1 / 22

Bugetarea pe programe ( structura și elementele )

Bugetarea pe programe ( structura și elementele ). Oxana Șoclea Mai, 2014. Elaborarea structurii programelor. 1.Structura programului: Formularea programelor (P1) Formularea subprogramelor (P2) Formularea activităților (P3)

angelo
Download Presentation

Bugetarea pe programe ( structura și elementele )

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. Bugetareape programe (structura și elementele) Oxana Șoclea Mai, 2014

  2. Elaborarea structurii programelor 1.Structura programului: • Formularea programelor (P1) • Formularea subprogramelor (P2) • Formularea activităților (P3) 2.Elementele subprogramelor– reguli și exemple în formulareaelementelor subprogramelor 3.Cadrul logic

  3. Structura programului Programul1 (P1) Învățămînt public și servicii de educație 1.1 Învățămînt preșcolar 1.2 Învățămînt liceal Sub-programul 1.1. Sub-programul1.2 (P2) Activitatea 1.1.003 Activitatea 1.2.001 Activitatea 1.2.002 (P3) Instituții preșcolare, Licee, Cămine, Examene Activitatea 1.1.002 Activitatea 1.1.001 3

  4. Programul (P1) • Reprezintă un ansamblu coerent și agregat de activități implementate de către autoritățile publice pentru atingerea unui scop și / sau realizarea anumitor obiective pe termen lung. • Reflectă un domeniu sau funcție a statului, de ex. educația, protecția socială, transporturi și drumuri, ordinea publică etc. • În funcție de complexitate și mărime, programul poate fi atribuit unei sau mai multor autorități – instituții.

  5. În funcție de mărime și complexitate, (sub)programul poate atribiuit unei sau mai multor autorități

  6. Subprogramul (P2) • Reprezintă o parte a programului, subordonată și strict legată de acesta; • Conține grupuri de activități interconexe grupate logic, care au obiective specifice și sprijină implementarea programului; • Clasificația (sub)programelor – anexa nr.6 din Clasificația bugetară (Ordinul ministrului finanțelor nr.91 / 2008)

  7. Activitățile (P3) • Reflectă serviciile prestate de către o autoritate / instituție publică pentru atingerea obiectivelor subprogramului pe care îl realizează; • Reprezintă elementul de cost al subprogramului și asigură estimarea costurilor cu detalierea conform clasificației economice; • În condițiile clasificației bugetare actuale, în calitate de activități se va utiliza clasificația organizațională a cheltuielilor bugetare – B ”Tipuri de instituții, organizații și măsuri finanțate din buget” (anexa nr.5 din Clasificația bugetară)

  8. Programele și subprogramele sunt integrate, interdependente și legate între ele, pe cînd activitățile sunt o componentă independentă Odihna de vară a copiilor

  9. Clasificația programelor nu exclude clasificația funcțională

  10. Elementele (sub)programului (1)

  11. Scop Obiectiv Măsurarea performanţei Elementele (sub)programului (2) Ce trebuie să facem? (Învățămînt public și servicii de educație) Program Ce vrem să obţinem ? (Studii gimnaziale de calitate necesare formării culturii generale și orientării spre nivelul superior de învățămînt) Cum vom atinge scopul? (Sporirea încadrării elevilor în învățămîntul gimnazial cu x% către anul Y) Cum vom şti că ne-am atins scopul? (Numărul de elevi; Gradul de încadrare a copiilor în vîrstă de pînă la 16 ani în gimnazii)

  12. Reguli, în conformitate cu care se vor stabiliscopurile • Scopul trebuie să reflecte politica implementată de autoritățile publice (ce dorim să realizăm?). Rezultă din obiectivele strategice ale documentelor de planificare strategică la nivel național și sectorial. • La nivel de subprogram trebuie se fie formulat un singur scop, pentru a clarifica prioritățile și facilita generalizarea. • Se definește în mod succint, clar și concis; • Se exprimă în termeni generali; • Nu reflectă condiții și termene specifice • Nu face referință la acte legislative și normative; • Rămîne neschimbat pe parcursul implementării programului.

  13. Exemple de scopuri • Exemple bune: • Infrastructura drumurilor publice dezvoltată și menținută în condiții de maximă siguranță; • Studii gimnaziale de calitate necesare formării culturii generale și orientării spre nivelul superior de învățămînt; • Exemple rele: • Menținerea și dezvoltarea drumurilor publice conform Legii drumurilor nr.509 din 22.06.95; • Creșterea calității studiilor gimnaziale prin îmbunătățirea bazei didactico-materiale și tehnice către anul 2017 și prin perfecționarea profesională a 7000 cadre didactice anual, precum și ajustarea practicilor de predare în conformitate cu necesitatea formării abilităților elevilor din clasele gimnaziale, necesare pentru orientarea spre nivelul superior de învățămînt.

  14. Reguli, în conformitate cu care se vor stabiliobiectivele • Obiectivele reprezintă o reformulare a scopurilor în termen concreți și detaliați (cum să realizăm?). • Obiectivele trebuie corelate cu scopurile cărora le aparțin. La fel, obiectivele sunt corelate logic unul cu altul. • Specific în timp; • Măsurabil / verificabil; • Concis (clar); • Gestionabil; • Realizabil.

  15. Exemple de obiective • Exemple bune: • Reabilitarea drumurilor publice locale la nivel de x%, către anul Y; • Sporirea încadrării elevilor în învățămîntul gimnazial cu y% către anul X. • Exemple rele: • Reabilitarea drumurilor publice din localitate; • Înrolarea în gimnazii a copiilor din raion la un nivel maxim.

  16. Reguli, în conformitate cu care se vor stabiliindicatorii • Indicatorii de performanță trebuie sa măsoare gradul de realizare a obiectivelor (cum știm dacă am realizat?) • Să fie relevanți pentru activitatea instituției; • Să rezulte din obiectivele stabilite; • Să fie clari și verificabili; • Să fie corelați cu capacitățile instituției; • Să fie oportuni și comparabili în timp.

  17. Tipuri de indicatori de performanță • De rezultat – evidențierea schimbărilor economice / sociale realizate (ponderea drumurilor reabilitate în raport cu lungimea totală, gradul de încădrare a copiilor în vîrstă de pînă la 16 ani în gimnazii); • De produs - cantitatea bunurilor produse / serviciilor prestate în cadrul subprogramului (km de drum construit, număr de elevi); • De eficiență – relația dintre bunurile produse / serviciile prestate și resursele alocate (costul mediu de întreținere și reparație pentru 1 km de drum, cheltuieli medii pentru pregătirea unui elev).

  18. Relațiile dintre elementele subprogramului (1)

  19. Relațiile dintre elementele subprogramului (2)

  20. Cadrullogic - compatibilitatea abordărilor de sus în jos şi de jos în sus Scop Impact Obiective Rezultat Indicatori de performanță Produs Implementarea programului / Activităţi Intrări / resurse: - Financiare - Umane - Materiale Abordarea de sus în jos se aplică la elaborarea (sub)programului (jumătatea din dreapta a diagramei) Abordarea de jos în sus reprezintă implementarea (sub)programului (jumătatea din stînga a diagramei) 20

  21. Lista întrebărilor de control pentru stabilirea corectitudinii stucturii (sub)programului • Dacă activităţile vor fi implementate, vor fi obţinute nişte produse? • Dacă vor fi obţinute produse, vor fi atinse rezultatele? • Dacă vor fi atinse rezultate, vor fi realizate obiectivele? • Dacă va fi atins obiectivul, va contribui acesta la realizarea scopului? Dacă ”NU” identificarea și remedierea greșelilor

  22. Mulțumim pentru atenție!

More Related