Aminoacizii și utilizarea lor

1. Aminoacizii A realizat elevul gr.TT-0117:Antoniuc Vladimir A verificaprofesoara: Gabur Elena

2. Cuprins :

3. Difiniție • Aminoacizii–compuși bifuncționali care conțin în mod necesar două grupări funcționale: grupa amino– NH2și grupa carboxil– COOH, asociat cu un radical hidrocarbonat • Aminoacizii– derivați ai acizilor, care pot fi considerați ca produse de substituție a unuia sau mai multor atomi de hidrogen din radicalii lor cu una sau mai multe grupări amino

4. Structura Formula generală(NH2)mR(COOH)n,undemșincelmaiadeseaegal cu 1 sau 2. astfel, aminoaciziicompusuluisuntamestecați cu funcțiimixte

5. Clasificarea: • După numărul de grupuri funcționale: • Prin poziția relativă a grupărilor carboxil și amino • Conform structurii radicalului hidrocarburilor • Aminoacizi din corp

6. După numărul de grupuri funcționale: • acizi monoaminomonocarboxilici; • acizi diaminomonocarboxilici; • acizi monoaminodicarboxilici;

7. Conform structurii radicalului hidrocarburilor • Limită • Nesaturat • Ciclic • Aromat

8. Naturale Există aproximativ 150 dintre ei, au fost găsiți în organisme vii, aproximativ 20 dintre ei fac parte din proteine. Jumătate dintre acești aminoacizi sunt neesențiali nu sunt sintetizate în corpul uman), ele provin din alimente. Sintetice Obținute prin hidroliza acidă a proteinelor sau acizilor carboxilici, prin tratarea lor cu halogen și, în continuare, cu amoniac. Aminoacizii sunt împărțiți în

9. Aminoacizii organizmului

10. Nomenclatura • Sistematică • Rațională • Banală

11. Nomenclatura sistematică 1)Alege cel mai lung lanț care conține o grupare carboxil și o grupare amino; 2)Numărul din carbonul grupei carboxil; 3) Locul (NH2) - cât de mult - amino - locul R - cât - cine - cine - hidroxi acid De exemplu: acid 2-aminopropanoic

12. Nomenclatura rațională Conform nomenclaturii raționale, poziția grupării amino este indicată de literele alfabetului grec, pornind de la al doilea atom de carbon de la - COOH : α, β, γ, δ, εetc. De exemplu: α - acid aminopropionic

13. Denumiri banale Mulți aminoacizi au nume banale, de exemplu: Alanina

14. Izomeria • Izomeria scheletului de carbon; • Izomeria poziției grupurilor funcționale; • Izomeria interclas cu compuși nitro; • Izomerie optică;

15. Izomerismul scheletului de carbon (С≥4), de exemplu ; С4H9NO2

16. Izomeria poziției grupurilor funcționale (С≥3),de exemplu ; С3H7NO2

17. Izomeria interclas cu compuși nitro (С≥2), de exemplu ; С3H7NO2

18. Izomerie optică

19. O CH3 – CH – C |OH NH3 Proprietățilefiziceșichimice ale izomeriloropticisuntaproapeidentice, acestesubstanțe pot diferisemnificativînactivitatealorbiologică, compatibilitatea cu alțicompușinaturali, chiarșiîn gust șimiros.

20. Proprietăți fizice Aminoacizii sunt substanțe cristaline incolore cu puncte de topire ridicate. Se topește cu descompunere, nevolatilă. Bine solubil în apă și slab solubil în mulți solvenți organici. soluțiile apoase sunt conductoare electric În majoritatea aminoacizilor din seria D, aceștia sunt dulci, seria L sunt amare sau fără gust.

21. Proprietăți chimice

23. Reacții care implică o grupare carboxil • Cu metale active • Oxizi metalici • Hidroxizi metalici • Cu săruri ale acizilor volatili slabi • Cu alcooli

24. 1. Mg + 2NH2 – CH2 – COOH → (NH2 – CH2 – COO)2Mg + H2 Glicinatul de magneziu 2. MgO + 2NH2 – CH2 – COOH → (NH2 – CH2 – COO)2Mg + H2O 3. 2Na + 2NH2 – CH2 – COOH → 2NH2 – CH2 – COONa + H2 Glicinatul de sodiu 4. Na2CO3 + 2NH2 – CH2 – COOH →2NH2 – CH2 – COONa + H2O + CO2 5. NH2 – CH2 – COOH + HOC2H5 → NH2 – CH2 – CO - OC2H5 + H2Oester etilic al acidului aminoacetic

25. Reacții cu grupe amino Interacționează cu acizii: H2N–CH2–COOH + HCl→[H3N+–CH2–COOH] Cl-

26. Proprietăți speciale ale aminoacizilor • Formarea sării interne în timpul disocierii NH2– CH2 – COOH ⇄ +NH3 – CH2 – COO 2. Formarea de peptide (reacție de policondensare) Gly Ala Gly-Ala

27. Neutralizarea reciprocă internă

28. legătura peptidică

29. Proprietăți speciale ale aminoacizilor 3. Decarboxilare: NH2– CH2 – CH2 – COOH → NH2 – CH2 – CH3 + CO2 4. Formarea amidelor ciclice. 5.Formarea sărurilor complexe

30. Dobindirea aminoacizilor I.Hidroliza proteinelor sub influența enzimelor, acizilor sau alcalinilor. 2 .Efectul amoniacului asupra acizilor organici substituiți cu clor: CH3 - CH (Cl) - COOH + NH3 → CH3 - CH (NH2) - COOH + NH4Cl 3. Acțiunea cianurii de amoniu asupra compușilor oxo (reacția lui N. D. Zelinsky) IV. Adăugarea amoniacului la acizii nesaturați CH2 = CH - COOH + 2NH3 → H2N –CH2 - CH2 - COONH4

31. Folosirea aminoacizilor