CALENDARUL DE VACCINARE 2009 primele 24 ore : Hep B – in maternitate

1. CALENDARUL DE VACCINARE 2009 • primele 24 ore : Hep B – in maternitate • 2-7 zile : BCG – in maternitate • 2 luni: DTPa – VPI, Hep B – simultan • 4 luni : DTPa- VPI • 6 luni : DTPa – VPI, Hep B – simultan • 7 ani ( cls.I) :ROR • 9 ani (cls. a IIIa) : VPI • 14 ani (cls. a VIII) : dT

2. VACCINAREA IN SARCINA virusuri vii  • ROR – contraindicat • VPO – se evita cand e posibil • Varicelos – contraindicat • Antiamaril ( pt. febra galbena) – contraindicat (exceptie: expunerea la febra galbena)

3. virusuri inactivate • Hep A ( contine vs.omorat) – se administreaza numai cand este absolut necesar • Hep B ( produs recombinant) – se poate administra • VPI ( contine vs.omorat) – se administreaza in caz de risc crescut de expunere • Gripal ( vs.A si B inactivat) – recomandat la gravida in trimestrul II sau III de sarcina

4. EXPUNERE ACCIDENTALA LA PRODUSE BIOLOGICE • AES ( accident prin expunere la sange) = orice expunere accidentala la sange/ lichid biologic contaminat cu sange/ fluid care poate sa contina agenti patogeni transmisibili prin sange, care presupun : • lezarea tegumentelor ( intepatura, taietura) • proiectarea pe mucoase sau pe tegumente lezate • sange= sange integral, plasma, ser, componente din sange uman

5. Agenti patogeni transmisibili prin sange(>50) • VHB • VHC • HIV

6. VHB - transmitere sigura: - sange - lichide biologice ce contin sange - transmitere posibila: - sperma - secretii vaginale - saliva - lichid de ascita

7. - transmitere nula: - urina - materii fecale - risc dupa accident percutan 30% - sursa AgHBe + - risc 30-40% - sursa AgHBe - - risc 2-6%

8. VHC • transmitere sigura: - sange • transmitere posibila: - sperma - secretii vaginale • transmitere nula: - urina - materii fecale - lacrimi - saliva • risc dupa accident percutan : 3% • incarcatura virala plasmatica: 106- 109

9. HIV • transmitere sigura: - sange - lichide biologice ce contin sange • transmitere posibila - sperma - secretii vaginale - lichid ascita/ amniotic - LCR

10. - transmitere nula: - urina - materii fecale - lacrimi - saliva - risc dupa accident percutan: 0,3% - incarcatura virala plasmatica: 106- 104 - accidente cutaneo – mucoase - timp expunere lung - prezenta leziunilor

11. - accidente percutane - leziune profunda - ac gol - dispozitiv intravascular - prezenta sangelui vizibil - ac de calibru mare - neutilizarea manusilor

12. - risc crescut de transmitere - limfocite CD4 < 200/m³ - ARN HIV intens pozitiva: - 1000 virus / ml – 1 µl sange contine 1 virus - 10000 virus/ ml – 1 µl sange contine 10 virusuri - 100000 virus/ ml - 1µl sange contine 100 virusuri

13. Factori de gravitate pentru AES • legat de accident • inoculare profunda • cantitate de sange inoculata • distanta in timp intre accident si posibilitatea aplicarii unor masuri preventive • legat de pacientul sursa • stadiul evolutiv clinic • nivelul viremiei • existenta terapiei specifice si eficienta acesteia ( rezistenta)

14. legat de persoana expusa • utilizarea manusilor • receptivitatea/ imunitatea specifica a persoanei • aplicarea adecvata a profilaxiei post-expunere

15. Profilaxia primara a AES • spalarea pe maini inainte si dupa fiecare manopera medicala( 30 sec- 1min) • purtarea manusilor cand exista risc de contact cu sange • dezinfectia mainilor • dupa spalare si uscare • timp contact 30sec- 1min/ 3-5min in dezinfectia chirurgicala • dezinfectia pielii- aplicarea antisepticului • 15 sec inainte de efectuarea injectiilor si punctiilor venoase • minim 1min inainte de efectuarea punctilor articulare, cavitatilor corpului, mici interventii chirurgicale • minim 10 minute inaintea efectuarii de incizii tegumentare

16. Chirurgie • purtarea a doua perechi de manusi( scade cu 70% riscul de contact cu sangele) • purtarea bonetei • purtarea mastii, ochelari de protectie • limitarea utilizarii bisturielor (laser, electrocoagulare) • metode chirugicale non-invazive (laparoscopie, histeroscopie) • utilizarea unor dispozitive de securitate ( protectoare ale degetelor, ace de sutura cu varf bont, ace curbate etc.)

17. Stomatologie • utilizare manusi, masti, ochelari • folosirea unor aspiratoare rapide pentru reducerea posibilitatii stropirii • instrumentarul manual se va steriliza dupa fiecare pacient (cele ce un pot fi sterilizate: spalate- dezinfectate chimic – flambate) • echipamentul si suprafetele difícil de dezinfectat ce pot fi contaminate se infasoara in material impermeabil ce se inlocuieste la fiecare pacient

18. Masuri proflactice in caz de expunere cutanata/mucoase • se spala cu apa si sapun pentru tegumente • spalare abundenta timp de 5minute cu S.F. ( 500ml pentru contaminari oculare) sau apa • utilizare antiseptic cu timp de contact 5min • investigarea persoanei asistate (eventuala sursa de infectie) • testare HIV – eventual test rapid in primele 2 ore de la accident • daca testul este pozitiv se va face ARN-HIV si CD4 • testare pentru VHB (AgHBs, antiHBe,AgHBc, antiHBe, +/- HBV- DNA in caz de AgHBs + ) • testare pentru VHC, eventual ARN-VHC

19. la persoana accidentata • serologie HIV in momentul accidentului , repetat la 3 si 6 luni • daca persoana sursa este seropozitiva -> se va face chimioprofilaxie la persoana accidentatain primele 48 ore de la accident ; combivir + crixivan timp de 4 saptamani • daca a fost vaccinata antihepatita B- titrare Ac anti HBs – titru>10ui/ml ( titru protector) – rapel • daca nu a fost vaccinata- Ig specifice + vaccinare Schema de urgenta 0-1-2-12 luni

20. ANCHETA EPIDEMIOLOGICA Definitie A.E. reprezinta totalitatea investigatiilorefectuate pentru a cunoaste factorii epidemiologici ce conditioneaza aparitia si intretinerea in populatie a unei boli infectioase, pentru ca ulterior sa se poata stabili si aplica masuri antiepidemice necesare lichidarii focarului Se desfasoara in 2 etape: A.E. preliminara A.E. definitiva

21. A.E. PRELIMINARA • efectuata de medicul de familie • ancheta de urgenta ( se efectueaza in cateva ore) • se efectueaza la locul unde se afla bolnavul • incearca sa afle cauzele ce au dus la aparitia bolii • are 3 obiective majore:

22. 1. depistarea bolnavului, stabilirea diagnosticului precoce de suspiciune/ certitudine pe baza: • anamnezei epidemiologice ( interogare bolnavi, contacti) • ex.clinic • investigatii de laborator 2. stabilirea posibilitatilor de extindere a bolii prin diferite cai de transmitere 3. aplicarea unor masuri epidemiologice imediate pentru a limita extinderea bolii • izolarea bolnavului/suspectului • stabilirea contactilor din familie/ colectivitate • masuri de dezinfectie

23. A.E. DEFINITIVA • succede A.E. preliminara • efectuata de medicul de familie/ medicul epidemiolog • date mai detaliate • se incheie odata cu lichidarea focarului • 3 obiective:

24. 1. Date despre sursa de infectie • modul de izolare si tratament al bolnavului pe durata bolii • diagnostic de certitudine al bolii • forma clinica a bolii • situatia epidemiologica a bolnavului la externare: purtator sau nu de germeni • dispensarizarea fostului bolnav 2. Precizarea cailor si mecanismelor de transmitere • masuri de neutralizare a lor (DDD)

25. 3. date despre populatia receptiva: • identificarea tuturor contactilor nominal • supravegherea clinico-epidemiologica a contactilor pe perioada incubatiei maxime a bolii • cunoasterea gradului de receptivitate specifica • masuri de profilaxie specifica ( administrare de vaccinuri, imunoglobuline) • masuri de profilaxie nespecifica ( regim alimentar si de odihna) • intensificarea educatiei sanitare

26. TEHNICA INTOCMIRII ANCHETEIEPIDEMIOLOGICE • incepe sa fie redactata din momentul in care este descoperit bolnavul si se pune diagnostic de suspiciune ANAMNEZA EPIDEMIOLOGICA Anamneza bolnavului • date de identitate • ziua, ora si locul unde se afla bolnavul cand a sesizat aparitia primelor semne de boala • care au fost primele semne de boala si cum au evoluat din momentul aparitiei lor

27. simptomele actuale • tratamentul urmat pana in momentul efectuarii anamnezei • persoanele cu care a venit in contact pe perioada contagiozitatii • daca a venit in contact cu persoane bolnave in perioada incubatiei maxime • care sunt APP dpdv. al bolilor infectioase • daca a facut vre-un tratament parenteral in perioada incubatiei maxime a bolii( pt. Hep. B,C,D,G,HIV) • daca a fost intepat de vectori ( boli transmise prin vectori) • alimentatia si consumul de apa in perioada incubatiei maxime (boli digestive) • daca a calatorit in strainatate si unde

28. Anamneza contactilor • daca a avut boala suspicionata in antecedente • starea clinica prezenta Constatari igienico-sanitare privind bolnavul si familia • igiena bolnavului, lenjeriei, locuintei • prezenta vectorilor in locuinta • prezenta animalelor domestice in locuinta • alimentarea cu apa • aprovizionarea cu alimente si modul lor de pastrare • evacuarea rezidiilor

29. DIAGNOSTICUL CLINICO-ETIOLOGIC Ex.clinic al bolnavului pt stabilirea: • diagnosticului de suspiciune/ certitudine • forma clinica de boala • necesitatea unui tratament de urgenta • modalitatea de izolare: domiciliu/spital Ex.clinic al contactilor • pentru depistarea precoce a suspectilor sau bolnavilor

30. Recoltarea de produse patologice de la bolnav/suspect inainte de inceperea tratamentului: • exudat nazofaringian • coprocultura • urocultura • hemocultura • lichid de varsatura

31. Recoltarea de probe de alimente/ apa de baut • anamneza epidemiologica + diagnosticul clinico- etiologic au ca scop final aplicarea de masuri care sa lichideze focarul de boala infectioasa aparut, limitand aparitia de cazuri secundare= LUPTA IN FOCAR • aceste masuri de iau din prima zi pana in ultima zi de supraveghere a focarului

32. MASURI FATA DE BOLNAV 1. Depistarea prin ex.clinic + investigatii de laborator + date epidemiologice • pasiva – bolnavul se prezinta la medic • activa – medicul se deplaseaza la bolnav 2. Izolare • in spital ( in maxim 24 ore) • la domiciliu

33. Transportul • salvare: cazuri grave/ boli cu risc foarte mare de transmitere • Diagnostic de laborator • Tratament • Externare din spital/ incetarea izolarii la domiciliu • dupa vindecarea clinica • cercetarea starii de eliminator de germeni

34. 7. Dispersarizarea fostului bolnav • boli: difterie, scarlatina, dizenterie, febra tifoida, hepatite • supravegherea clinica si prin investigatii de laborator pe o perioada limitata de timp • scop: depistarea complicatiilor, cronicizarii, stare de purtator

35. 8. Investigarea si raportarea cazurilor • cazurile cu internare obligatorie se raporteaza nominal, pe fise speciale de raportare, imediat dupa diagnosticare • cazurile cu izolare la domiciliu – se raporteaza numeric, periodic 9. educatie sanitara • respectarea regulilor de igiena • respectarea tratamentului • efectuarea controlului periodic

36. MASURI FATA DE SUSPECT • depistare • izolare • diagnostic de laborator • infirma diagnosticul – externat • confirma diagnosticul – urmeaza aceleasi masuri ca si bolnavul

37. MASURI FATA DE CONTACTI 1. stabilirea nominala a tuturor contactilor ( domiciliu, loc de munca/ colectivitate) 2. supravegherea clinica zilnica pe perioada incubatiei maxime= perioada de izolare • daca la ex clinic apar modificari, contactul se interneaza in spital cu diagnosticul de suspiciune de boala

38. 3. Supravegherea de laborator • tintit pe suspiciunea de boala: • dizenterie: coprocultura pt Shigella • scarlatina: exudat faringian pt Strptococ beta hemolitic • HAV: probe hepatice + markeri virali specifici 4. Cercetarea starii de receptivitate la boala • Examen serologic • APP infectioase

39. 5. Cresterea rezistentei specifice prin: • vaccinari ( rujeola) • imunoglobuline ( rujeola, hepatita) • antibioticoprofilaxie ( contacti de scarlatina: penicilina V) 6. Scoaterea de la locul de munca • pe perioada incubatiei maxime, pentru cei care lucreaza in sectoare speciale ( colectivitati de copii, sector alimentar, aprovizionare cu apa)

40. MASURI FATA DE PURTATOR Purtatorii- persoane depistate printre contactii examinati/ fosti bolnavi: • evidenta • izolati : spital/ domiciliu • tratati in vederea sterilizarii • supravegheati posttratament ca si fostii bolnavi • scoaterea de la locul de munca: pentru cei care lucreaza in sectoare cu risc si reprimirea lor dupa obtinerea sterilizarii; daca ea nu s-`a obtinut – schimbarea loc de munca

41. MASURI FATA DE CAILE DE TRANSMITERE • se aplica in jurul bolnavului, suspectului, purtatorului • DDD (dezinfectie, dezinsectie, deratizare) • focarul epidemiologic este urmarit pana la lichidarea lui – vindecarea clinica a bolnavilor + sterilizarea purtatorilor

42. conditiile pentru declararea ca „lichidat” un focar epidemiologic: • nu exista purtatori de germeni printre contacti • nu au mai aparut imbolnaviri printre contacti in perioada de incubatie maxima a bolii • daca mai apare un caz in perioada de supraveghere se prelungeste AE pana la o noua durata de incubatie maxima

43. DDD DEZINFECTIA • urmareste distrugerea germenilor patogeni din produsele excretate de bolnavi cat si de pe obiectele din mediul inconjurator, aer, apa, alimente. • 2 tipuri:

44. 1. D. terminala • se face o singura data • in absenta bolnavului • la domiciliu, dupa internarea lui in spital/ in spital, dupa ce el a fost externat 2. D. continua • zilnic • in prezenta bolnavului • spital/ domiciliu • se poate realiza prin:

45. 1. Metode mecanice • spalarea – indepartarea tuturor materialelor straine de pe suprafete, obiecte sau tegumente, utilizand apa cu sapun, detergenti sau produsi enzimatici • aspirarea • stergerea • aerisirea • ventilatia artificiala • filtrarea

46. 2. Metode fizice • caldura – actioneaza prin denaturarea substantelor din celula • uscata • flambarea – pt. obiecte din sticla/ ceramica, instrumentar metalic • incinerarea – pt reziduuri septice din sala de operatie, piese anatomice, animale de experienta • umeda • pasteurizare ( joasa la 60 grade C sau inalta la 90 grade C) – reduce numarul formelor vegetative ale microorganismelor din medii de cultura, lapte, sucuri de fructe, fara sa le distruga aroma sau gustul • fierberea – realizeaza distrugerea in 10-20 min. a formelor vegetative ale microorganismelor si a formelor sporulate mai putin rezistente la temperatura inalta.

47. razele UV • actiune germicida • utilizate pentru dezinfectia suprafetelor netede din boxele de laborator sortite de operatie 3. Metode chimice • distrugerea agentilor patogeni cu ajutorul unor substante chimice • clorul si compusii de clor (clorura de var, hipocloritul de sodiu/ calciu, cloraminele) • permanganatul de K • apa oxigenata

48. alcooli (etilic si izopropilic) • formaldehida • glutaraldehida • iodoforii (septosol, betadina) • acid peracetic • fenolii • compusi cuaternari de amonio • clorhexidina

49. DEZINSECTIA • se instituie in focarele de boli transmite prin vectori • presupune distrugerea mustelor, gandacilor, paduchi, capuse, tantari etc. DERATIZAREA • distrugerea rozatoarelor

50. STERILIZAREA Definitie - procesal de distrugere sau indepartare a tuturor microorganismelor viabile (inclusiv a formelor sporulate) de pe suprafata obiectelor si materialelor sanitare sau din fluide Sterilizarea cu vapori de apasubpresiune (autoclavare) • cea mai eficiente modalitate de sterilizare • asigura penetrarea caldurii in centrul articolelor ce trebuie sterilizate