PROIECTUL: “CONTROLUL INTEGRAT AL POLUARII CU NUTRIENTI” LN 4873 - RO

1. PROIECTUL: “CONTROLUL INTEGRAT AL POLUARII CU NUTRIENTI” LN 4873 - RO Servicii de instruire privind aplicarea Codului de bune practici agricole pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nutrienţi PREZENTARE GENERALA CODURI SUPORT DE CURS Elaborat de “Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului - ICPA” Bucuresti

2. Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati – principii generaleCoduri de bune practici de ferma

3. Masuri pentru limitarea invaziei plantelor nedorite in pasuni si finete GAEC, CBPF Utilizarea eficienta a metodelor de protectie a plantelor CBPF Limitarea poluarii cu nitrati a corpurilor de apa (de suprafata si subterane) CBPA, CBPF Metode integrate la nivelul fermei pentru prevenirea eroziunii GAEC CBPF Masuri privind mentinerea landsaftului si a bunei stari a pasunilor GAEC: CBPF Sisteme si metode de pasunat CBPF Evaluarea proceselor de degradare fizica a solului CBPF Protectia solului si culturilor prin utilizarea resturilor vegetale CBPF Optimizarea lucrarilor solului pentru mentinerea unei bune stari agrofizice CBPF Utilizarea eficienta a apei la nivelul fermei CBPF Planuri de fertilizare; Aplicarea ingrasamintelor organice CBPA; CBPF Stocarea gunoiului; Gestiunea efluentilor proveniti din ferma CBPA; CBPF

4. Implementarea Directivei Nitrati • Circuitul azotului definit in functie de surse (activitati umane) si consecinte (poluarea sistemelor acvatice) • Evaluarea fluxurilor si surselor • Desemnarea zonelor vulnerabile • Elaborarea Codurilor de bune practici pentru activitatile agricole • Diagnoza zonelor vulnerabile si elaborarea programelor de actiune

5. Doze excesive de nitrati conduc la: Dezechilibre de nutritie in culturile vegetale; Acumulari in furaje cu influenta negativa asupra nutritiei animalelor Poluarea corpurilor de apa subterana cu efecte asupra calitatii apei de baut care pot conduce la boli grave (metemhemoglobinie, pierderea sarcinii, etc.) Poluarea corpurilor de apa de suprafata care pot conduce la eutrofizare

7. POLUAREA CU NITRATI A CORPURILOR DE APA Subiect de interferenta intre: • Activitati agricole : • Politica Agrara Comunitara • Protectia mediului • Directiva Cadru a Apei • Directiva Nitratilor • Politica Agrara Comunitara • Sanatate publica

8. POLITICA AGRARĂ COMUNITARĂ Prima coloană A doua coloană Politici pentru dezvoltare rurală (producţie nesubvenţionată) Politici de piaţă (sprijin financiar) Reactivarea funcţiilor mediului Funcţionalitatea arealelor rurale Producţia de alimente Cross-compliance Eco-conditionalitate

9. CROSS – COMPLIANCE ECO-CONDITIONALITATE Uniunea Europeană defineşte această noţiune ca un proces complex prin care plăţile directe legate de coloana 1 a PAC sunt legate, sunt condiţionate de respectarea practic necondiţionată a unor reguli şi legislaţii privind îmbunătăţirea condiţiilor de mediu, a managementului suprafeţelor cultivate şi a standardelor de calitate.

10. CROSS – COMPLIANCEECO-CONDITIONALITATE A - Respectarea a 19 ordonanţe şi directive UE care acoperă domeniile: - protecţia mediului - siguranţa furajelor şi a alimentelor - protecţia şi sănătatea animalelor B - Reguli (Cod) pentru mentinerea terenurilor intr-o buna stare agricola si ecologica, care trebuie stabilite de fiecare stat membru

17. Directiva Cadru a apei • Tarile membre UE • Majoritatea localitatilor au sisteme de canalizare si de epurare a apelor uzate – Directiva privind epurarea apelor uzate urbane. Consecinte pentru Directiva Nitrati prin cresterea continutului de nitrati in acvifere • Minim de animale in gospodariile individuale • Complexe zootehnice dotate cu instalatii de prelucrare a apelor uzate • In zonele cu incarcari mari de animale apele freatice au o viteza mare de curgere catre Ocean • Directiva Nitratilor se refera in principal doar la distributia controlata a gunoiului de grajd pe teren

18. Directiva Nitratilor • Romania • Pina in 50 % din populatie este racordata la reteaua de canalizare • Multe localitati canalizate nu au sisteme de epurare a apelor – Directiva privind epurarea apelor uzate urbane. Consecinte pentru Directiva Nitrati prin cresterea continutului de nitrati in acvifere • Numar semnificativ de animale in gospodariile individuale • Corpuri de apa subterana cu fluxuri mici de curgere • Colector principal – Marea Neagra care ste cvasi-inchisa

19. Poluare punctuala / difuza Poluare punctuala: Poluare care provine dintr-o singura sursa localizabila si identificabila care are o extindere neglijabila care o distinge clar de orice alte surse de poluare Poluare difuza: Procesul de eliberare in mediul acvatic a unor substante potential poluante provenite de la o serie de activitati care individual nu afecteaza mediul acvatic, dar care la scara corpurilor de apa sau a bazinelor hidrografice pot avea un efect semnificativ (reducerea calitatii apei, afectarea florei si faunei acvatice, etc.)

20. Poluare punctuala / difuza Ca urmare a numeroaselor surse punctuale de nitrati din: activitati agricole si din absenta/starea proasta a canalizarii si epurarii apelor uzate, pe teritoriul localitatilor impreuna cu o zona adiacenta de aprox. 3 Km, se poate considera ca procesul de poluare a corpurilor de apa este difuz.

21. Criterii pentru identificarea apelor afectate sau susceptibil sa fie afectate de poluarea cu nitrati din surse agricole Daca apele dulci de suprafata, utilizate sau care in perspectiva vor fi utilizate ca sursa de apa potabila, contin sau sunt susceptibile sa contina concentratii de nitrati mai mari decat cele prevazute in Directiva 75/440/EEC privind calitatea apelor de suprafata destinate potabilizarii (>50 NO3- mg/l), daca nu se iau masuri de protectie;

22. Criterii pentru identificarea apelor afectate sau susceptibil sa fie afectate de poluarea cu nitrati din surse agricole Daca apele subterane contin sau sunt susceptibile sa contina concentratii de nitrati mai mari decat limita maxima admisibila de 50 mg/l, daca nu se iau masuri de protectie;

23. CODURI DE BUNE PRACTICI IN ACTIVITATI AGRICOLE • COD PENTRU BUNE PRACTICI AGRICOLE SI DE MEDIU (GAEC) • Obligatoriu pentru fermierii eligibili pentru obtinerea subventiilor prin plati directe • Obligatoriu pentru fermierii eligibili pentru masurile de agro-mediu • COD DE BUNE PRACTICI AGRICOLE PENTRU PROTECŢIA APELOR ÎMPOTRIVA POLUĂRII CU NITRATI DIN SURSE AGRICOLE (CBPA) • Obligatoriu in zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati • Obligatoriu de a fi aplicat inainte de includerea in schemele de agro-mediu • COD DE BUNE PRACTICI DE FERMA (CBPF) • Aplicarea lui este voluntara • UE incurajeaza tarile membre sa elaboreze astfel de coduri • Ghid pentru masurile de agro-mediu

25. ORDIN Nr. 30/147 din 8 februarie 2010pentru aprobarea bunelor condiţii agricole şi de mediu în România Bunele condiţii agricole şi de mediu se respectă de către toţi fermierii care solicită plăţi directe pe suprafaţă, plăţi de agromediu, sprijin pentru zonele defavorizate, plăţi pentru prima împădurire a terenurilor agricole, sprijin pentru restructurarea/reconversia plantaţiilor viticole şi prima pentru defrişarea plantaţiilor viticole din fonduri europene sau din bugetul naţional. Bunele condiţii agricole şi de mediu se respectă pe toate parcelele agricole din cadrul exploataţiei, inclusiv pe cele neeligibile şi pe cele care nu sunt folosite în scopul producţiei.

26. ORDIN Nr. 30/147 din 8 februarie 2010pentru aprobarea bunelor condiţii agricole şi de mediu în România • Standarde pentru evitarea eroziunii solului • GAEC 1. Pe timpul iernii, terenul arabil trebuie să fie acoperit cu culturi de toamnă şi/sau să rămână nelucrat după recoltare pe cel puţin 20% din suprafaţa arabilă totală a fermei. • GAEC 2. Lucrările solului pe terenul arabil cu panta mai mare de 12%, cultivat cu plante prăşitoare, se efectuează de-a lungul curbelor de nivel. • GAEC 3. Se menţin terasele existente pe terenul agricol la data de 1 ianuarie 2007.

27. ORDIN Nr. 30/147 din 8 februarie 2010pentru aprobarea bunelor condiţii agricole şi de mediu în România II. Standarde pentru menţinerea conţinutului optim de materie organică în sol • GAEC 4. Floarea soarelui nu se cultivă pe aceeaşi parcelă agricolă mai mult de 2 ani consecutiv. • GAEC 5. Nu este permisă arderea miriştilor şi a resturilor vegetale pe terenul arabil.

28. ORDIN Nr. 30/147 din 8 februarie 2010pentru aprobarea bunelor condiţii agricole şi de mediu în România III. Standarde pentru menţinerea structurii solului • GAEC 6. Nu este permisă efectuarea lucrării de arat în condiţii de umiditate excesivă a solului.

29. ORDIN Nr. 30/147 din 8 februarie 2010pentru aprobarea bunelor condiţii agricole şi de mediu în România IV. Standarde pentru menţinerea unui nivel minim de întreţinere a terenurilor agricole • GAEC 7. Întreţinerea pajiştilor permanente prin asigurarea unui nivel minim de păşunat sau prin cosirea lor cel puţin o dată pe an. • GAEC 8. Nu este permisă arderea vegetaţiei pajiştilor permanente. • GAEC 9. Nu este permisă tăierea arborilor solitari şi/sau a grupurilor de arbori de pe terenurile agricole. • GAEC 10. Evitarea instalării vegetaţiei nedorite pe terenurile agricole, inclusiv pe terenurile care nu sunt folosite în scopul producţiei.

30. ORDIN Nr. 30/147 din 8 februarie 2010pentru aprobarea bunelor condiţii agricole şi de mediu în România V. Standarde pentru protejarea şi gestionarea apelor • GAEC 11. Respectarea normelor legale privind utilizarea apei pentru irigaţii în agricultură.

31. COD DE BUNE PRACTICI AGRICOLEPENTRU PROTECŢIA APELOR ÎMPOTRIVA POLUĂRII CU NITRATI DIN SURSE AGRICOLEMMGA 1182/22.11.2005 MAPDR 1270/30.11.2005Publicat in MO-partea I 224 bis/13.03.2006 Obligatoriu in zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati Obligatoriu de a fi aplicat inainte de includerea in schemele de agro-mediu

32. COD DE BUNE PRACTICI AGRICOLE • SISTEME DE AGRICULTURA • ÎNGRĂŞĂMINTELE, SURSE POTENŢIALE DE POLUARE A APEI ŞI SOLULUI • FERTILIZANŢI CARE CONŢIN AZOT • FERTILIZANŢI CARE CONŢIN FOSFOR • DEPOZITAREA ŞI MANIPULAREA ÎNGRĂŞĂMINTELOR CHIMICE; NORME GENERALE • DEPOZITAREA ŞI MANAGEMENTUL EFLUENŢILOR ŞI GUNOIULUI DE GRAJD ÎN EXPLOATAŢIILE AGRO-ZOOTEHNICE • APLICAREA FERTILIZANŢILOR CU AZOT • APLICAREA FERTILIZANŢILOR CU FOSFOR • ASPECTE DE MANAGEMENT AL TERENURILOR AGRICOLE ÎN CEEA CE PRIVEŞTE DINAMICA AZOTULUI • PREVENIREA POLUĂRII APELOR DE SUPRAFAŢĂ ŞI A APELOR SUBTERANE CAUZATE DE FERTILIZANŢI ÎN CAZUL IRIGAŢIILOR ŞI UDĂRILOR • PLANURI DE FERTILIZARE ŞI REGISTRUL EVIDENŢEI UTILIZĂRII FERTILIZANŢILOR ÎN EXPLOATAŢIILE AGRICOLE

33. DEPOZITAREA ŞI MANAGEMENTUL EFLUENŢILOR ŞI GUNOIULUI DE GRAJD ÎN EXPLOATAŢIILE AGRO-ZOOTEHNICE Depozitarea sau lăsarea gunoiului în grămezi pe câmp, chiar şi pentru un timp relativ scurt, este considerată o practică agricolă greşită. Acest fapt implică atât poluarea solului şi apei prin scurgerile din gunoiul spălat de ploi, cât şi irosirea şi pierderea azotului pe care-l conţine.

34. DEPOZITAREA ŞI MANAGEMENTUL EFLUENŢILOR ŞI GUNOIULUI DE GRAJD ÎN EXPLOATAŢIILE AGRO-ZOOTEHNICE Depozitarea dejecţiilor in gropi (bazin) amenajate direct in pamânt este inacceptabilă din mai multe motive, in primul rand ecologice. Cel mai grav fenomen este impregnarea in timp a solului din zonele invecinate bazinului, solul devine total impermeabil, se degradeaza, apa este retinuta la suprafata, apar mlastini si balti pe suprafete mari, apa freatica este poluata. La amenajarea unui bazin de depozitare a dejectilor este obligatoriu să se impermeabilizeze total fundul acestuia prin acoperire cu folie de plastic, specială pentru acest scop

35. DEPOZITAREA ŞI MANAGEMENTUL EFLUENŢILOR ŞI GUNOIULUI DE GRAJD ÎN EXPLOATAŢIILE AGRO-ZOOTEHNICE Din stadiul de proiectare şi construcţie a depozitelor, bazinelor şiincintelor pentru depozitarea îngrăşămintelor organice se va acorda cea mai mare atenţie prevenirii şi protecţiei apelor şi mediului împotriva poluării, prin următoarele măsuri: • amplasarea în afara zonelor sensibile şi departe de sursele de apă; • capacitate de stocare suficientă; • construcţie corespunzătoare, care să înglobeze toate sistemele de siguranţă şi protecţie; • condiţii de exploatare în siguranţă, optime şi eficiente; • căi corespunzatoare de acces; • protecţie împotriva incendiilor; • protecţie împotriva eventualelor scurgeri din hidranţi.

36. DEPOZITAREA ŞI MANAGEMENTUL EFLUENŢILOR ŞI GUNOIULUI DE GRAJD ÎN EXPLOATAŢIILE AGRO-ZOOTEHNICE Capacitatea de stocare este una dintre cele mai importante masuri pentru proiectarea depozitelor, ea depinzând de: • tipul şi mărimea lotului de animale, ţinând cont de sistemul utilizat de organizare al fermei şi calitatea managementului aplicat; • durata perioadei de stocare; • tipul de depozitare; • metoda de manipulare şi stocare a dejecţiilor; • gradul de diluţie a dejecţiilor datorită ploilor sau altor tipuri de ape.

37. DEPOZITAREA ŞI MANAGEMENTUL EFLUENŢILOR ŞI GUNOIULUI DE GRAJD ÎN EXPLOATAŢIILE AGRO-ZOOTEHNICE În vederea realizării instalaţiilor şi spaţiilor de depozitare este necesar să se respecte următoarele condiţii: amplasamentul şi zona în care se construieşte se aleg în funcţie de reţeaua hidrografică din vecinătate şi de prezenţa pădurilor; spaţiile de depozitare să fie situate în apropierea terenurilor agricole; capacitatea pentru depozitare să fie proiectată în funcţie de numărul existent de animale; asigurarea unei etanşeităţi perfecte a spaţiilor pentru depozitare, a instalaţiilor, a reţelelor de pompare şi mijloacelor de transport; materialele utilizate la construcţie să fie corespunzătoare, iar instalaţiile să fie fiabile şi de calitate.

38. DEPOZITAREA ŞI MANAGEMENTUL EFLUENŢILOR ŞI GUNOIULUI DE GRAJD ÎN EXPLOATAŢIILE AGRO-ZOOTEHNICE Depozitarea şi păstrarea gunoiului de grajd este necesar să se facă în platforme special amenajate. În acest scop, platformele trebuie hidroizolate la pardoseală, construite din beton şi prevăzute cu pereţi de sprijin inalţi de 2 metri, de asemenea hidroizolaţi, şi cu praguri de reţinere a efluentului şi canale de scurgere a acestuia către un bazin de retenţie. Platformele trebuie să aibă o capacitate suficientă de stocare, să aibă drumuri de acces şi să nu fie amplasate pe terenuri situate în apropierea cursurilor de apă sau cu apă freatică la mică adâncime. De asemenea, ele trebuie amplasate la o distanţă de cel puţin 50 m faţă de locuinţe şi sursele de apă potabilă.

41. APLICAREA FERTILIZANŢILOR Planul de fertilizare esteun instrument util atât pentru stabilirea dozelor de îngrăşăminte organice (produse în unitate sau procurate din afara unităţii) şi minerale cât şi pentru luarea unor decizii economice legate de disponibilizarea eventualului exces de îngrăşăminte organice produse în unitate precum şi alegerea unor momentele propice de procurare necesarului cantitativ şi calitativ de îngrăşăminte minerale sau organice (în cazul în care unitatea nu dispune de suficiente rezerve proprii). În planul de fertilizare trebuie specificat tipul de îngrăşământ folosit, cantitatea epocile şi tehnicile de aplicare. El trebuie alcătuit pe baza unui studiu agrochimic efectuat de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.

42. APLICAREA FERTILIZANŢILOR La nivelul unei exploataţii agricole, planul de fertilizare permite atingerea următoarelor obiective: calculul anual al necesarului de elemente nutritive (în principal NPK), pentru fiecare cultură (existentă sau care urmează să fie instalată) prin aplicarea unor modele de calcul care să ţină cont de principiile unei fertilizări raţionale, de sistemul de culturi existent în unitate (anuale, pomi, viţă de vie, păşuni, fâneţe) şi de nivelul producţiilor planificate. stabilirea cantităţilor de îngrăşăminte organice existente sau posibil de produs în unitate în cursul anului agricol respectiv, a dozelor de îngrăşăminte posibil de aplicat, pe culturi şi parcele de fertilizare, precum şi a dozelor de îngrăşăminte chimice pentru completare până la nivelul necesarului estimat prin calcul; verificarea periodică (anual sau la 4-5 ani) a situaţiei agrochimice a solurilor pe baza balanţei intrărilor şi ieşirilor din sistem (cantităţile de nutrienţi introduse în sol minus cantităţile de nutrienţi exportate cu recolta), poate furniza informaţii utile privind conservarea, ameliorare sau diminuarea asigurării solurilor de sub culturi cu NPK (la dorinţă şi cu alţi nutrienţi) precum şi pentru evaluarea riscului de poluare a apelor cu nutrienţi de origine agricolă (în special cu nitraţi, posibil şi cu compuşi ai fosforului); - furnizarea de informaţii necesare pentru alcătuirea planului de fertilizare pentru anul agricol următor.

43. APLICAREA FERTILIZANŢILOR Pe lângă planul de fertilizare, în exploataţie trebuie ţinut un registru privind istoricul fertilizării pe fiecare parcelă sau solă, în care trebuie notat în fiecare an plantele cultivate, tipul şi dozele de îngrăşăminte aplicate, concentraţia acestora în nutrienţi, momentele de aplicare şi producţiile obţinute. Asemenea informaţii sunt deosebit de utile la perfecţionarea permanentă a planului de fertilizare precum şi în gestionarea economică a exploataţiei.

44. FISE SI BORDEROURI CUPRINSE IN PROGRAMUL DE ACTIUNE IN ZONELE VULNERABILE LA POLUAREA CU NITRATIDocumentelor cuprinse în programul de acţiune în ZVN sunt:- fişa fermei, exploataţiei agricole, proprietăţii;- fişa de descriere a şeptelului fermei, exploataţiei agricole, proprietăţii;- fişa de calcul a cantităţii de dejecţii provenite de la şeptelul fermei, exploataţiei agricole, proprietăţii;- plan de fertilizare anual;- fişa centralizator privind recomandările şi realizările acţiunilor de fertilizare;- borderou cu evidenţa îngrăşămintelor organice distribuite în afara fermei, exploataţiei agricole, proprietăţii;

45. Codul pentru cele mai bune practici in ferma Aplicarea lui este voluntara UE incurajeaza tarile membre sa elaboreze astfel de coduri Ghid pentru masurile de agro-mediu

46. Codul pentru cele mai bune practici in ferma Realizat in doua variante diferentiate in functie de marimea fermelor: • gospodarii individuale si ferme mici; • ferme mari

47. Codul pentru cele mai bune practici in ferma Fata de “Codul de bune practici agricole pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole” sunt prezentate aspecte privind: • prevenirea degradarii agrofizice a solului (eroziune hidrica si eoliana, compactare, destructurare) • optimizarea economica si din punct de vedere al efectului asupra mediului a sistemelor de lucrare a solului (conventional, lucrari minime • utilizarea eficienta a metodelor de protectie a plantelor • masuri privind mentinerea landsaftului si a bunei stari a pasunilor • sisteme si metode de pasunat • metode pentru imbunatatirea caracteristicilor peisajului

48. Codul pentru cele mai bune practici in ferma Reglementari privind poluarea cu nutrienti din surse agricole: • Prelucrarea rezidurilor organice prin compostare (materiale folosite, aditivi, metode de compostare, avantaje si dezavantaje, calitatea compostului, aplicarea compostului pe teren) • Stocarea gunoiului de grajd (capacitate si durata de stocare, stocarea dejectiilor lichide si apelor uzate, stocarea gunoiului de grajd, stocarea efluentilor de la silozuri, stocarea efluentilor antrenati de precipitatii) • Planuri de fertilizare si aplicarea ingrasamintelor organice