VERBUL NOȚIUNI TEORETICE CLASA A VI-a

1. VERBULNOȚIUNI TEORETICECLASA A VI-a Prof. Cristina Popa Școala gimnazială ,,George Enescu”, Năvodari, Constanța

2. VERBUL • Verbul este partea de vorbire flexibilă care exprimă acţiunea, starea sau existenţa.

3. CLASIFICAREA VERBELOR • Verbe predicative – au înţeles de sine stătător şi pot forma singure un predicat verbal când se află la un mod personal. • Mincinosul când spune adevărul se îmbolnăveşte. • Fă în aşa fel încât să mergi unde ţi-ai propus.

4. CLASIFICAREA VERBELOR • Verbe nepredicative– nu au înţeles de sine stătător şi nu pot forma singure predicat, ci împreună cu alte cuvinte: • Verbele copulative – formează predicat nominal împreună cu o altă parte de vorbire cu funcţie de nume predicativ. • Din categoria verbelor copulative fac parte: a deveni, a fi, a ieşi, a se face, a rămâne, a ajunge, a părea, a însemna, a se naşte, a se chema, a se numi.

5. CLASIFICAREA VEBELOR • Verbele auxiliare – ajută la formarea modurilor şi timpurilor compuse, dar şi a diatezei pasive. • Sunt verbe auxiliare: a fi, a avea, a vrea (a voi).

6. CLASIFICAREA VERBELOR • 1. Verbe personale – verbele care au forme pentru toate persoanele: • am mâncat (I,sg.), a venit (III, sg.) plecaţi (II, pl) • 2. Verbe unipersonale – au forme doar pentru persoana a III-a şi exprimă acţiuni atribuite unor fenomene ale naturii, păsări, animale, planete: a miorlăi, a necheza, a răsări, a guiţa, a cotcodăci, a oua, a clămpăni, a măcăi,a latra, a mieuna. • 3. Verbele impersonale – autorul acţiunii nu poate fi identificat; acţiunea nu este făcută de o persoană; au formă numai pentru persoana a III-a singular: a trebui, a se cuveni, a se înnopta, a tuna, a fulgera. • Iarna se înnoptează devreme. • Plouă cu găleata.

7. TRANZITIVITATEA • 1. Verbe tranzitive– verbele care aucapacitatea de a realiza o relaţie cu un complement direct: a zice(ceva), a vedea(ceva), a mânca(ceva), a auzi(ceva), a face(ceva) • 2. Verbe intranzitive– care nu au capacitatea de a realiza o relaţie cu un complement direct: a călători, a aminti, a privi, a deveni, a exista

8. CONJUGAREA VERBELOR • Conjugarea verbelor reprezintă forma acestora de infinitiv, aşa cum o găsim în dicţionar: • a. verbe de conjugarea I – terminate în a : a mânca, a pleca, a preda • b. verbe de conjugarea a II-a – terminate în ea : a bea, a vrea, a avea • c. verbe de conjugarea a III-a – terminate în e : a scrie, a rămâne, a ţine, a bate • d. verbe de conjugarea a IV-a – terminate în i / î: a citi, a veni, a coborî, a urî

9. MODURILE VERBALE • Moduri personale • Modul indicativ • Modul conjuctiv • Modul condiţional-optativ • Modul imperativ

10. MODURILE VERBALE • Moduri nepersonale • Modul infinitiv • Modul supin • Modul gerunziu • Modul participiu

11. MODUL INDICATIV • a.Timpul imperfect b. Timpul perfectcompus • (eu) adunam (eu) am adunat • (tu) adunai (tu) ai adunat • (el/ea) aduna(el/ea) a adunat • (noi) adunam (noi) am adunat • (voi) adunaţi(voi) aţi adunat • (ei/ele) adunau(ei/ele) au adunat • c. Timpul perfect simplu d. Timpul mai-mult-ca-perfect • (eu) adunai (eu) adunasem • (tu) adunaşi (tu) adunaseşi • (el/ea) adună(el/ea) adunase • (noi) adunarăm(noi) adunaserăm • (voi) adunarăţi (voi) adunaserăţi • (ei/ele) adunară(ei/ele) adunaseră

12. MODUL INDICATIV • e. Timpul prezent • (eu) adun (eu) scriu • (tu) aduni (tu) scrii • (el/ea) adună (el/ea) scrie • (noi) adunăm (noi) scriem • (voi) adunaţi (voi) scrieţi • (ei/ele) adună (ei/ele) scriu

13. MODUL INDICATIV • f. Timpul viitor g. Timpul viitor anterior • (eu) voi aduna (eu) voi fi adunat • (tu) vei aduna (tu) vei fi adunat • (el/ea) va aduna (el/ea) va fi adunat • (noi) vom aduna (noi) vom fi adunat • (voi) veţi aduna (voi) veţi fi adunat • (ei/ele) vor aduna (ei/ele) vor fi adunat

14. MODUL CONJUCTIV • a. Timpul prezent b. Timpul perfect • (eu) să adun (eu) să fi adunat • (tu) să aduni (tu) să fi adunat (el/ea) să adune (el/ea) să fi adunat • (noi) să adunăm (noi) să fi adunat • (voi) să adunaţi (voi) să fi adunat • (ei/ele) să adune (ei/ele) să fi adunat

15. MODUL CONDIŢIONAL-OPTATIV • a. Timpul prezent b. Timpul perfect • (eu) aş aduna (eu) aş fi adunat • (tu) ai aduna (tu) ai fi adunat • (el/ea) ar aduna (el/ea) ar fi adunat • (noi) am aduna (noi) am fi adunat • (voi) aţi aduna (voi) aţi fi adunat • (ei/ele) ar aduna (ei/ele) ar fi adunat

16. MODUL IMPERATIV • are forme numai la persoana a II-a, singular şi plural • Formă afirmativă Formă negativă • Adună! Adunaţi! Nu aduna! Nu adunaţi! • Observaţie!!!! • Forma negativă a modului imperativ, numărul singular se formează: • Negaţia NU + infinitivul verbului • De exemplu: Fă! Nu face! • Du! Nu duce! • Zi! Nu zice!

17. MODUL INFINITIV • a. Timp prezent b. Timpul perfect • a aduna a fi adunat • FUNCŢII SINTACTICE • a. Subiect A munci este o datorie. • b. Nume predicativ A învăţa înseamnă a munci. • c. Complement direct Nu putem pleca. • d. Complement indirect Suntem datori a ne ajuta. • e. Atribut verbal Şi-a exprimat dorinţa de a munci. • f. Complement circumstanţial de mod A plecat fără a ajuta. • g. Complement circumstanţial de timp A predat lucrarea înainte de a termina.

18. MODUL GERUNZIU • se formează prin adăugarea sufixului -ind sau-ând • adunând scriind • neadunând nescriind • FUNCŢII SINTACTICE • Subiect Se aude cântănd • Atribut verbal Cu ochii lucind părea un demon. • Complement direct Aud trosnind copacii. • Complement indirect Negustorul nu mai făcea faţă aducând alte costume. • Complement circumstanţial de timp Ajungând acasă, m-am apucat de lucru. • Complement circumstanţial de mod Mergea schiopătând.

19. ATENȚIE!Gerunziu acordat • Modul gerunziu poate avea valoare adjectivală, atunci când se acordă în gen, număr şi caz cu substantivul determinat, îndeplinind funcţia sintactică de atribut adjectival. • Coşurile fumegânde se zăresc în depărtare.

20. MODUL PARTICIPIU • a aduna  adunat, adunată, adunaţi, adunate • a scrie  scris, scrisă, scrişi, scrise • VALORILE ŞI FUNCŢIILE SINTACTICE ALE MODULUI PARTICIPIU • valoare adjectivală • Atribut adjectival Soldatul rănit este el. • Nume predicativ Soldatul este rănit la picior. • valoare adverbială • Complement circumstanţial de mod A vorbit răspicat

21. MODUL SUPIN • se formează din participiu, precedat de o prepoziţie simplă sau compusă: de, la, pentru, cu, din, fără, după, despre, în • de adunat, la adunat, pentru adunat, din adunat, fără adunat, după adunat, despre adunat • de scris, la scris, pentru scris, din scris, fără scris, din scris, după scris, despre scris • FUNCŢII SINTACTICE • Subiect Este uşor de făcut. • Nume predicativ Iarba este de cosit. • Atribut verbal Cartea de citit mi-a plăcut. • Complement indirect S-a săturat de umblat. • Complement direct Ne-a dat de citit. • Complement circumstanţial de loc A adus vitele de la păscut.

22. SUCCES!