Tipuri de interventii medicale in vederea renuntarii la fumat

1. Tipuri de interventii medicale in vederea renuntarii la fumat Conf.Dr.Antigona Trofor Clinica Pneumologica Iasi

2. 2000 • Infiintarea primelor cabinete antifumat in spitale de Pneumologie din Bucuresti, Iasi, TM. • Lansarea Bupropionului in Europa-ianuarie. • Mai 2000- Varsovia: Workshop:”Tobacco Advocacy” Europa Centrala si de Est. • Primul training pe problematica tabagismului si a renuntarii la fumat-decembrie-Bucuresti. • ONG-”Aer Pur” Romania-”Protectia drepturilor nefumatorilor”

3. 2002-2003 • Pe piata farmaceutica romaneasca sunt disponibile:Nicorette 2 mg, ulterior retras si Zyban • Apar primele monografii despre fumat in limba romana. • Workshopuri, traininguri in consilierea antifumat. • Studii, articole publicate in tara si strainatate. • Proiecte ONG • Legea 349 din iunie 2002.

4. 2002-2007 • Se aplica in practica consilierea antifumat • Cursuri postuniversitare, introducerea notiunilor de tabagism in pregatirea studentilor, rezidentilor. • Cursul ERS School: Smoking cessation”-dec.2004-Bucuresti. • Recunoasterea acestei activitati de catre MS, CAS.

5. De ce fumează oamenii?

6. DE CE FUMEAZA OAMENII? • Se reduce stresul • Se reduce plictiseala • distractie/placere • socializare* • cresterea atentiei si a capacitatii de concentrare • controlul greutatii* Femeile raporteaza un spor ponderal mai mare ca al barbatilor.

7. Initierea-efecte acute ale nicotinei cefalee vertij nervozitate greata voma tahicardie cresterea PA vasoconstrictie cutanata

8. De ce nu pot renunta oamenii cu usurinta la fumat? • Dependenta • Lipsa motivatiei • Lipsa unui ajutor calificat

9. Sevrajul -sd. de abstinenta Simptom Cefalee uşoară Tulburari de somn Scade concentrarea Nevoia de tigara Iritabilitate/agresivitate Depresie Neliniste Apetit crescut DurataIncidenta 48 ore 10% 1 sapt 25% 2 sapt 60% 2 sapt + 70% 4 sapt 50% 4 sapt 60% 4 sapt 60% 10 sapt 70%

10. Nivelele arterial si venos ale nicotinei in cursul fumatului

11. Tipuri de interventii Nivelul I: sfat minimal, asistare/adresare catre nivelul II ( Medic de familie, specialisti din ambulatorii, triaj, dentist, etc,) Nivelul II: cabinete specializate in renuntarea la fumat Nivelul III: consilierea de grup

12. http://guidance.nice.org.uk/page.aspx?o=389417Nivel 1 • Recomandare simpla • Aprecierea motivatiei • Prescriptie/terapie comportamentala • Materiale auto-ajutatoare. • Trimitere-consiliere/suport

13. Referinte: USDHHS (1994). Tobacco and the Clinician: Interventions for Medical and Dental Practice: Monograph 5.. Hollis, J.F et al. (1991). . Preventive Medicine, 20:497-507. Janz, et al. (1987).. American Journal of Public Health, 77:805-809. Folsom, A.R. & Grimm, R.H. (1987). American Journal of Public Health, 77:849-850. Kottke, T.E., et al. (1990).. Journal of the American Medical Association, 259:2882-2889.

14. Liniile telefonice de suport Ofera posibilitatea • de a-i asculta activ pe fumatori • de a afla in ce etapa a schimbarii se afla si de a determina care sunt resursele de autoajutorare si care sunt trimiterile adecvate • de a dezvolta o baza de date pentru viitoarele sedinte de consiliere si telefoane/vizite de monitorizare

15. Resurse de autoajutorare • Ofera sprijin persoanelor atunci cand se pregatesc sa incerce sa se lase de fumat • Recitite pe masura ce persoanele parcurg etapele schimbarii si se reangajeaza la o noua tentativa de renuntare • In general lecturate si utilizate de persoane foarte motivate care au fost consiliate telefonic

16. Ce reprezintă sfatul antifumat? • O sumă de indicaţii verbale de a opri fumatul, la care se pot adăuga informaţii despre efectele dăunătoare ale fumatului “Cel mai bun lucru pe care il puteti face pt.sanatatea dv.este oprirea fumatului.Si va sfatuiesc sa o faceti cat mai repede.Cu cat mai repede, cu atat va fi mai bine.” • Una din cele mai ieftine intervenţii medicale • Randament redus: 1 din 40 de fumători ajung să renunţe

17. Cine poate oferi sfatul antifumat? • Orice doctor sau reprezentant de personal medical mediu căruia i se adresează un pacient fumător, poate oferi o scurtă recomandare de renunţare la fumat.

18. Rolulmedicului de familie Acordarea sfatului minimal Indrumarea la cabinet de specialitate Evaluare periodica Prescriere terapie/Consiliere

19. Nivelul 2 Consiliere comportamentala individuala • – programare la expert instruit in consiliere pt renuntare la fumat.

20. Rolulspecialistului Consiliere specializata Prescriere terapie farmacologica Follow-up Integrarea in retele nationale

21. Strategii comportamentale pt. renuntare la fumat -fixarea datei de renuntare, elimina trusa de fumator, anunta. - tenteaza renuntarea nu reducerea. - revizuieste incercarile anterioare: motivele de succes/esec - anticipeaza provocarile, plan de actiune. - incurajeaza renuntarea simultana in cuplu/partener. - asigura suportulin ‘follow-up” - apeleaza la terapie eficienta: vareniclina, NRT, bupropion.

22. Pregătirea pacientului • informaţii simple, pe înţelesul lui despre efectele nocive ale fumatului / beneficiile renuntarii; • scurt istoric al fumatului şi al antecedentelor familiale şi personale; • identificarea unei motivaţii de a opri fumatul; • discuţii despre tentativele anterioare de renunţare; • prezentare succintă a metodelor de sevraj cu avantaje şi efecte secundare; • informaţii despre perioada de 1-3 sâptămâni (sd.abstinenţă) imediat după oprirea fumatului;

23. Motivaţia pacientului • O condiţie esenţială pentru a ajuta un fumător să renunţe la obiceiul său este dorinţa acestuia de a se opri. • Nu se poate face consiliere antifumat sau recomanda tratamentul dependenţei nicotinice împotriva voinţei respectivei persoane. • De cele mai multe ori, motivaţia de a renunta este în strictă asociere cu gradul de dependenţă nicotinică, ceea ce poate influenţa negativ decizia de renunţare.

24. Incremental effects on sustainedsmoking cessationThorax, 2000;55:987‐99 • No intervention 1% • Brief opportunistic advice 2% • Written self‐help materials 1% • Face‐to‐face intensive behavioural support 7% • Nicotine replacement therapy 1.7‐fold increase • Bupropion 2‐fold (approx) • Varenicline 2‐fold (approx) • * no evidence of additional incremental effects from combined therapy

25. Nivelul 3 Terapie de grup Intalniri programate unde cei care fumeaza: -primesc informatii,sfat antifumat,sunt incurajati sa renunte. -interventii comportamental-cognitive-cel putin 2 sesiuni.

26. Ce au in comun toate tipurile de interventii?

27. IDENTIFICAREA PACIENŢILOR CU TABAGISM CRONIC Recomandăm identificarea de rutină a fumătorilor la toate nivelele de asistenţă medicală din România şi înregistrarea statusului de fumător ca un semn vital în documentele medicale. Screeningul clinic al fumatului creşte rata de succes a intervenţiilor pentru renunţarea la fumat. ( Nivel de dovadă A)

28. FISA DE DETERMINARE A STATUSULUI FUMATULUI STATUS FUMATOR: FUMATI?: DA/NU DA (de cel putin 6 luni) = FUMATOR - Numar pachete an (nr. de tigari/zi, nr. ani de fumat)- - Consum actual (nr. tigari/zi)- - Momentul primei tigari a zilei- - Tentative de renuntare anterioara- NU: - Niciodata (<100 tigari/100 g tutun in viata) = NEFUMATOR - A renuntat (de cel putin 6 luni) = FOST FUMATOR (data renuntarii, nr. pachete an) SCOR FAGERSTROM DORITI SA RENUNTATI LA FUMAT?

29. INTERVENŢIA TERAPEUTICĂ ESTE OBLIGATORIE PENTRU TOŢI PACIENŢII Orice fumător identificat prin consult medical trebuie să primească asistenţă medicală adecvată în scopul opririi fumatului Identificarea şi sfătuirea fumătorilor pentru a renunţa la fumat trebuie să fie însoţită de evaluarea motivaţiei pacientului de a opri fumatul la momentul respectiv (Nivel de dovadă – C)

30. Strategiacelor 5 “A” Întreabă (pacientul dacă fumează), Sfătuieşte (pacientul să oprească fumatul), Apreciază (motivaţia pacientului pentru oprirea fumatului), Asistă (pacientul pe durata tratamentului dependenţei nicotinice), Programează (pacientul la control - vizite de monitorizare pe parcursul tratamentului

32. Recomandare Rata de succes a abstinenţei tabagice creşte prin abordarea complexă a dependenţeinicotinice, prin asociereamedicaţiei specifice cu consilierea cognitiv-comportamentală individuală, suportul telefonic, consilierea de grup, materialeeducative auto-ajutătoare sau resurse de informare accesibile prin internet.

33. ACCESUL LA ASISTENTA MEDICALA Orice fumător care nu reuşeşte să renunţe la fumat prin voinţă sau în urma sfatului minimal antifumat trebuie să aibă acces la un cabinet de consiliere intensivă pentru renunţare la fumat unde va putea fi asistat de un specialist instruit în acest domeniu. Asistare – terapie farmacologica + consiliere.

34. Care este realitatea?

35. British GP attitudes to smoking interventionsVogt et al, Addiction 2005;100:1423‐31 • Too time consuming 43% • Not effective 38% • No confidence in ability 22% • Unpleasant past experience 18% • Low confidence in knowledge 16% • Intrusion of privacy 5% • Not professional duty- 5%

36. Solicitari de consulturi antifumat la pneumolog • 5-10 cereri/saptamina adresate de catre colegii din clinica sau alte spitale, pacienti. • se programeaza- sunt necesare cca 30 minute. • sfatului antifumat si recomandarea de a renunta/prescriptia medicala. • follow-up: inca 2-3 sedinte mai scurte de monitorizare, nr. de tel.al medicului, spital. • Obiectivarea opririi fumatului: determinarea CO in aerul expirat. SUCCESUL = abstinenta minim 6 luni.