Download
1 / 30
410 likes | 796 Views
CONCEPTE MODERNE PRIVIND COMERTUL SI ACTIVITATEA COMERCIALA 30 sliduri. Cuprins. Aspecte conceptuale privind comerţul Definitii ale termenului de comert Concept teoretic In sens larg In sens restrâns In sensul distribuţiei Activitate a economiei naţionale Alte definitii convenţionale
E N D
CONCEPTE MODERNE PRIVIND COMERTULSI ACTIVITATEA COMERCIALA30 sliduri
Cuprins Aspecte conceptuale privind comerţul Definitii ale termenului de comert • Concept teoretic • In sens larg • In sens restrâns • In sensul distribuţiei • Activitate a economiei naţionale • Alte definitii convenţionale Functiile comerţului • Activitate productivă • Funcţiile îndeplinite • Importanţa pentru producători şi pentru consumatori Costurile de piaţă Rolul şi locul comerţului • Legătura cu procesul de dezvoltare • Dimensiunile contemporane ale comerţului
Aspecte conceptuale privind comerţul • O primă perioadă de agravare a valului de crize multidimensionale şi procesuale care ating întreaga omenire, determinând declinul sistemului economic industrial, slăbirea ritmului de creştere economică şi limitarea tot mai evidentă în găsirea celor mai adecvate răspunsuri la provocările noului secol. • O a doua perioadă de asimilare a învăţămintelor noii ordini şi configurarea unui nou sistem economic, cu o mai mare aplecare către societate, cu care, poate, se va integra, mai responsabil, în obiective si teme de dezvoltare.
O pronunţată ambiguitate • Comerţul este unul dintre acele lucruri pe care le înţelegem în mod natural, dar întâmpinăm dificultăţi atunci când trebuie să-l definim • „ O anumită distincţie ar trebui făcută între comerţ şi economie, întrucât cele două teme se suprapun. Nu se intenţionează a se da aici o definiţie cuprinzătoare comerţului întrucât aceasta ar fi destul de provocator. Dar se poate menţiona, în general, că un dicţionar de comerţ ar trebui să se ocupe de larga diversitate de instituţii care servesc industria prin ... facilitarea în orice fel a distribuţiei bunurilor şi serviciilor.” Michael Greener „The Penguin Dictionary of Commerce”
Comerţul în sens larg • Adam Smith: „Fiecare om devine un fel de negustor şi societatea însăşi devine o societate comerciantă” • Potrivit lui Alain Samuelson, pentru Adam Smith şi discipolii săi analiza societăţii din punctul de vedere al economiei politice se rezumă la explicarea modului în care funcţionează schimbul, aceasta având ca o consecinţă secundară şi faptul că bunurile nu mai sunt considerate ca satisfăcând trebuinţe de consum, ci, ca mijloace de a obţine alte bunuri • “Specializarea trebuie să fie însoţită de comerţ. Oamenii care produc un singur bun, trebuie să comercializeze cea mai mare parte din cantitatea produsă pentru a putea obţine toate celelalte lucruri de care au nevoie”
CIRCULAŢIA MĂRFURILOR COMERŢ SCHIMBUL CONSUMUL Sfera comertului in sens restrans
Definitia comerţului în sensul distribuţiei • Din perspectiva teoriei distribuţiei (mişcare fizică [şi economică] a bunurilor materiale şi serviciilor spre consumatorul/utilizatorul final) şi a marketingului, conceptul înrudit cu comerţul este acela de verigă a canalului de distribuţie sau a lanţului de aprovizionare, unde comerţul este în poziţie de intermediar, distingându-se activităţile de intermediere cu ridicata şi cu amănuntul.
Statistic: activitate a economiei naţionale • Secţiunea H „Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, repararea şi întreţinerea autovehiculelor, motocicletelor şi a bunurilor personale şi casnice” • Vânzarea, întreţinerea şi repararea autovehiculelor şi a motocicletelor; comerţ cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule • Comerţ cu ridicata (cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor) • Comerţ cu amănuntul (cu excepţia autovehiculelor şi motocicletelor); repararea bunurilor personale şi gospodăreşti
Comerţ Activităţi comerciale de distribuţie, servicii de distribuţie Comercial Lucrativ, care urmăreşte obţinerea de profit Comerciant Persoană fizică sau juridică care desfăşoară acte şi fapte de comerţ (în sens juridic) Societate comercială Asociere de persoane fizice şi/sau juridice cu scop lucrativ Societate (companie, firmă sau între-prindere) de comerţ Întreprindere al cărei obiect de activitate principal este comerţul Alte definiţii convenţionale
Compartiment comercial (al unei întreprinderi industriale) Compartiment care îndeplineşte atribuţii cu privire la aprovizionare şi/sau desfacere Negustor Persoană care are comerţul ca profesie (la plural poate desemna, în mod generic, reprezentanţii profesiei celor care se ocupă cu comerţul) Comerţ liber Se aplică comerţului internaţional, lipsit de bariere Comerţ tăcut Formă de troc ce se realizează în absenţa oricărei comunicări, descrisă de Herodot ca practica în comerţul dintre cartaginezi şi popoarele de pe coasta de nord a Africii, remarcată ulterior în mai multe zone ale lumii Comerţ internaţional Expresie care indică dimensiunea, mecanismele, structura fluxurilor de mărfuri la scară internaţională
Comerţ exterior Importul şi exportul unei ţări Comerţ echitabil Mişcare la scară internaţională care urmăreşte instituirea, prin măsuri adoptate voluntar de către firme, unor termeni comerciali mai echitabili, mai echilibraţi, între cei bogaţi şi cei săraci, între ţările industrializate şi cele în curs de dezvoltare Bunuri comerciale Bunuri destinate sau supuse comercializării, în opoziţie cu bunuri libere sau cu bunuri furnizate „gratuit” (unele bunuri publice sau binefaceri) Comerţ interior Comerţ, cu excepţia comerţului exterior Codul comercial Grupare de prevederi legale fundamentale aplicabile comercianţilor (societăţi comerciale), actelor şi faptelor de comerţ
Funcţiile comerţului Comerţul este activitate productivă! „Există trei motive principale pentru care comerţul (înţeles aici ca schimb voluntar) este productiv – motive pentru care sporeşte avuţia oamenilor” James D. Gwartney şi Richard L.Stroup • Comerţul canalizează bunurile şi serviciile către cei care le preţuiesc mai mult. „Preferinţele, cunoaşterea şi scopurile oamenilor sunt foarte variate. Astfel, un bun care este practic lipsit de valoare pentru cineva, poate fi pentru altcineva o comoară”. În concluzie, comerţul sporeşte avuţia ambilor parteneri în tranzacţie şi în final avuţia naţională. • Schimbul permite partenerilor comerciali să câştige specializându-se în producerea acelor bunuri pe care le fac cel mai bine. Acest principiu este numit avantaj comparativ, şi se aplică atât indivizilor cât şi colectivităţilor şi naţiunilor. • Comerţul permite realizarea de câştiguri şi de pe urma diviziunii muncii, efortului cooperativ şi adoptării unor metode de producţie pe scară largă. „În absenţa schimbului, activitatea productivă ar fi limitată la gospodăria individuală. Autarhia şi producţia pe scară restrânsă ar constitui regula. Schimbul permite existenţa unei pieţe mult mai vaste pentru rezultatele muncii umane …” conducând „la enorme creşteri ale productivităţii”.
Costurile de piaţă Comerţul îşi justifică existena şi funcţionalitatea prin însăşi conexiunea pe care o realizează, între actorii dispersaţi din cadrul pieţei şi la fluidizarea şi satisfacerea cerinţelor de pe piaţă - la întîlnirea dintre cerere şi ofertă şi recunoaşterea lor economică şi socială • Costul prospectării. În prezent, cercetarea partenerilor (producători sau distribuitori) este un proces de durată, costisitor care necesită informaţii numeroase şi variate. Uneori este dificilă localizarea clienţilor sau furnizorilor potenţiali, evaluarea nevoilor sau fiabilitatea partenerilor de afaceri. Poziţionat în centrul filierei, comerciantul are la dispoziţie posibilitatea de a facilita cercetarea şi iniţierea unor relaţii complementare cu operatorii economici cu care intră în contact.
Costurile de piaţă • Costul evaluării. Când piaţa nu este capabilă să stabilească preţul de referinţă – la lansarea unui produs sau serviciu nou sau când se comercializează un produs pe o piaţă nouă – se impun demersuri legate de obţinerea unor informaţii suplimentare: organizarea de paneluri de consumatori, culegeri de preţuri, analizarea prezenţei pe piaţă a produselor de substituţie, etc. Având posibilităţi suplimentare de a cunoaşte gamele de produse, circuitele şi pieţele, comerciantul valorifică cu uşurinţă poziţia relativ echidistantă dintre producători şi distribuitori prin evaluarea corectă, reală, complexă a calităţilor produselor şi permite, astfel, stabilirea unor preţuri pertinente, recunoscute în actul de vânzare-cumpărare.
Costurile de piaţă • Costul negocierii. O tranzacţie între furnizor şi client poate fi asimilată unui contract de dimensiuni reduse presupunând o negociere (preţ/tarif, cantitate, condiţii de livrare, condiţii de plată) generatoare chiar de eventuale dezacorduri. Negocierea mobilizează oameni şi spaţii, utilizează diferiţi vectori de comunicare, induce costuri - uneori chiar de dimensiuni considerabile. Posibilele dezacorduri pot prelungi negocierea, pot altera încrederea reciprocă generatoare de costuri suplimentare. În calitatea de garant al unui număr mare de contracte, comerciantul are posibilitatea de a focaliza şi standardiza procedurile de negociere.
Costurile de piaţă • Costul monitorizării. Indiferent de durata sau de volumul de marfă antrenat în schimb, relaţia comercială stabilită necesită un minim de monitorizare operaţională (derularea contractului cu un client, modul de operare a serviciilor post-vânzare) sau administrativă (operaţiile de facturare, evidenţă contabilă). Odată semnat contractul, relaţia partenerială începe să funcţioneze “de facto” şi ea generează o serie de costuri a căror dimensiuni pot fi cuantificate la limita inferioară de un adevărat profesionist.
Costurile de piaţă • Costul controlului. În general agenţii economici respectă ad-literam un contract, nu însă şi spiritul acestuia. Întâlnim adesea referiri legate de un comportament oportunist, unilateral avantajos într-o relaţie perfect legală. Există mai multe maniere de folosire a unui contract în avantaj propriu, plecând chiar de la utilizarea reţinută a unor informaţii, parţial opace, cu privire la aspecte legate de tarife, calitate, etc. Riscul de oportunism, atunci când îşi face simţită prezenţa justifică, prin el însuşi, necesitatea de a stabili o procedură de control. Când costurile unei asemenea proceduri depăşesc avantajele obţinute din eliminarea riscului, intervine comerciantul care, bucurându-se de neutralitate între furnizor şi distribuitori, poate limita, pentru parteneri, o serie de riscuri asociate tranzacţiei.
Costurile de piaţă • Costul adaptării. Uneori, semnatarii oricărui contract se găsesc în imposibilitatea de a cuantifica, în întregime, rolul hazardului sau circumstanţele derulării în fapt a unei tranzacţii comerciale. Când condiţiile de piaţă suferă modificări în raport cu momentul încheierii contractului, furnizorul şi, respectiv, clientul pot sugera modificarea oricărei clauze contractuale subordonate unor noi scale de exigenţe. • Costul logisticii. De multe ori obiectivele producătorilor sunt departe de a satisface nevoile clienţilor. În ideea maximizării profitului, producătorii ignoră importanţa permanentizării poziţiei lor pe piaţă prin realizarea deplină a exigenţelor consumatorilor şi privilegiază producţia cantitativă, de masă, în timp ce aceştia din urmă, dispersaţi şi eterogeni, aşteaptă o marfă sau un serviciu diferenţiat, în cantităţi reduse, personalizate.
Ponderea activităţii comerciale şi a celorlalte sectoare in economie este măsurată prin mijloace aflate în concordanţă cu aportul de valoare adăugată şi indicatorii de ocupare, direct proporţional, pe întreaga economie. In baza acestor criterii comerţul reprezinta în anul 2001 mai mult de 17% din valoarea adăugată realizată la nivel comunitar, 12 % în Japonia, şi 18% in SUA. • The sector also accounted for a considerable share of total employment: 16 per cent in the European Union; 19 per cent in the United States; and 18 per cent in Japan. • Since 1985 the real growth of value added has been higher in this sector than in the total economy in the United States and in Japan, while it has been slightly lower in the European Union. • Between 1985 and 1997, however, sectoral employment in the European Union grew faster than in the total economy, while employment in commerce in the United States grew in line with that of the total economy. In Japan the rate of growth in commerce sector employment was lower than that of the economy as a whole.
The Distribution Sector and the Development Process: Are There Patterns? Yes!!!!!! (James H. Anderson Roger R. Betancourt, 1999) Pe baza modelării de serii statistice cuprinzând 34 de ani (1950-1983) si 74 de ţări, autorii ajung la concluzia că există o puternică legătură între procesul de dezvoltare şi dezvoltarea comerţului, măsurată ca pondere a acestuia în PIB. Există o legătură de forma unui „U” inversat între nivelul de dezvoltare al unei ţări şi ponderea în PIB a comerţului. Explicaţia constă în aceea că atunci când nivelul de dezvoltare este mai scăzut, ponderea comerţului creste ca efect al adâncirii specializării, dar aceasta descreste la nivele de dezvoltare înalte datorită epuizării cresterilor de rentabilitate ca efect al economiilor de scară si declinului posibilităţilor de substituţie în consum a altor produse si servicii de către serviciile de comert.
Ponderea comertului in valoarea adaugata Uniunea Europeana Romania
Ponderea comertului in numarul de intreprinderi Uniunea Europeana Romania
Ponderea comertului in ocuparea fortei de munca Uniunea Europeana Romania
Discrepanţe regionale privind Numărul de unităţi comerciale la 1000 de locuitori (media=9)
Discrepanţe regionale privind Numărul de personal din comerţ la 1000 loc. (media=37)
Discrepanţe regionale privind Cifra de afaceri realizată în comerţ la 1000 loc. (media=17,5 mld. Lei vechi)
Discrepanţe regionale privind Investiţii brute realizate în comerţ la 1000 loc. (media=1460 mil. Lei vechi)
Discrepanţe regionale privind Investiţii brute realizate în comerţ la 1000 loc. (media=687 mil. Lei vechi)
