Contribuţii româneşti la zboruri spaţiale internaţionale

1. Contribuţii româneşti la zboruri spaţiale internaţionale

2. Conţinut • Introducere • Soiuz 40 • Echipaj • Dumitru Prunariu • Dumitru Dediu • Zborul • Alte contributii • Prezentul • Webgrafie

3. Introducere Omenirea a fost întotdeauna preocupată de stele, planete, de cunoaşterea cosmosului. La început se considera ca este imposibil să ajungi în spaţiu… Dar s-a dovedit contrariul. Nu unul, nici doi ci o mulţime de oameni au reuşit imposibilul. Ca alte ţări, România s-a implicat in cercetarea spaţiului cosmic, având contribuţii însemnate

4. SOIUZ 40 • Soiuz 40 este denumirea unei misiuni cosmice care a avut loc în perioada 14-22 mai 1981, cu o durată de 7 zile, 20 ore, 41 minute şi 52 secunde. Această misiune a făcut parte din programul Interkosmos iniţiat de către URSS şi care presupunea selectarea de cosmonauţi cercetători din ţările socialiste care urmau să participe alături de cosmonauţi ruşi la misiuni în spaţiul cosmic. • Misiunea Soiuz 40 a combinat cosmonauţi din URSS şi cosmonauţi selectaţi din România.

5. Echipaj • Leonid Popov – comandant • Dumitru Prunariu – cosmonaut cercetător • Echipaj de rezervă • Dumitru Dediu • Iuri Romanenko Cosmonauţii Leonid Popov şi Dumitru Prunariu, Soiuz 40

6. Dumitru Prunariu • Dumitru Dorin Prunariu (n. 27 septembrie 1952, Braşov) este primul cosmonaut român. La 14 mai 1981 a devenit primul şi singurul român care a zburat vreodată în spaţiul cosmic. A participat la misiunea Soiuz 40 din cadrul programului spaţial „Interkosmos” şi a petrecut în spaţiu 7 zile, 20 de ore şi 42 de minute.

7. „De mic copil mi-am dorit să zbor. Închideam ochii şi simţeam că plutesc peste munţi, văi, descopeream lumi noi. M-au fascinat întotdeauna abisul albastru, înălţimile infinite. În final, am ajuns să zbor în Cosmos. Visele împlinite sunt ca un cerc de lumină pe trunchiul vieţii, o iradiere benefică. În cosmos, universul tău apropiat nu mai este reprezentat de casă, stradă, vecini, ci de însăşi planeta natală. Pământul, pe lângă dimensiunea fizică pe care o poţi aprecia direct, la adevărata ei valoare şi măreţie, are şi o puternică dimensiune morală. Dintr-un zbor cosmic te întorci mult mai stăpân pe tine, mai matur, mai apropiat de oameni şi de natură, cu o viziune mult mai globală a fenomenelor şi activităţilor terestre. Cu toate că nu eşti singur în aparatul de zbor, singurătatea, acolo sus, e destul de puternică. Te simţi dintr-o dată rupt de ambientul tău natural, în care te-ai născut şi dezvoltat.” (Dumitru Prunariu)

8. Trecea de la noapte la zi de 16 ori în 24 de ore. Şi tot de atâtea ori se produceau variaţii de temperatură de 300 grade Celsius. Se îmbrăca în minimum 7 minute cu costumul greu de 13 kilograme. A înconjurat Pămîntul de 125 de ori, parcurgând 5.270.000 km, cu viteza de 28.500 km/oră, în 7 zile, 20 de ore, 41 de minute şi 52 de secunde. A fost primul român care depăşea graniţele planetei. Şi, de 25 de ani, tot singurul a rămas. Nimic nu s-a schimbat, acolo, sus, dar aici, pe Pămînt, multe nu mai sînt cum erau. România nici nu îndrăzneşte să-şi imagineze cât ar costa lansarea unui astronaut în spaţiu. Zborul din 14 mai 1981 va rămâne multă vreme unica izbândă cosmică românească. Iar braşoveanul care a ieşit în spaţiul extraterestru unicul român care poate spune cum e în imponderabilitate. (www.monitorulexpres.ro)

9. Aţi fost primul şi singurul român din istorie care a zburat în spaţiu. De ce nu v-a călcat nimeni pe urme?Este o opţiune politică, adică să fii acceptat, pe plan politic, de un stat care lansează cosmonauţi. Înainte de ’89, era posibil, pentru că noi făceam parte din programul Intercosmos. Nu ştiu dacă era mai bine sau mai rău, dar pe planul acesta era un sistem care funcţiona. În plus, costurile sunt foarte mari. Pentru formarea şi lansarea unui singur cosmonaut, este nevoie de 30 de milioane de dolari. Nu ştiu cine scoate atâţia bani din buzunar. Becali? Căşuneanu? Ţiriac? Ei probabil se gândesc la alte investiţii.(interviu acordat revistei “Monden” in ianuarie 2008, publicat pe siteul www.ecultural.ro)

10. Dumitru Dediu • Dumitru Dediu (n. Mitică Dediu, 12 mai 1942, Galaţi) este un fost cosmonaut român, în prezent deţinând gradul de comandor în rezervă al Forţelor Aeriene Române.

11. Zborul • La 12 mai 1981, Dumitru Prunariu a fost confirmat în mod oficial ca primul nominalizat în cadrul zborului spaţial româno-sovietic, alături de cosmonautul sovietic colonel Leonid Popov - comandant de echipaj. Acesta era un cosmonaut experimentat şi mai efectuase un zbor cu o durată de 186 de zile, la bordul staţiei cosmice „Saliut-6". Cosmonautul român Dumitru Dediu şi cosmonautul sovietic Iuri Romanenko au fost numiţi ca membri ai echipajului de rezervă. Dumitru Dediu a primit vestea cu resemnare, mai ales că aceasta a venit chiar în ziua lui de naştere: "Nu a fost uşor - recunoaşte el - dar asta-i soarta, ştiam de la început că numai unul dintre noi va zbura". Dintre toţi candidaţii din programul Interkosmos, Prunariu a fost singurul cosmonaut care a obţinut la examenele şi testările finale calificative maxime, în contradicţie cu Dediu care a trebuit să repete unele examene pentru a putea fi declarat calificat măcar în echipajul de rezervă.

12. „Pentru mine, scopul întregii pregătiri l-a constituit zborul cosmic, aşa cum era şi normal. În toată perioada de pregătire nu m-am gândit niciodată ce va urma după aceea”, afirmă Dumitru Prunariu.

13. La 15 mai, nava cosmică Soiuz-40 se cuplează la complexul orbital Saliut 6 – Soiuz T-4. Momentul cuplării a fost imortalizat pe film din interiorul staţiei orbitale. Primul care a trecut prin deschizătura trapelor deschise ale celor două obiecte cosmice, a fost Prunariu.

14. Programul de cercetare fiind încheiat, a avut loc revenirea din spaţiul cosmic în data de vineri, 22 mai 1981, la ora 16,58, ora României. Capsula de coborâre a navei spaţiale „Soiuz 40“ (2/3 din navă nu se recuperează) a aterizat în condiţii aproape normale pe pământ, conform programului, în zona stabilită de pe teritoriul Uniunii Sovietice, la 225 kilometri sud-est de oraşul Djezkazgan, din stepa Kazahstanului. Aterizarea a fost cu unele peripeţii, paraşuta deschizându-se cu 4 secunde întârziere, la mai puţin de 9.600 km cum era prevăzut, ceea ce a prilejuit tuturor mari emoţii. Descriind momentele de imediat după aterizare, Prunariu relatează: "Trecerea la greutatea normală a fost cumplită. Mă trezesc luat pe sus de patru membri ai echipei de căutare şi sunt aşezat lângă Popov care stătea pe un şezlong. “Am impresia că sunt de plumb şi că pământul se clatină sub mine. La cinci minute după cosmos, ca o mângâiere, aud vorbindu-se româneşte“, mărturisea cosmonautul, referindu-se la Alexandru Stark, reporterul acreditat să relateze evenimentul. Aşa ameţit cum era, ajutat de ceilalţi oficiali, Prunariu s-a îndreptat spre capsulă să semneze pe ea, conform obiceiului.

15. Şi zborul a luat sfârşit... Zborul primului român în spaţiu...

16. Alte contribuţii • In 1529 la Sibiu Conrad Haas construieste prima racheta in trepte. • In 1907 Henri Coanda incearca, la „Pirotehniile Armatei” din Bucuresti, un motor-racheta pentru propulsia avioanelor.In 1917 la Sighisoara, Hermann Oberth realizeaza proiectul unei rachete militare uriase, cu combustibil lichid. Proiectul sau nu intereseaza autoritatile militare austro-ungare si germane a vremii. • In 1934 Henri Coanda breveteaza inventia sa „propulsia aerodinelor cu un jet de fluid care se scurge pe suprafataAltui fluid, deviindu-l”, care se presupune ca ar sta la baza propulsiei OZN-urilor. • In 1937 tot Hermann Oberth proiecteaza o racheta inalta de 24 m, cu combustibil lichid, care poate transporta o incarcatura utila de 3,5 tone. In 1938 va proiecta la Medias doua avioane cu motor-racheta.

17. In 1941 acesta va primi cetatenia germana (pe care nu o solicitasera) si este concentrat fortat la Peenemunde, pe litoralul Marii Baltice, unde functiona poligonul de rachete militare a Germaniei naziste. • La data de 3 octombrie 1942, racheta germana „V2”, construita de Werner Von Braun si la care romanul Hermann Oberth a avut peste 70 de rezolvari, este primul obiect facut de mana omului, ce ajunge in spatiul cosmic, atingand altitudinea de 84,5 km. • Dupa terminarea celui de-al doilea razboi mondial si infrangerea Germaniei naziste, atat Werner Von Braun cat si Hermann Oberth, vor fi preluati de autoritatile militare americane, transportati in SUA, fiind concentrati (in 1958) la Poligonul Huntsville- Alabama SUA, unde vor lucra la programul spatial american, si inclusiv la constructia rachetei „Saturn”, care a dus primul om pe Luna, in 1969. Poligonul Huntsville-Alabama SUA

18. Si Henri Coanda va lucra, intre 1945-1969, la laboratoarele militare americane „US Air Force” si „Diamont”.In 1970 Romania adera la programul spatial sovietic „Intercosmos”, seriile „Vertical”, „Saliut” si „Cosmos”. Prima participare va fi la nivel de echipamente. Romanii au contribuit la peste 30 de misiuni spatiale, stiintifice si tehnologice. • In 1971 Romania este membru-fondator a „Organizatiei Internationale de Telecomunicatii prin Satelit”. In 1977 este operationala statia „Intelsat” Cheia, cu doua antene avand diametrul de 32 m. • In 1991 este infiintata „Agentia Spatiala Romana”- „Romanian Space Agency”- ROSA, in prezent directorul ei fiind Marius Ioan Piso.

19. In luna decembrie 2008, „Goliat” este primul microsatelit artificial romanesc, lansat cu racheta „Vega”. „Goliat” este un cub cu latura de 10 cm, si cantareste un kilogram.Misiunea „Goliat” a fost finantata de Autoritatea Nationala pentru Cercetare Stiintifica, in cadrul programului national de Cercetare in Excelenta, si are un rol educational si experimental, fiind primul microsatelit lansat in spatiul cosmic, in cadrul unui program al ROSA. • In 1999 se infiinteaza la Ramnicu-Valcea, „Asociatia Romana pentru Cosmonautica si Aeronautica”- ARCA.Dintre realizarile acesteia, mentionam racheta inovativa in 3 trepte „HAAS”, sonda spatiala „ELE” sau sistemul cu echipaj „Stabilo”. • La data de 4 octombrie 2010, ARCA lanseaza racheta „Helen-2”, de pe o nava a marinei militare romane, in cadrul concursului „Google Lunar X Prize”, destinat trimiterii unui robot pe Luna, de catre o organizatie neguvernamentala. Racheta „Helen-2” a atins altitudinea de 40 km.

20. Şi în prezent… • Zeci de studenţi din România participă la un proiect al Agenţiei Spaţiale Europene în care învaţă să facă sateliţi, unul pentru Pământ, altul pentru Lună. Pentru a construi sateliţi care ajung în spaţiu nu e suficient să te pricepi la partea tehnică. E nevoie şi de management, al timpului şi al banilor. • Dan Pârvu (22 de ani) face teste într-un laborator de la subsolul Facultăţii de Inginerie Aerospaţială, în complexul Politehnicii Bucureşti din strada Gheorghe Polizu.

21. Chiar dacă românii au trimis doar un om în cosmos, şi doar un satelit totuşi românii au ajutat la proiecte spaţiale nenumărate... şi încă continuă să ajute...

22. WebGrafie • www.wikipedia.ro • www.adevarul.ro • www.ecultural.ro • romanian-spotters.forumer.ro • Imagini selectate cu ajutorul images.google.com

23. Realizator: Sándor Róbert-Krisztián cls IX A Colegiul National "Mihai Eminescu"