puteri limitate. Puterea executivă este deținută de Guvern prin Primul-Ministru. Ca structură, sistemul este foarte asemănător cu cel al Republicii Parlamentare, diferențele fiind legate de șeful statului și modalitatea de alegere al acestuia.

3. . În statele cu regim monarhic constituțional (ex: Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Suedia, Belgia, Olanda, Spania), șeful statului este monarhul, care deține de regulă puteri limitate. Puterea executivă este deținută de Guvern prin Primul-Ministru. Ca structură, sistemul este foarte asemănător cu cel al Republicii Parlamentare, diferențele fiind legate de șeful statului și modalitatea de alegere al acestuia.

4. Republica Cuvântul republică derivă din temenul latinres publica, însemnând lucru public. Republica este o formă de organizare statală (sau formă de stat) în care suveranitatea aparţine poporului iar puterea executivă este exercitată de cetăţeni aleşi, pentru o perioadă determinată de timp.

5. Republică parlamentară • În statele cu formă de guvernământ parlamentară (ex: Germania), prim-ministrul (sau cancelarul) este şeful guvernului, autoritatea executivă în stat, şeful statului (monarh sau preşedinte) având, cu mici excepţii, funcţii simbolice. • Guvernul este numit de către Parlament, iar în unele cazuri Parlamentul alege si Presedintele țării. În majoritatea cazurilor, Presedintele are rolul de a media conflictele politice si de a reprezenta pe plan extern țara, neavând atribuții executive

6. Republică semiprezidenţială • În cele cu formă de guvernământ semiprezidenţială (ex: Franţa, România), prim-ministrul este şeful guvernului, impartind totusi puterea executiva cu preşedintele statului. Acesta din urmă îndeplineşte funcţii importante mai ales în domeniul politicii externe şi celei de apărare şi de securitate (domaine reservee). De asemenea, Președintele propune Parlamentului primul-ministru spre validare, și poate dispune suspendarea din funcție a unor miniștri dacă aceștia sunt anchetați pentru fapte penale. Miniștrii sunt numiți de Președinte, la propunerea Primului-Ministru. • În republicile semiprezidențiale, șeful statului este ales direct de către cetațeni, conferindu-i acestuia o credibilitate sporită.

7. Republică prezidenţială • În cele cu formă de guvernământ prezidenţială (ex: SUA), nu există prim-ministru, atât funcţia de şef al guvernului cât şi cea de şef al statului fiind îndeplinită de preşedintele statului. În republicile prezidențiale, Presedintele țării (ales direct de către cetățeni) exercită întreaga putere executivă, însă acțiunile sale sunt puternic controlate de Parlament, prevenind astfel abuzurile

8. Idei si regimuri politice • Democraţia (în traducere literală "conducere de către popor", din grecesculδημοκρατία - demokratia demos, "popor," şi kratos, "conducere") este un regim politic prin voinţa poporului. • Este un regim in care sunt respectate drepturile cetatenesti, de asemenea existenta pluripartidismului, a constitutiei si dreptul la vot. Un element important al democraţiei este Constituţia. Acest document, votat de către popor prin referendum organizat în mod liber, reglementează drepturile şi libertăţile individului într-un stat şi defineşte limitele puterii a conducătorilor aflaţi în diferite funcţii din stat şi din guvern, defineşte politicile fundamentale şi stabileşte structura, datoria şi puterea guvernului.

9. Trasăturile statelor democratice • Libertăţi: - presei - cuvântului - persoanei - religioasă etc. • Pluralism politic; • Alegeri libere; • Existenţa opoziţiei; • Economie de tip capitalist;

10. Regimuri totalitare • Regimurile politice de dictatură, apărute după primul război mondial, au la bază teorii, ideologii influente la începutul secolului al XX-lea: fascismul , nazismul şi comunismul. • Perioada interbelica a produs o forma noua de organizare social-politica: totalitarismul. • Acesta si-a atins maturitatea in anii ’30,in Rusia(I.V.Stalin),Germania(Adolf Hitler) si Italia(Benito Mussolini).

11. Trăsăturile statelor totalitare • Lipsa drepturilor şi libertăţilor; • Un singur partid; • Puterea este deţinută de o singură persoană; • O ideologie unică; • Teroarea folosită împotriva oricărei formă de opoziţie; • Ideologii • de extremă stângă – comunism; • de extremă dreaptă – fascism.

12. Fascismul Ideologia fascista • Pentru fascist totul se află în stat; în acest sens fascismul este totalitar, iar statul fascist sinteză şi unitate a tuturor valorilor. Fascismul este opus socialismului care îngustează mişcarea istorică până la punctul în care o reduce la lupta între clase şi care ignoră statul ce cuprinde clasele într-un bloc unic economic şi moral. Pentru aceleaşi motive, fascismul este inamicul sindicalismului.

13. PRACTICILE GUVERNĂRII • 1922 – marşul asupra Romei • oct. 1922 – regele Victor Emanuel al III-lea îl numeşte prim-ministru pe Mussolini • Interzicerea celorlalte partide şi sindicatele • Introducerea cenzurii presei, radioului, cinematografului • Suprimarea votului universal • Parlamentul are rol decorativ • Puterea concentrată în mâinile “Ducelui” • Promovarea unei politici externe expansioniste

14. Nazismul MEIN KAMPF • În timp ce se afla în închisoare, Hitler a scris prima parte din “Mein Kampf” ( “Lupta mea” ), care va deveni biblia naţional-socialismului. • Alături de programul în 25 de puncte din 1920, această lucrare a reprezentat cadrul de bază al ideologiei lui Hitler şi, prin extindere, al nazismului însuşi.

16. Fragmente din “Mein Kampf” “Alterarea sângelui şi deteriorarea rasei reprezintă singurele cauze care explică declinul civilizaţiilor străvechi; niciodată războiul nu a ruinat naţiunile, ci pierderea puterii lor de rezistenţă – caracteristică exclusivă a sângelui raselor pure. În această lume, oricine nu este de sorginte sănătoasă poate fi considerat pleavă. Toate evenimentele istorice din lume nu sunt nimic altceva decât manifestarea instinctului de supravieţuire şi păstrare a rasei, fie spre bine, fie spre rău.”

17. Poporului german trebuie să I se asigure teritoriul necesar existenţei sale pe pământ… Oamenii de acelaşi sânge trebuie să aparţină unuia şi aceluiaşi imperiu ( Reich ). Poporul german nu are dreptul să se angajeze într-o politică colonială până în clipa în care nu şi-a adunat copiii în graniţele aceluiaşi stat. Atunci când teritoriul Reich-ului îi va cuprinde pe toţi germanii şi nu-şi va mai putea permite să ofere acestora condiţii decente de trai, numai atunci se va putea vorbi de dreptul moral, rezultat din nevoile poporului, de a dobândi teritorii străine. Plugul se va transforma în sabie şi lacrimile războiului vor deveni pâinea zilnică a generaţiilor următoare.”

18. IDEOLOGIA NAŢIONAL-SOCIALISMULUI“Un singur popor, un singur stat şi un singur conducător” • Antidemocraţia; • Anticomunismul; • Rasismul; • Naţionalismul agresiv; • Spaţiul vital;

19. Propaganda nazistă • În plan doctrinar s-a desfăşurat o amplă şi virulentă campanie de formare a unui nou tip uman. • Mobilizarea politică a fost realizată printr-o propagandă atotcuprinzătoare, gândită şi aplicată de JOSEPH GOEBBELS. • Prpaganda, centrată pe supremaţia poporului german, pe antiiudaism şi infaibilitatea conducătorului, trebuia să creeze noi cetăţeni.

20. A fost instituit un control total asupra presei, cinematografiei, radioului. • Bibliotecile au fost epurate, manualele şcolare rescrise, sistemul de învăţământ supus unui control sever. • Specific pentru totalitarismul nazist a fost şi cultul conducătorului. Exacerbat în uriaşe manifestaţii şi mitinguri, organizate cu o disciplină militară, urmărea să ilustreze unicitatea, puterea irezistibilă, măreţia lui Hitler. • Pentru ca toate aceste lucruri să fie puse în practică a fost instituită teroarea. Tortura, asasinatele, deportările, exterminarea în lagărele de concentrare au constituit mijloacele de punere în practică a politicii regimului.

21. În viaţa cotidiană a fost impus ceremonialul nazist: - salutul nazist; Simbolul nazist era svastika în sensul acelor de ceasornic. Acesta era considerat de mii de ani ca fiind un simbol al norocului şi al prosperităţii. • Aproape toate popoarele din lume aveau acest simbol, inclusiv indienii, grecii, romanii, celţii, evreii şi dacii. Hitler se pare că a preluat-o prin filiera hindusă - zvastica a fost adoptat de Hitler ca emblemă a partidului nazist ); - portul uniformelor brune şi negre; - cultul Fuhrerului;

22. Comunismul • În secolul al XIX-lea, Karl Marx şi Friedrich Engels elaborează teoria actuală a comunismului. • Aceasta se caracterizează prin: existenţa a două clase opuse: exploatatorii şi exploataţii, egalitate între oameni prin desfiinţarea proprietăţii private, rolul de conducător al clasei muncitoare • Lenin şi Stalin preiau aceste principii. Ei profită de criza de după 1918 şi instaurează un regim de dictatură comunistă în Rusia.

23. Ideile comuniste sunt impuse prin forţă. Adversarii regimului sunt trimişi în lagăre sau asasinaţi. • Cei doi lideri comunişti încearcă să extindă regimul în toată lumea, printr-o revoluţie generală. • Acolo unde funcţionează, comunismul distruge spiritul de libertate, principiile democratice şi chiar viaţa oamenilor

24. Descriere a curentului de extrema stanga • Partid unic; • Cultul personalităţii; • Demagogie şi propagandă; • Cenzură, poliţie politică; • Întreaga populaţie supusă satului în cadrul unei organizaţii; • Politică expansionistă; • Economie centralizată; • Naţionalism

25. Lenin Stalin- Iosif Visarionovici Djugasvilli 1924-1953 in Che Guevara - conducator al miscarilor comuniste Gulagul Mao Zedong- China comunista

26. Cum a aparut democratia in Romania? Democratia a aparut in Romania datorita oameniilor care au luat parte la Revolutia de la 1989. Aceasta a constat in proteste de strada, şi demonstraţii în luna decembrie a anului 1989, care au dus la sfârşitul regimului comunist din România şi la căderea lui Nicolae Ceauşescu Demonstraţiile din ce în ce mai ample au culminat cu procesul controversat şi execuţia lui Ceauşescu şi a soţiei sale Elena. Înainte de revoluţia română, toate celelalte state est-europene trecuseră în mod paşnic la democraţie; România a fost singura ţară din blocul estic care a trecut printr-o revoluţie violentă şi în care conducătorii comunişti au fost executaţi.

27. Dupa caderea regimului comunist oamenii au putut opta pentru o viata privata, libera la exprimare si au putut sa isi aleaga o religie. • Dupa trecerea la democratie tinerii au deveni din ce in ce mai rebeli si au simtit nevoia de miscare, de DISTRACTIE NELIMITATA

28. Populatia In timpul comunismului oamenii stateau la cozi ore intregi pentru a-si putea cumpara mancare, care era data cu portia, iar varietatea lor era una mica. In prezent oamenii beneficiaza de o larga oferta de produse, avand ocazia sa ALEAGA

29. Presa Putem spune cateodata ca presa a “luat o razna”.In perioada comunista presa era un lucru foarte controlat si avea ca principal subiect pe Nicolae Ceausescu. Libertatea presei

30. IN CONCLUZIE!!!Prin disparitia comunismului in Romania toata lumea este EGALA, unde fiecare cetatean isi poate spune punctul de vedere.

31. Statul roman SI INSTITUTIILE SALE

32. Statul este ansamblul instituţiilor, organelor şi organizaţiilor care asigură exercitarea puterii. • Conceptul de stat desemnează o colectivitate umană situată pe un teritoriu binedelimitat şi supusă unei autorităţi suverane, deţinând un sistem de instituţii politice şi administrative prin intermediul cărora îşi exercită funcţiile, comandă şi acţionează în sensul satisfacerii nevoilor comune ale populaţiei sale, respectiv ale naţiunii pe care o reprezintă –(Max Weber).

33. COLECTIVITATEA UMANA= POPORUL, NATIUNEA

34. TERITORIUL ROMANIEI = TARA

35. PUTERE = AUTORITATE = INSTITUTIE • Puterile sunt funcţii ale statului - funcţiile legislativă, executivă şi juridică • Puterea legislativa=Parlamentul • Puterea executiva=Guvernul si prefecturile judetene si a mun. Bucuresti • Puterea judecatoreasca=Justitia

36. PARLAMENTUL ROMANIEI= PUTEREA LEGISLATIVA • Palatul Parlamentului, Bucuresti

37. PARLAMENTUL = AUTORITATEA LEGISLATIVĂ - FACE LEGEA; se exercită prin elaborarea şi aprobarea legilor • Parlamentul României este format din Camera Deputaţilor şi Senat. • Camera Deputaţilor este formată din 332 deputaţi, şi Senatul, din 137 senatori.

38. GUVERNUL= AUTORITATEA EXECUTIVĂ - APLICĂ LEGEA; are ca obiectiv aplicarea legilor Guvernul României este format din prim-ministru, miniştrii cărora le corespund ministere şi miniştrii fără portofoliu. Numărul ministerelor este de 15. VICTORIA-SEDIUL GUVERNULUI PALATUL

39. Puterea judecătorească • Este reprezentată de Curtea Supremă de Justiţie, Curtea de apel, tribunale. • Instanţa este dată de judecător care trebuie să fie imparţial. Procurorul formulează acuzarea în baza probelor. Avocatul trebuie să apere pe inculpat iar martorii să depună mărturie.

41. Judecatorul • asigura aplicarea justitie sub forma deciziilor judecatoresti pentru fiecare caz în parte. • hotaraste asupra drepturilor, obligatiilor si intereselor legale ale indivizilor, organizatiilor si ale statului, judecând vinovatia acuzatului si impunând masuri de pedepsire precum si alte masuri.

42. Palatul de Justitie (1890-1895), arhitect  Ion Mincu

43. INSTITUŢIA ŞEFULUI STATULUI ÎN ROMÂNIA • Şefului statului în România este ales pe 5 ani de către popor şi el trebuie să fie un factor de echilibru între instituţiile statului. El reprezintă statul român în întâlnirile internaţionale. • În România, încă din cele mai vechi timpuri a existat şi functionat instituţia şefului statului. De-a lungul vremii, ea a îmbrăcat diferite forme, de la cea monarhică absolutistă din timpul geto-dacilor, domn în perioada feudală, principe şi rege în cea modernă şi contemporană, până la forma colegială 1947-1974 şi preşedinte, astăzi.

44. Presedintele tarii reprezinta statul roman, vegheaza la respectarea Constitutiei si la buna functionare a autoritatilor publice.Presedintii Romaniei dupa 1990:Ion Iliescu Emil Constantinescu Traian Basescu

45. Palatul Cotroceni

46. CONCLUZII • Statul este o colectivitate umană condusă de o echipă în care fiecare instituţie este compusă din oameni care au roluri diferite. Rolurile în această echipă sunt de a face legea, de a aplica legea şi de a apăra legea. Aceştia, într-o manieră democratică, comunică şi cooperează între ei şi cu cetăţenii, pentru binele cetăţeanului.