DEZVOLTARE LOCAL Ă – DIMENSIUNEA FINANCIAR Ă Vasile Silvian CIUPERC Ă PRE Ş EDINTE AL CONSILIULUI JUDE Ţ EAN IALOMI Ţ

1. DEZVOLTARE LOCALĂ – DIMENSIUNEA FINANCIARĂVasile Silvian CIUPERCĂPREŞEDINTE AL CONSILIULUI JUDEŢEAN IALOMIŢA

2. Dezvoltarea locală – dimensiunea financiară Dreptul şi capacitatea efectivă a autorităţilor administraţiei publice locale de a gestiona în numele şi în interesul colectivităţilor locale treburile publice, aspect definit ca “autonomie locală”, presupune indiscutabil şi resurse suficiente.

3. Dezvoltarea locală – dimensiunea financiară Separarea finanţelor publice locale de cele centrale s-a bazat pe raţiuni de eficienţă a utilizării resurselor financiare.

4. Dezvoltarea locală – dimensiunea financiară De cele mai multe ori, resursele nu acoperă nevoia de cheltuire. Bugetele trebuie totuşi echilibrate.

5. Dezvoltarea locală – dimensiunea financiară Resursele financiare asupra cărora autorităţile locale (în special cele judeţene) pot să acţioneze în mod direct reprezintă o mică parte din volumul resurselor bugetelor locale.

6. Dezvoltarea locală – dimensiunea financiară Reformele care se referă la sursele ce stau la baza echilibrărilor şi la finanţarea competenţelor transferate nu sunt încă finalizate. Evoluţia surselor de finanţare reliefeazăîncă gradul ridicat de dependenţă faţă de bugetul de stat.

7. Dezvoltarea locală – dimensiunea financiară Alocarea resurselor de echilibrare ar trebui legată de o măsurare a performanţelor ce trebuie realizate în materie de servicii publice locale (în termeni de eficienţă şi eficacitate).

8. Dezvoltarea locală – dimensiunea financiară Sistemul de alocare a surselor trebuie să fie suplu pentru că nevoile pe categorii de activităţi şi acţiuni sunt diferite de la o localitate la alta, de la o zonă la alta, iar judeţul ar trebui să aibă competenţe sporite în repartizarea unor sume de “ajustare” cu condiţia ca modalităţile de atribuire să fie transparente.

9. Dezvoltarea locală – dimensiunea financiară Formulele de repartizare trebuie să fie suficient de simple şi clare ca să fie înţelese, controlabile şi să nu se schimbe în fiecare an, pentru a fi cunoscute şi acceptate şi pentru a funcţiona predictibilitatea.

10. Dezvoltarea locală – dimensiunea financiară Respectînd principiul transparenţei, consiliile judeţene sunt mai bine “plasate” pentru a repartiza sumele pentru situaţii aşa-zis “excepţionale” decât nivelul central, aşa cum s-a practicat frecvent în ultima perioadă(sumele alocate din fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului şi fondul de intervenţie).

11. Dezvoltarea locală – dimensiunea financiară Nu trebuie neglijate efectele echilibrării induse de transferurile cu destinaţie din bugetele diverselor ministere, rămânînd de rezolvat problema transparenţei, a criteriilor şi a eficacităţii lor, mai ales atunci când se alocăîn ultima parte a anului bugetar, iar sumele necheltuite se retrag la 31 decembrie.

12. Dezvoltarea locală – dimensiunea financiară Multitudinea de fonduri naţionale vine în contradicţie cu principiul autonomiei locale şi cel al descentralizării, principii în temeiul cărora este organizată şi funcţionează administraţia publică locală, principii consfinţite dealtfel de Carta Europeană a Autonomiei Locale, ratificată de România încă din 1997.

13. Dezvoltarea locală – dimensiunea financiară Practica din ce în ce mai frecventă a fondurilor naţionale conduce la creşterea birocraţiei în aparatul administraţiei publice centrale, diminuează eficienţa, iar fondurile sunt distribuite de Guvern prin favorizarea clientelei politice a partidelor politice.

20. Dezvoltarea locală – dimensiunea financiară

21. Dezvoltarea locală – dimensiunea financiară

22. Dezvoltarea locală – dimensiunea financiară Întrucât în structura veniturilor bugetelor locale o mare parte o deţin încă transferurile din bugetul de stat sub diverse forme(sume de echilibrare, cote defalcate, sume defalcate, sume cu destinaţie specială, sume din fondul de rezervă bugetar) estimarea veniturilor bugetare anuale şi multianuale şi punerea în echilibru a acestora cu cheltuielile este foarte greu de realizat. Despre bugete multianuale bazate pe venituri şi cheltuieli predictibile nu poate fi vorba.

23. Dezvoltarea locală – dimensiunea financiară Prin acest sistem de alocaţii în cursul anului bugetar, mai ales din fondul de rezervă: • creşte incertitudinea administraţiilor publice locale vis-à-vis de fondurile de care vor beneficia; • proiecţiile şi previziunile bugetare sunt greu de realizat; • programele multianuale, în special cele pentru investiţii, nu se bazează pe surse certe.

24. Dezvoltarea locală – dimensiunea financiară Veniturile formate din impozite şi taxe locale, în mod normal, în contextul autonomiei locale, ar trebui să reprezinte majoritatea în totalul veniturilor unui buget local.În fapt, în medie nu depăşesc 30%, iar în bugetele proprii ale consiliilor judeţene 10%.

25. Dezvoltarea locală – dimensiunea financiară Baza legală pentru perceperea de impozite şi taxe locale se găseşte în Titlul IX din Codul Fiscal.

26. Dezvoltarea locală – dimensiunea financiară Codul Fiscal conferă autorităţilor locale competenţa de a stabili, impune şi colecta anumite categorii de venituri, competenţă oarecum limitată dacă avem în vedere următoarele: • categoriile de impozite şi taxe sunt stabilite prin Codul Fiscal; • indexarea acestora se realizează prin hotărâri ale Guvernului între anumite limite; • consiliile locale şi judeţene au doar posibilitatea de a majora aceste impozite şi taxe locale cu până la 20%.

27. Dezvoltarea locală – dimensiunea financiară În plus, în fiecare an anumite categorii de venituri locale sunt preluate ca surse de venit ale bugetului de stat.

28. Dezvoltarea locală – dimensiunea financiară Modificarea adusă Codului Fiscal prin transferarea veniturilor provenite din tranzacţii imobiliare de la bugetele locale la bugetul de stat a afectat substanţial bugetele locale şi a apărut după finalizarea proiectelor de buget pe anul 2008 şi a proiecţiilor bugetare pentru anii 2009-2011.

29. Dezvoltarea locală – dimensiunea financiară Pentru exemplificare, menţionam faptul că la nivelul judeţului Ialomiţa, bugetele locale au încasat pentru primele nouă luni ale anului 2007 aproximativ 2275 mii lei reprezentînd impozit din tranzacţii imobiliare şi au estimat, în proiectul de buget pentru anul 2008, a încasa 3000 mii lei.

30. Dezvoltarea locală – dimensiunea financiară Este adevarat că, în compensare, o parte din golurile lăsate de acestea în bugetele locale sunt acoperite cu sume transferate prin diverse căi din bugetul de stat.

31. Dezvoltarea locală – dimensiunea financiară Sumele din impozite şi taxe trebuie să fie previzibile, iar categoriile să nu se schimbe prea mult de la un an la altul, pentru a putea permite elaborarea unor bugete corecte, realiste şi sigure.

32. Dezvoltarea locală – dimensiunea financiară • În ansamblul său, cadrul legal referitor la fiscalitatea locală rămâne destul de centralizat. • În ciuda eforturilor de îmbunătăţire a autonomiei în acest domeniu sistemul actual poate fi considerat mai mult “desconcentrat” decât descentralizat. • Modalitatea de alocare a sumelor (transferuri) influenţează (distorsionează) activităţile, precum şi managementul financiar al administraţiei publice locale.

33. Dezvoltarea locală – dimensiunea financiară Autonomia locală merge “mână in mână” cu creşterea veniturilor proprii. Dar cea mai importantă sursă la această dată pentru autorităţile locale şi în special pentru consiliile judeţene o reprezintă transferurile interadministative, mai exact de la nivel central la nivel local.

34. Dezvoltarea locală – dimensiunea financiară Dorim ca administraţia publică locală să nu rămână doar un consumator al resurselor centralizate, ci un actor important ce trebuie luat serios în seamă pentru că realizarea eficientă şi responsabilă a atribuţiilor presupune resurse financiare predictibile şi suficiente în bugetele proprii pentru decizii şi strategii pe termen mediu şi lung.

35. Dezvoltarea locală – dimensiunea financiară Putem concluziona că procesul de descentralizare nu este consecvent şi coerent în plan financiar, iar intărirea capacităţii financiare a administraţiilor publice locale din România, corespunzător responsabilităţilor trebuie să se constituie într-o prioritate naţională.