390 likes | 649 Views
MEDICINA LEGALĂ - evoluţie istorică- Conf. dr. Beatrice Ioan. Medicina Legal ă - disciplin ă de grani ţă î ntre drept ş i medicin ă Dezvoltare în paralel cu: Evolu ţ ia dreptului penal Evolu ţ ia medicin i i. Evoluţia dreptului penal. probe formale, cu valoare prestabilit ă ↓
E N D
Medicina Legală - disciplină de graniţă între drept şi medicină Dezvoltare în paralel cu: Evoluţia dreptului penal Evoluţiamedicinii
Evoluţia dreptului penal • probe formale, cu valoare prestabilită ↓ • probe care conlucreazăîn stabilirea adevărului, fără a avea valoare prestabilită ↓ • Probele: - pertinente (la obiect) - concludente (să dea soluţia cauzei)
Evoluţia dreptului penal Gândirea juridică a romanilor • legi specifice rezolvau probleme medico-legale (ex. lex Aquilia- responsabilitatea medicului; lex Pompeea- intoxicaţiile; lex Scantinia- perversiunile sexuale, etc) • Digestele lui Justinian- importante prevederi medico-legale
Evoluţia medicinii Dificultăţile întâmpinate de descoperirea progresivă a corpului omenesc pot fi comparate cu eforturile de descoperire a cosmosului
Evoluţia medicinei • Vesalius a fost condamnat la moarte pentru acuzaţia de autopsiere a unor criminali în stare de moarte aparentă • Mighel Servet a fost ars pe rug de Calvin,împreună cu cartea sa în care descria mica circulaţie
Evoluţia medicinii • Investigarea progresivăa morţii şi descoperirea corpului omenesc au deschis calea către tehnici moderne puse în slujba ideii de adevăr dar şi a medicinii în general • Descoperirile anatomice prin disecţii au permis înlăturarea progresivă a erorilor
Evoluţia medicinii • Progresul anatomiei - condiţionat în mod decisiv de disecţia medico-legală • Autopsia - interzisă în unele ţări până aproape de anii 1800 • Knox fura cadavre împreună cu studenţii medicinişti pentru a le folosi ca material didactic în studierea anatomiei la Edinburgh în anii 1800- Burke şi Hare
Evoluţia Medicinii Legale Codul lui Hammurabi (1728-1686 î.e.n.) - dispoziţii cu caracter medico-legal • obligativitatea unor constatări ştiinţifice în caz de moarte violentă sau vătămări corporale • responsabilitatea medicului -legea talionului
Evoluţia Medicinii Legale • Scrierile vechilor evrei, cărţile biblice - referiri la răniri, omucideri, sinucideri, constatarea morţii, sarcină, viol, semnele virginităţii, etc • Talmund-date referitoare la avort • Vechii egipteni - examinarea de către o moaşă a femeii care era condamnată la moarte
Evoluţia Medicinii Legale • Grecia antică- autopsii publice • Hipocrate- plăgi cu potenţial letal • Cadavrul lui Iulius Cezar a fost autopsiat (Antistus)→ doar una dintre cele 22 de plăgi constatate la cadavru fusese letală • Codul lui Iustinian- reglementează rolul medicilor în procesele judiciare. • Plinius cel Batrîn- moartea subită şi sinucideri.
Evoluţia Medicinii Legale • Sun- Tsi, China (1247)- prima lucrare medico-legală • traumatisme mortale şi nemortale • autopsie • asfixii, moarte subită, moartea produsă în cursul acupuncturii • Cum se spală nedreptatea- rolul social al medicinii legale
Evoluţia Medicinii Legale Întemeietori Ambroise Pare (1517-1590)- Despre rapoarte medico-legale- importanţa deosebită a utilizării cunoştinţelor medicale în justiţie P. Zachias - Chestiuni medico-legale • leziuni anatomice • contagiozitatea unor boli • caracterul organic al unor boli psihice • importanţa utilizării cunoştinţelor medicale în justiţie
Evoluţia Medicinii Legale • influenţa principiilor umaniste promovate în legislaţie de Cezare Becaria • descoperiri medicale care au fost acceptate ca probe în justiţie - aplicarea geneticii în justiţie - toxicologia
Evoluţia Medicinii Legale J. Bohn (1640-1718) • modul în care trebuiesc examinate leziunile mortale • necesitatea deschiderii tututor cavităţilor corpului în cursul autopsiilor medico-legale • modul în care trebuie să fie efectuată autopsia
1836- James Marsh- metoda de detecţie a arsenului- finalul perioadei „de glorie” arsenului- toxicul ideal. • 1840-Orfila - părintele toxicologiei medico-legale-începutul toxicologiei medico-legale ştiinţifice ↓ • arsenul se găseşte în pămînt sub forma arseniatului de calciu- nu poate fi dizolvat de umezeală sau apa provenită din ploi- valoare indubitabilă detectării acestui toxic în cadavrele înhumate în sicrie ↓ • practica recoltării de pămînt din jurul sicriului precum şi din vecinătatea acestuia în toate cazurile de exhumări în care se suspicionează o intoxicaţie • descoperirea arsenului în fragmentele de organe ale unui cadavru- cazul Laffarge
Alphonse Bertillon – antropometria -măsurători fizice şi semne particulare- portretul vorbit CazulRavachol • William Herschel- amprentele palmo-digitale- dactiloscopia • Galton, Juan Vucetich- sistematizare →patru tipuri principale de amprente • Argentina- prima ţară din lume care a introdus ca unică modalitate de identificare sistemul dactiloscopic Cazul Francisca Rojas • Utilitatea înregistrării generale a amprentelor populaţiei- CazulGriffits(Blackburn, UK, spitalul de pediatrie)
Alexandre Lacassagne • valoarea tatuajelor în identificare • metodele de stabilire cu certitudine a morţii reale • aprecieri cu privire la timpul scurs de la producerea decesului prin cercetarea lividităţilor cadaverice,rigidităţii cadaverice şi a răcirii cadavrului. • modalitatea de identificare a cadavrelor după aspectul firelor de păr Cazul Millery
1901- Landsteiner - grupele sanguine • Începutul anilor 1900- Paul Uhlenhuth - metoda de diferenţiere a sîngelui uman de sîngele animal Cazul Tessnow • Alec John Jeffreys - amprenta genetică 10 septembrie 1984 ↓ • 1986- Leicestershire - prima crimă rezolvată cu ajutorul metodei amprentei genetice Colin Pitchfork
Medicina legală în România Primele dispoziţii cu caracter medico-legal 1500- Pravila de la Ieud şi Pravilele lui Matei Basarab şi Vasile Lupu • iresponsabilitatea bolnavilor psihici, • atitudinea faţă de victima unei siluiri, • autoritatea actului medico-legal din punct de vedere ştiinţific
Medicina legală în România Experţii care puteau face constatări în diferite situaţii →În răniri - vracii, bărbierii şi descântătorii, →În otrăvire şi nebunie - vraci, →În deflorare - moaşe sau femei “învaţate bine la acest meşteşug”, →În sodomie - vraci sau moaşe Modurile în care experţii îşi puteau îndeplini sarcinile: →palpare, →vizual, →examinarea vărsăturilor victimei etc.
Medicina legală în România 1811- Divanul Moldovei reglementează obligativitatea efectuării autopsiei în cazurile de intoxicaţie sau morţi violente 1812- primul certificat medical (engrafon) * semnat de trei medici * eliberat pentru a servi în fata autorităţilor administrative 1806-1812- reglementarea ca îngroparea cadavrelor să se facă după cel puţin 24 de ore de la constatarea decesului
Medicina legală în România • Prima autopsie medico-legală - 6 februarie 1832- Anastasie Bekeri, mort în noaptea de 27 ianuarie 1832 • Gh. Atanasovici (1822-1892)- primul profesor de medicină legală - Şcoala Naţională de Medicină şi Farmacie • Mina Minovici- a organizat medicina legală în România pe baze ştiinţifice - fotografia în medicina legală
Medicina legală în România Nicolae Minovici - instituţiile de reeducare pentru minori - serviciul de salvare Ştefan Minovici - laborator de toxicologie - facultatea de farmacie
Medicina legală la Iaşi I. Ciurea 1860- medicina legală la facultatea de Drept 1882- transferă medicina legală de la facultatea de Drept la Medicină George Bogdan- rector al Universităţii Maria C. Ropala- prima femeie legist din lume
Medicina legală la Iaşi • disecţia cadavrelor umane a fost permisă la 1685 • primul caz - autopsia lui Gh. Duca • autopsia dura 4 zile şi, o dată la 5 ani, se permitea şi accesul publicului.
Problematica medicinii legale • Expertiza medico-legala pe cadavru“Cadavrele vorbesc” • Expertiza medico-legala a persoanei vii (clinica medico-legala)- 70-80% →evaluarea prejudiciilor aduse sănătăţii, →aprecierea integrităţii psihice, → cercetarea filiaţiei între parentali şi progeni
Legăturile ML cu dreptul penal • Dreptul Penal ↓ →încălcările ordinii de drept ce afectează viaţa socială →stabilirea faptelor care constituie infracţiuni şi sancţionarea acestora • ML furnizeaza elementele necesare pentru ca fapta unei persoane să poată fi calificatădrept infracţiune
Infracţiunea Fapta • socialmente periculoasă • prevazutăşi pedepsită delegea penală - săvîrşită cu vinovăţie (din intenţie sau culpă)
1. OBIECT- relaţia socialăîncălcată (ex. suprimarea vietii in caz de omor) ↓ ML- aspectul leziunilor de pe corpul victimei 2. SUBIECT * ACTIV (persoana care săvîrşeşte infracţiunea) ↓ ML → urme de apărare lăsate de victimă * PASIV (victima infracţiunii) ↓ ML → urme lăsate de infractor pe corpul victimei (ex. caracteristicile unei plăgi muşcate)
3. LATURA OBIECTIVĂ- modalitatea în care a fost comisă fapta (mijloacele, obiectul, modul de realizare) ↓ ML- caracteristicile leziunilor de pe corpul victimei ↓ obiectul folosit, nr. de lovituri aplicate victimei etc 4. LATURA SUBIECTIVĂ- poziţia subiectivă a făptuitorului faţă de faptă (dacăa doritşi a urmărit un anumit rezultat al acţiunii sale) ↓ ML-analiza condiţiilor în care a avut loc agresiunea, numărul şi intensitatea loviturilor, starea psihică a autorului ↓ Expertiză medico-legală psihiatrică
Legăturile cu dreptul civil • Stabilirea stării de sănătate şi aptitudinii unei persoane de a întocmi în mod conştient un act de donaţie, vînzare-cumpărare, căsătorie, de a adopta un copil • Stabilirea tutelei şi curatelei
Legaturile cu codul familiei • Stabilirea paternităţii sau maternităţii unui copil • Încredinţarea copiilor unuia dintre părinţi dupa divorţ- EMLP • Anularea unei căsătorii
Legaturile cu codul muncii • În accidentele de muncă soldate cu lezarea integrităţii corporale sau decesul salariatului • Aprecierea deficitului funcţional şi a răsunetului acestuia asupra capacităţii de muncă