1 / 16

UNIVERSITATEA DE VEST TIMISOARA FACULTATEA CHIMIE-BIOLOGIE-GEOGRAFIE SECŢIA GEOGRAFIE

UNIVERSITATEA DE VEST TIMISOARA FACULTATEA CHIMIE-BIOLOGIE-GEOGRAFIE SECŢIA GEOGRAFIE. Tipu ri de habitat e uman e al regiuni Depresiunea Petro şani.

bailey
Download Presentation

UNIVERSITATEA DE VEST TIMISOARA FACULTATEA CHIMIE-BIOLOGIE-GEOGRAFIE SECŢIA GEOGRAFIE

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. UNIVERSITATEA DE VEST TIMISOARAFACULTATEA CHIMIE-BIOLOGIE-GEOGRAFIESECŢIA GEOGRAFIE Tipuri de habitate umane al regiuni Depresiunea Petroşani

  2. Depresiunea Petrosani – În partea de sud-vest a Romaniei,la extremitateasudica a judetului Hunedoara, Situata la peste 500-600 m deasupra marii,este inchisă spre rasărit de culmile muntilor Parang,la miazazi de muntiiVâlcanului,iar la apus de muntii Retezat si Surianul.Legătură către Dep. Petroşani prin pasul Merişor, respectiv pasul Lainici înspre Tg. Jiu.

  3. Etapizarea populării spaţiului depresionar dezvăluie că cele mai vechi forme de locuire datează din perioada neoliticului superior (vestigii ale culturii Sălcuţa) Cele mai importante dovezi ale unor forme superioare de locuire aparţin perioadei dacice:ruinele unei cetăţi datând din timpul lui Burebista care făcea parte din sistemul de apărare al dacilor din Munţii Orăştiei.Pe lângă rolul său militar, cetatea îndeplinea şifuncţia de aşezare civilă fapt dovedit de descoperirea unor piese de ceramică, ustensile din fier, podoabe,tezaur monetar de argint.

  4. Istoria începe undeva pe la 1640, atunci când douăzeci de iobagi din Petros, pot fi consideraţi primii locuitori ai acestui ţinut.În 1720, un austriac afirmă că întreaga depresinune era intens populată cu gospodării risipite pretutindeni de-a lungul lanţului intracarpatic,sălaşe şi grupuri de case, ce formau nucleele unor sate care ulterior au devenit localităţile de astăzi. Întreg arealul cuprindea 2550 locuitori. În această perioadă ocupaţia de bază a populaţiei era păstoritul

  5. Evoluţia ulterioară a umanizării depresiunii a fost marcată de două etape impuse de activităţile economice predominante: • etapa rurală (iniţial în secolele XIII-XIV puţin populată, gospodăriile fiind risipite în zona piemontană) • etapa urbana (faza industrială a populării depresiunii ) • exploatare sistemică a zăcămintelor incepand cu 1840; • declanşează oadevărată explozie economică şi demografică. • Agricultura reprezintǎ cea mai veche activitate economică de la nivelul depresiunii, practicată înainte de descoperirea şi valorificarea exploatărilor de cărbune, fiind şi astăzi activitatea economică de bază a satelor din zona studiată.

  6. Industria extractivă din cadrul Depresiunii Petroşani a intrat în declin după 1990, şi totodată evidenţierea efectelor negative a procesului de restructurare industrială asupra potenţialului demografic şi în mod particular asupra forţei de muncă,.

  7. Fig. Rata şomajului în Depresiunea Petroşani Sursa: Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă-Hunedoara

  8. Fig. Categorii de şomeri în oraşele din Depresiunea Petroşani (2005)

  9. CATUNE:Botani, Capraresti, Cotesti, Corbioni, Rachita, Firma, Jitoni, Jigoreasa, Baiesti, Rusesti, Marconi. • Aproximativ 18 % dintre barbati au virsta cuprinsa intre 0-15 ani, 5 % au virsta cuprinsa intre 16-55 ani si 32 % cu virsta peste 55 ani. • Comuna banita stil sasesc

  10. Locuitorii din Valea Jiului sun denumiti momârlani.Tradiţii: sânzienele colindul brânduşilor

  11. Localitatea Crivadia Comuna Banita

  12. IN PARTEA DE VEST INTALNIM UN HABITAT UMAN DE TIP ADUNAT, IAR IN PARTEA DE EST SE INTALNESC SATE CU PROFIL RISIPIT • Sate liniare:Cimpa, Tirici, Rascoala, Banita Jiet • Sate de tip radiar: Campu lui Neag, Aninoasa.

  13. Campu lui Neag

More Related