PROIECT P.I.R. “CALATORIM, OBSERVAM, INVATAM ! “

1. PROIECT P.I.R.“CALATORIM, OBSERVAM, INVATAM ! “ MATERIAL REALIZAT DE • PROF. TOMOIU ALINA- NICOLETA • INV. VOINICU MARIA SCOALA CU CLASELE I-VIII NEGOIESTI COMUNA MELINESTI JUDETUL DOLJ

2. CASTELUL CORVINESTILOR - HUNEDOARA

3. SCHIŢA CASTELULUI

4. Ridicat in secolul al XIV-lea, pe locul unei vechi intarituri, pe o stânca la picioarele careia curge pârâul Zlasti, castelul este o constructie mareata, cu acoperisuri inalte si divers colorate, cu turnuri si turnulete, ferestre si balcoane impodobite cu dantelara pietrei cioplite.

6. Matia Corvin (proprietar al castelului între 1457-1482)

7. Matthias Corvinus (1443-1490), rege al Ungariei intre 1458-1490, fiul lui Ioan de Hunedoara si al Elisabetei Szilagyi. I-a urmat la tron lui Ladislau al V-lea si in vremea lui regatul a cunoscut cea mai mare intindere teritoriala. In acelasi timp, curtea lui Matia de la Buda, devine una dintre cele mai importante centre culturale europene. Fondeaza celebra Bibliotheca Corvina si intensifica schimburile intre institutiile universitare. Creaza o puternica armata de mercenari (Cavalerii negri) si catre sfarsitul vietii numeste pe Stefan Szapolyai guvernator al teritoriilor cucerite in Austria.

8. Ioan Corvin (proprietar al castelului între 1482-1504) • Fiul nelegitim al regelui Matia Corvin, principalul candidat la tron in vremea tatalui sau. Regele Matia Corvin ii doneaza domeniul Hunedoarei, Ioan devenind comite perpetuu de Hunedoara. A detinut o serie de titluri nobiliare, intre care il mentionam pe cel de ban al Croatiei, Sloveniei si Dalmatiei. O data cu moartea lui Ioan Corvin de Hunedoara si a urmasilor sai minori, familia Hunedorenilor se stinge pe linie paterna.

9. Gabriel Bethlen (1605, 1613-1629)

10. Principe al Transilvaniei si al Partiumului si comite al secuilor. A adus cele mai mari modificari castelului inspirate de moda Renasterii târzii.

11. Cetatea a fost construita in secolul XIV. In 1409 castelul a fost dăruit de regele Ungariei Sigismund , cneazului Voicu (tatăl lui Iancu de Hunedoara) pentru merite militare. Iancu de Hunedoara si Matei Corvin au folosit castelul atât ca locuinţa cat si in scopuri militare. In anul 1854 cetatea este in mare parte devastata de un incendiu . Din punct de vedere al stilului construcţiei Castelul Hunedoreştilor prezintă perioada de început al stilului gotic in Transilvania si câteva elemente caracteristice stilului baroc si Renşterii. In curtea castelului retine atenţia vizitatorilor la dreapta , sala cavalerilor (pentru recepţii), ridicata de Iancu de Hunedoara. Deasupra ei, la etaj se afla sala dietei. In continuarea sălii dietei se pot vizita turnul Capistrano si aripa Zolyom.

13. In partea stângă a intrării se afla aripa Matia in stil renascentist iar spre nord-vestul acestei aripe se afla turnul de veghe. In fata porţii ,capela construita in stil gotic in secolul XV, constituie una dintre cele mai interesante construcţii de acest gen din cadrul castelului. Aripa rasăriteană a castelului poarta numele de aripa Bethlen(principe al Transilvaniei care a adus modificări castelului in secolul XVIII). Nu in ultimul rând de un mare interes este si galeria si Turnul "Ne Boisa", păstrate nealterate din timpul cetăţii militare construite de Iancu de Hunedoara.

15. Fiind una dintre cele mai mari si vestite proprietati ale lui Iancu de Hunedoara, castelul cunoaste in timpul acestuia insemnate transformari. El devine astfel o somptuoasa locuinta, nu numai un punct strategic intarit. Cu trecerea anilor, diversii stapâni ai castelului i-au modificat infatisarea, imbogatindu-l cu turnuri, sali si camere de onoare. Galeria si donjonul - ultimul turn de aparare (turnul "Ne boisa" = Nu te teme), ramase neschimbate de pe timpul lui Iancu de Hunedoara, precum si Turnul Capistrano (dupa numele unui vestit calugar de la curtea castelului) reprezinta câteva dintre cele mai semnificative parti ale constructiei. Mai pot fi amintite Sala Cavalerilor (o mare incapere de receptii), Turnul buzduganelor si Bastionul alb care servea drept depozit de bucate, Sala Dietei, având medalioane pictate pe pereti (printre ele se gasesc si portretele domnilor Matei Basarab din Tara Româneasca si Vasile Lupu din Moldova). In aripa castelului numita Matia se mai desluseste destul de vag, o pictura referitoare la legenda cu corbul de la care se zice ca isi trag numele urmasii lui Iancu de Hunedoara (Corvini).

17. Legenda fântânii • Se povesteste despre aceasta fantana ca a fost sapata de catre trei prizonieri turci pe care Ioan de Hunedoara în tinea în castel. Ioan le promite celor trei ca ii va elibera daca vor sapa o fantana cu apa buna. Prizonierii, animati de speranta eliberarii, sapa in stanca timp de 15 ani si la 28 de metri adancime reusesc sa gaseasca pretioasa apa. Numai ca intre timp Ioan murise iar sotia sa, Elisabeta Szilagyi, a decis sã nu respecte cuvantul dat de sotul sãu si nu ii elibereaza pe cei trei turci, hotarand sa fie ucisi. Prizonierii, ca ultima dorinta, cer permisiunea sa scrie pe cheile fantanii o inscriptie: "Apa ai, inima nu", ca un repros pentru promisiune facuta si nerespectata. • De fapt, inscriptia descifrata de Mihail Guboglu glãsuieste astfel: "Cel ce-a scris-o este Hassan, prizonier la ghiauri în cetatea de langa biserica". Caracterele vechi arabe continute de inscriptie o dateaza la mijlocul secolului al XV-lea. Poziþia actuala a inscriptiei este pe unul dintre contrafortii capelei.

18. Fântâna

20. Legenda corbului

21. Legenda corbului • Pe blazonul familiei Corvinilor este inscrptionat un corb care tine în cioc un inel de aur. Atribuirea acestui simbol al familiei are o legenda. Se spune cã Ioan de Hunedoara era fiu nelegitim al lui Sigismund de Luxemburg, rege al Ungariei, cu o frumoasa femeie din Tara Hategului, pe nume Elisabeta. Pentru a o feri de necinste, regele îi da de sot pe unul din vitejii sai, Voicu, daruindu-i totodatã si un inel ca si dar pentru copilul nenascut, cu scopul de a fi recunoscut atunci când va creste si va merge la curtea regala. In timpul unei calatorii facuta de familia lui Voicu, poposind pentru a pranzi, inelul este uitat pe o margine a stergarului pe care erau puse merindele. Un corb, atras de stralucirea inelului îl fura încercând sa plece cu el. Copilul Ioan de Hunedoara ia un arc si sageteazã corbul, recuperand astfel inelul. Atunci cand creste si ajunge la curtea regala, povesteste aceastã patanie, iar regele, impresionat de aceasta istorie, decide ca simbolul familiei hunedorenilor sã fie corbul cu inel de aur în cioc. • De altfel, si numele familiei provine din latinescul "Corvus", care inseamna "Corb", o pasare care simboliza cu totul altceva în evul mediu, si anume întelepciunea si longevitatea.

22. Spun ca zane trei deodat Trei cetati au ridicat Una-n Hunead, cealaltaLa Gradiste-n deal inaltAlta Orlea p-un deal mare, Pe sub care Streiul treceCu suvaiturã tare, Cu pastravi si apa rece.Când odata se-ntalnira,De cetati s-au întrebat, Ceste douã sus sariraSi superb au cuvantat:Nostrele cetati pe maneOri ajute ori n-ajuteDomnul, gata le vom pune,Hinedoara spune iute:Si eu pest-o saptamana De-mi ajuta Dumnezeu, Si-mi va fi cu indemanaVoi fini tot lucrul meu.Iaca dar c-a ei cetateBuna fu si azi se vedeDar cazut-au celelalteStand zidiri cu iarba verde.Doua zane intr-acea oraFier cumplit aridicaraIute dupa HinedoaraÎnvartind il aruncaraCare catre munti fugiseDe mania celor douaSi la tara mai sosise.Fierul muntele în douaL-au lovit si l-au taiat,D-ice muntele si nouaSe numeste Retezat. Legenda construirii cetăţii din Hunedoara

24. Castelul a fost restaurat si transformat in muzeu.

25. Camera domniţelor

26. Sala cavalerilor

27. ŞEMINEUL GOTIC • Instalatiile de foc originare au fost în mare parte distruse începând cu secolul XIX, respectiv cu prima mare lucrare de restaurare. Sursele documentate, dublate de informatia extrasa pe cale arheologica demonstreaza ca monumentul detinea sobe de caramida pentru spatiile comune (bucatarii, camere de dormit, spatii rezervate soldatilor), completate de sobe cu cahle , resturile acestor instalatii fiind identificate în camera de aur si în sacristia capelei. În decursul cercetarilor din secolul al XIX-la în Groapa Ursilor a fost descoperita o cahla smaltuita reprezentând un cavaler în turnir, acest tip de descoperire atestând existenta în castel a unor sobe cu cahle de un deosebit rafinament artistic. Unul dintre cele mai frumoase seminee din Transilvania se gaseste în turnul Capistrano, realizat dupa regulile stilului gotic, faza târzie.