Uitaţi-vă la gâştele sălbatice...

Uitaţi-vă la gâştele sălbatice...

Data viitoare, când vei vedea gâştele sălbatice care migrează în căutarea unui loc mai cald pentru a petrece iarna, observă că zborul lor are formade "V".

Poate te interesează să ştii de ce zboară astfel... Când o gâscă dă din aripi măreşte impulsul în sus al păsărilor care zboară în spate.

Zburând în formă de “V” păsările tai aerul şi...

...ÎNTREGUL STOL MĂREŞTE CU 71% RANDAMENTUL ZBORULUI... ...FAŢA DE O PASĂRE CARE ZBOARĂ SINGURĂ.

Aceia care împărtăşesc o orientare comună şi un simţ al grupului, pot să ajungă la destinaţia lor, să atingă ţinta lor mai repede şi mai uşor pentru că “se deplasează” cu avântul celorlalţi. De-am avea atâta bun simţ precum gâştele, ne-am sprijini unii pe ceilalţi atât în vremuri grele cât şi atunci când ne simţim puternici.

De fiecare dată când o gâscă iese din formaţie,

simte imediatgreutatea şi rezistenţa aerului; îşi dă seama de dificultatea de a înainta singură şi...

... repede se întoarce în formaţie pentru a beneficia de avântul ascensionalal tovarăşului care merge în faţa sa.

De-am avea atâta bun simţ cât gâştele, am rămâne uniţi, concentraţi în obiectivul nostru. Oare suntem dispuşi atât să acceptăm ajutorul celorlalţi cât şi să-l acordăm?

Când o gâscă se îmbolnăveşte, oboseşte sau se prăbuşeşte...

şi trebuie să iasă din formaţie...

... Două gâşte ies din formaţie şi o însoţesc în căderea ei pentru a o ajuta şi proteja. Şi rămân cu ea până îşi revine… sau moare. Numai atunci îşi reiau zborul cu un alt stol sau reuşesc să revină la grupul lor.

Dacă rămânem unul lângă celălalt sprijinindu-ne şi însoţindu-ne, dacă facem să devină realitate spiritul de echipă, dacă în ciuda diferenţelor reuşim să conformăm un grup uman puternic pentru a depăşi orice fel de situaţii, dacă înţelegem adevărata valoare a prieteniei, dacă suntem conştienţi de necesitatea de a împărtăşi, viaţa va fi mai simplă şi zborul mult mai plăcut.

g g g Gâştele care merg în spate “strigă” pentru a le încuraja pe acelea care merg în faţă să păstreze viteza. g g g

g g g Trebuie să facem în aşa fel încât “gâgâitul” nostru să fie mai încurajator. În grupurile în care există încurajare roadele sunt mult mai bogate. Noi căutăm o calitate a “gâgâitului” care să ne încurajeze să sprijinim valorile noastre esenţiale şi să stimuleze inima şi esenţa celorlalţi. g g g

g g g Un cuvânt de încurajare rostit la timp... motivează, ajută, dă putere. Produce cele mai bune roade. g g g

Când prima gâscă, liderul stolului oboseşte,…

…trece la un loc din spate şi altă gâscă ocupă locul său. Dar stolul zboară mai departe.

Este foarte benefic a se înlocui în muncile mai grele şi a împărtăşi. La gâşte şi la membrii unei echipe există o interdependenţă reciprocă a capacităţilor, talanţilor şi resurselor fiecăruia.

Puterea ascensională… Direcţia – ţinta comună… Sunt unii care abandonează, care se îmbolnăvesc, care cad răniţi… Orice, mai puţin să zburăm în singurătate… Sprijinindu-ne… înlocuindu-ne…

Vom fi capabili şi vom accepta să ne purtăm ca gâştele?

Avem unele modele de referinţă... un anume Isus din Nazaret? Sf. Ioan De La Salle? şi noi... ...de ce nu? Stolul zboară în continuare!!!

deci... daţi din aripi !!!

Uitaţi-vă la gâştele sălbatice...