CSUTAK István – WINKLER Gyula

1. CSUTAK István – WINKLER Gyula M Ciuc27.03.2013.

2. 1. A jelenlegi régiók belső kohéziója gyenge, a jobb gazdaságfejlesztési potenciállal rendelkező nagyvárosok elszívó hatása egyértelműen kimutatható. Kisebb régiókkal ez a probléma orvosolható-e? DA 2004 – Semnalul disperat de alarmă tras de către Institutul European din România a fost și este ignorat. “... regiunile de dezvoltare sunt înalt eterogene, fapt ce face ca statisticile la nivelul acestora să ascundă de fapt discrepanţe interne considerabile. Tocmai din cauza acestei eterogenităţi, regiunile de dezvoltare nu sunt considerate instrumente adecvate nici pentru combaterea sărăciei comunitare/regionale şi nici pentru colectarea statisticilor regionale, ...” Institutul European din România, Cerinţe specifice ale gestionării instrumentelor structurale şi implicaţiile pentru România, Conf. univ. dr. Valentin COJANU – coordonator, Bucureşti, 2004

3. 2. Az EU Területi menetrendjében és az ESDP-ben megfogalmazott város-vidék partnerségi ajánlások megvalósítása elmaradt Romániában, a nagyvárosok és hinterlandjaik közti szinergiák nem alakultak ki. Milyen régiók segíthetik elő a célkitűzések elérését? ESDP European Spatial Development Perspective Towards Balanced and Sustainable Development of the Territory of the European Union Agreed at the Informal Council of Ministers responsible for Spatial Planning in Potsdam, May 1999 Published by the European Commission

4. Spatial differences in the EU cannot be reduced without a fundamental improvement of transport infrastructure and services to and within the regions where lack of access to transport and communication infrastructure restricts economic development. (117) Policy Options 24. Strengthening secondary transport networks and their links with TENs, including development of efficient regional public transport systems.

5. World Economic Forum Geneva The Travel & Tourism Competitiveness Report 2013 The Travel & Tourism Competitiveness Index in detail Romania:

6. 3. A policentrikus térszerkezet kialakulása nemcsak külső cél, de az országos területrendezési tervben is kodifikált feladat Romániában. A jelenlegi regionális szerkezet és a fejlesztési programok irányítása nem veszi figyelembe ezeket az előírásokat és szempontokat. Milyen irányítási, igazgatási feladatok segíthetnék a policentrikus szerkezet elérését? EU policies with Spatial Impact (37) TEN-transport measures are the most relevant in spatial development policy and in financial terms. They focus on a well functioning and sustainable transport system.

7. 4. Fennáll a kockázata annak, hogy Románia a 2014-2020-as programozási időszakban az előzőhöz hasonlóan nem hatékony regionális rendszerrel és fejlesztési rendszerrel fog rendelkezni.Hogyan küzdhetők le ezek a kompetenciabeli és tervezési hiányosságok? “…pe modelul actual, dezvoltarea este haotică şi, replicată în viitorul cadru de accesare 2014 – 2020 poate deveni primejdioasă pentru integritatea economică şi socială a României…” Societatea Academica Romana: REGIONALIZARE ŞI FONDURI UE: CUM SĂ NU FACI RĂU PÂNĂ SĂ FACI BINE / 2013 „Agregarea se realizează pe baza unor criterii corespunzătoare, precum situaţia geografică, socio-economică, istorică, culturală sau de mediu.” Regulamentul CE 1059/2003

8. 5. Az etnikai érvek jelenleg akadályozzák Románia területi reformjának kidolgozását. Ha eltekintünk az etnikai szemponttól, mint régiószervező elvtől, akkor egyúttal biztosítható-e az, hogy a nem etnikai alapú régiószervezés ne akadjon el etnikai érveken? „Agregarea se realizează pe baza unor criterii corespunzătoare, precum situaţia geografică, socio-economică, istorică, culturală sau de mediu.” Regulamentul CE 1059/2003

9. 6. Az eddigi regionális politika kudarca nem államigazgatási okokból következett be.Szükséges-e az, hogy a régiók igazgatási feladatokat kapjanak, amennyiben a kohéziós célok elérése a fő célja a regionális reformnak? Nu este adevărată afirmația conform căreia, dacă avem regiuni administrative, atunci începând cu 2014 aceste regiuni vor trata direct cu Comisia Europeană, prin urmare atragerea de fonduri se va îmbunătăți mulțumită regiunilor administrative. Se va stabili un cadru strategic comun. Acesta va transpune obiectivele și prioritățile strategiei Europa 2020 în priorități de investiții pentru FEDER, FC, FSE, FEADR și EMFF, ceea ce va asigura o utilizare integrată a fondurilor în vederea atingerii obiectivelor comune. Cadrul strategic comun va defini, de asemenea, mecanismele de coordonare cu alte politici și instrumente relevante ale Uniunii.

10. Articolul 14 Conținutul contractului de parteneriat Contractul de parteneriat prevede: (a) proceduri de asigurare a alinierii cu strategia Uniunii pentru o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, (b) o abordare integrată a dezvoltării teritoriale, susținută din fondurile CSC (c) o abordare integrată a nevoilor specifice ale zonelor geografice cele mai afectate de sărăcie sau ale grupurilor țintă supuse celui mai ridicat risc de discriminare sau excluziune, în special comunitățile marginalizate, după caz, incluzând alocările financiare orientative pentru fondurile CSC relevante (d) măsuri pentru asigurarea eficacității implementării (e) măsuri pentru asigurarea unei aplicări eficiente a fondurilor CSC

11. Exemplu de buna practica(si gandire strategica)

12. Vă mulțumim pentru atenția acordată.