Raportul anual 2008: situaţia drogurilor în Europa

1. Raportul anual 2008: situaţia drogurilor în Europa NB Embargo 6 noiembrie 2008 ora 10:00 CET (ora Bruxelles-ului)

2. Cele mai recente date privind problema drogurilor în Europa • Imagine de ansamblu a fenomenului drogurilor la nivel european în 30 de ţări • Date şi analize: în toată Europa şi în fiecare ţară • Cele mai recente tendinţe şi reacţii • Extras: Drogurile şi grupurile vulnerabile de tineri

3. Un pachet informativ în mai multe limbi Raportul anual 2008 în format tipărit şi online în 23 de limbi • http://www.emcdda.europa.eu/events/2008/annual-report • Materiale suplimentare online • Buletinul statistic • Situaţii pe ţări • Extras • Rapoartele naţionale Reitox

4. Imagine de ansamblu pe 2008: progrese • Consumul de droguri în Europa intră într-o etapă mai stabilă • Consumul de amfetamine şi ecstasy: în general constant sau în scădere • Canabisul: “semnale puternice” cu privire la scăderea popularităţii • Disponibilitatea tratamentelor: în creştere (cu toate că încă insuficientă) • Abordare comună: 26 state membre ale UE, Croaţia, Turcia şi Norvegia au un document de politică naţională în domeniul drogurilor

5. Imagine de ansamblu pe 2008: dificultăţi • Semnale de alarmă cu privire la heroină • Probleme cu opiaceele sintetice (de exemplu fentanil) • Număr mare de decese legate de consumul de droguri • Consumul de cocaină în continuă creştere • Inovaţii pe piaţa drogurilor ilegale

6. Partea I. Opiaceele, încă în miezul problemei drogurilor în Europa • Numărul estimat al consumatorilor problematici de opiacee este între 1,3 şi 1,7 milioane (UE + Norvegia) • Heroina: cele mai mari costuri sociale şi de sănătate legate de consumul de droguri • În majoritatea ţărilor UE, consumul de opiacee reprezintă între 50 % şi 80 % din toate cererile de tratament • 80 % din supradozele fatale sunt asociate cu consumul de opiacee • În Europa se înregistrează anual între 7 000 şi 8 000 de decese induse de droguri • Anual, 600 000 de consumatori de opiacee beneficiază de tratamentul de substituţie

7. Semnale de alarmă asupra celei mai mari probleme legate de droguri în Europa • Schimbări semnalate în ceea ce priveşte consumul de opiacee sintetice şi heroină • Ţările trebuie să fie vigilente şi pregătite să reacţioneze • Date recente pun sub semnul întrebării „uşoara îmbunătăţire a situaţiei privind heroina”raportată anul trecut • În prezent, „o problemă stabilă, dar care nu se mai diminuează” • Darnuo creştere epidemică a consumului de heroină aşa cum s-a întâmplat în Europa în anii ‘90

8. Nu putem ignora… • Ameninţarea pe care o reprezintă surplusul de heroină de pe piaţa mondială (producţie record de opiu în Afganistan pe 2007: 8 200 de tone, ONUDC) • Motivele de îngrijorare pe care indicatorii consumului de heroină le prezintă • capturi • cererea de tratament • decese legate de consumul de droguri

9. Semnale de alarmă (i) i. Capturi • Numărul capturilor de heroină în majoritatea ţărilor raportoare a crescut cu peste 10 % (2003–06) • Cantitatea de heroină capturată în Turcia, o importantă ţară de tranzit, a crescut de mai mult de două ori în această perioadă • În general, în Europa, capturile de heroină din 2006 au atins un nivel estimat de 19,4 tone (48 200 de capturi)

10. Semnale de alarmă (ii) ii. Noi cereri de tratament • În 2006, au crescut în aproape jumătate din ţările raportoare (drog primar: heroina) • Are loc în continuare recrutarea de noi consumatori de heroină • Consumatori noi de droguri prin injectare: procent mare (20 %) în unele ţări • Consumatori tineri de droguri prin injectare: procent mare (40 %) sub 25 de ani în unele studii

11. Procentul de consumatori tineri şi noi de droguri prin injectare în eşantioanele de consumatori de droguri prin injectare (Capitolul 6, Figura 9)

12. Semnale de alarmă (iii) iii. Decese induse de droguri • Heroina este drogul cel mai des asociat cu decesele legate de consumul de droguri, dar printre cauzele raportate se numără şi alte opiacee • După scăderea numărului de decese (2000–2003), în prezent există o situaţie stabilă sau chiar o tendinţă de creştere: din 2003,majoritatea ţărilor raportează creşteri • Vârsta medie a celor care sunt victimele supradozelor = 35 de ani, dar câteva ţări raportează un procent relativ ridicat de decese prin supradoză în rândul celor sub 25 de ani

13. Tendinţa indexată, pe termen lung, cu privire la decesele induse de droguri în cele 15 state membre ale UE şi Norvegia, 1985 = 100 (Figura DRD-8)

14. Procentul de decese induse de droguri în rândul consumatorilor sub 25 de ani (Figura DRD-2)

15. Un deces pe oră • În fiecare oră, unul dintre cetăţenii noştri tineri moare din cauza unei supradoze care ar fi putut fi evitată • Trebuie să acordăm prioritate măsurilor de prevenire a supradozei şi să vizăm grupurile cu risc crescut (de exemplu cei care sunt eliberaţi din penitenciar sau recidivează după tratament) • Reducerea numărului de decese legate de consumul de droguri este un obiectiv declarat al celor mai multe strategii naţionale în domeniul drogurilor

16. Problemele legate de consumul de opiacee sintetice • Dovezi ale unei probleme legate de consumul de droguri care ia amploare şi care este cauzată de disponibilitatea 3-metilfentanilului • Fentanilul este mult mai puternic decât heroina • Peste 70 de decese legate de consumul de fentanil raportate în Estonia (2006) • Metadona este identificată în rapoartele toxicologice ale unor decese din Europa

17. Partea II. Drogurile stimulatoare • Drogurile stimulatoare — precum sunt amfetaminele, ecstasy şi cocaina — astăzi al doilea tip de drog ilegal cel mai frecvent consumat în Europa, după canabis • Dar în cazul acestei grupe, datele dezvăluie un tablou foarte complex în ceea ce priveşte prevalenţa, tendinţele şi evoluţiile pieţei

18. Prevalenţa pe parcursul vieţii • În jur de 12 milioane de europeni (între 15 şi 64 de ani) au consumat cocaină cel puţin o dată în viaţă • 11 milioane au consumat amfetamine • 9,5 milioane au consumat ecstasy • Se înregistrează o tendinţă de stabilizare sau chiar o scădere a consumului de amfetamine şi ecstasy • Dar consumul de cocaină este în continuă creştere, chiar dacă într-un număr redus de ţări

19. Amfetaminele şi ecstasy: situaţie stabilă • În jur de 2 milioane de tineri europeni (între 15 şi 34 de ani) au consumat amfetamine în ultimul an şi 2,5 milioane au consumat ecstasy • Tendinţele stabile/în scădere ale consumului de amfetamine din ultimul an în această grupă din 2003; în medie, 1,3 % din tinerii adulţi raportează un consum anual • Consumul în ultimul an este, de asemenea, în mare parte stabil pe ultimii cinci ani; în medie 1,8 % din tinerii adulţi raportează un consum anual • Anchetele din şcoli (Republica Cehă, Spania, Suedia, Regatul Unit) arată o situaţie stabilă sau o scădere a consumului ambelor droguri în rândul celor cu vârste de 15 şi 16 ani

20. Tendinţe ale consumului din ultimul an de amfetamine în rândul tinerilor adulţi (între 15 şi 34 de ani), măsurate prin anchetele asupra populaţiei (Figura GPS-8, i)

21. Tendinţe ale prevalenţei din ultimul an cu privire la consumul de amfetamine, ecstasy şi cocaină în rândul adulţilor tineri (între 15 şi 34 ani) din Regatul Unit (Anglia şi Ţara Galilor) (Figura GPS-23, i)

22. Tendinţe ale prevalenţei din ultimul an cu privire la consumul de amfetamine, ecstasy şi cocaină în rândul adulţilor tineri (între 15 şi 34 ani) din Danemarca (Figura GPS-23, ii)

23. Consumul de cocaină în continuă creştere • În jur de 3,5 milioane de tineri europeni (între 15 şi 34 de ani) au consumat cocaină în ultimul an • În jur de 1,5 milioane au consumat în ultima lună • Şapte ţări raportează o tendinţă de creştere a consumului în ultimul an conform anchetelor recente (2005–2007) • În ţările cu prevalenţă ridicată (Danemarca, Spania, Irlanda, Italia, Regatul Unit), cifrele referitoare la prevalenţa pentru anul trecut (între 15 şi 34 de ani) s-au situat în intervalul 3 % şi 5,5 %

24. Tendinţe ale prevalenţei din ultimul an cu privire la consumul de cocaină în rândul adulţilor tineri (între 15 şi 34 ani) măsurate prin anchetele asupra populaţiei(Figura GPS-14, i)

25. Tratamentul al dependenţei de cocaină şi decesele legate de consumul de cocaină • Continuă tendinţa ascendentă în cererea de tratament pentru problemele legate de cocaină • 2002–2006: numărul de clienţi noi din Europa care au cerut efectuarea unui tratament a crescut de la aproximativ 13 000 la aproape 30 000 • În 2006, au fost înregistrate în jur de 500 de decese asociate consumului de cocaină

26. Divizarea pieţei drogurilor stimulatoare din Europa • Cocaina domină piaţa drogurilor stimulatoare ilegale în vestul şi sudul Europei, dar în rest consumul şi disponibilitatea sunt reduse • În majoritatea statelor membre din nord, centru şi est, amfetaminele reprezintă substanţa stimulatoare dominantă • Consumul de metamfetamină este în continuare limitat la nivelul UE la Republica Cehă şi Slovacia • Cocaina şi amfetaminele: „produse concurente” pe piaţa drogurilor ilegale din Europa? • Este nevoie de o abordare holistică cu privire la drogurile stimulatoare (în locul concentrării asupra substanţelor individuale)

27. Capitolul 4: Piaţa europeană a drogurilor stimulatoare

28. Partea III. Canabisul • În jur de 71 de milioane de europeni (între 15 şi 64 de ani) au consumat canabis cel puţin o dată în viaţă şi aproximativ 7 % (23 de milioane) au consumat în ultimul an • Se estimează că în jur de 17,5 milioane de tineri europeni (între 15 şi 34 de ani) au consumat canabis în ultimul an, în medie 13 % din tinerii adulţi

29. Semnale mai puternice cu privire la scăderea popularităţii • „Semnale mai puternice”conform cărora popularitatea este în scădere, confirmare a analizei din raportul de anul trecut • Cele mai recente date ale studiilor naţionale de anul trecut privind consumul de canabis în rândul tinerilor adulţi dezvăluie o stabilizare sau o scădere a acestuia • Consumul de canabis pe parcursul vieţii şi consumul frecvent în rândul elevilor de 15 ani din majoritatea ţărilor UE este de asemenea stabil sau în scădere (anchetele HBSC) • Tendinţa descendenţă este vizibilă în anchetele asupra populaţiei în unele ţări cu prevalenţă ridicată

30. Tendinţe ale prevalenţei din ultimul an cu privire la consumul de canabis în rândul adulţilor tineri (între 15 şi 34 ani), măsurate prin anchete asupra populaţiei. (Figura GPS-4, i)

31. Schimbările din perioadele 2001/2002 şi 2005/2006 în prevalenţa consumului de canabis pe parcursul vieţii în rândul elevilor de 15 şi 16 ani (HBSC) (Figura EYE-5)

32. Schimbările din perioadele 2001/2002 şi 2005/2006 în prevalenţa consumului frecvent de canabis în rândul elevilor de 15 şi 16 ani (HBSC) (Figura EYE-4)

33. Consumul frecvent şi intensiv de canabis • Este posibil ca tendinţele cu privire la acest tip de consum să fie independente de prevalenţa în rândul populaţiei generale • Aproape 4 milioane de adulţi europeni (între 15 şi 64 de ani) consumă canabis zilnic sau aproape zilnic • Dintre cele 160 000 de noi cereri estimate de tratament pentru problemele legate de droguri raportate în 2006, consumatorii de canabis au reprezentat cel de-al doilea grup ca mărime (28 %)

34. Procentul de noi consumatori care au primit tratament în funcţie de drogul primar în 24 de state membre ale UE în 2006 (Figura TDI-2, i)

35. Partea IV. Dinamica pieţelor:traficul cu cocaină • Oferta de droguri către şi în interiorul Europei este dinamică • Africa de Vest, un centru important de tranzit: aproape un sfert din cocaina care a intrat în Europa în 2007 a venit pe această rută (estimarea ONUDC) • Se consideră că această rută a contribuit la stimularea rolului Peninsulei Iberice ca principal punct de intrare în UE • Din cele 121 de tone de cocaină capturate în 2006 în Europa, 41 % au fost interceptate în Spania, 28 % în Portugalia • Rapoartele recente cu privire la importul de cocaină prin ţările est-europene ar putea anunţa crearea unor noi rute de trafic

36. Dinamica pieţelor:producţia internăde canabis • Producţia internă: „Nu mai poate fi considerată ca fiind marginală” în unele ţări • Răşina de canabis, majoritatea din Maroc, produsul dominant în UE în trecut • În unele ţări, în prezent se raportează trecerea de la răşină la cultivarea pe plan local a plantei de canabis • În Europa au fost capturate aproximativ 2,3 de milioane de plante de canabis (2006) • Producţia pe plan local ridică noi dificultăţi de aplicare a legii

37. Dinamica pieţelor:magazinele online • Magazinele online fac reclamă la peste 200 de substanţe psihoactive, deseori ca „droguri legale”(de exemplusalvia divinorum) • Dar în unele ţări, conţinutul este reglementat de aceleaşi legi ca şi drogurile controlate şi pot atrage aceleaşi pedepse • Majoritatea magazinelor identificate aveau sediul în Regatul Unit şi în Ţările de Jos (+ într-o mai mică măsură, Germania şi Austria) • Numărul acestor vânzători cu amănuntul online pare a fi în creştere şi aceştia se adaptează rapid noilor măsuri de control

38. Ţările UE acordă o tot mai mare prioritate „grupurilor vulnerabile” în cadrul politicilor lor sociale şi în domeniul drogurilor, pentru reducerea riscurilor problemelor legate de consumul de droguri acolo unde este cel mai probabil ca acestea să apară Cunoaşterea profilurilor acestor grupuri şi a locului unde se regăsesc poate fi un punct important de plecare pentru strategiile de prevenire şi de intervenţie în domeniul drogurilor Exemple: tinerii aflaţi grija statului, care provin din familii dezavantajate sau din cartiere sărace, cei care părăsesc devreme şcoala Un gol vizibil între voinţa politică şi punerea în practică Preferinţa pentru serviciile de birou, în detrimentul serviciilor de intervenţie de proximitate Partea V: Drogurile şi grupurile vulnerabile de tineri

39. Furnizarea unei baze de dovezi • În prezent, Europa se evidenţiază ca una dintre regiunile unde capacităţile de monitorizare a consumului de droguri sunt cel mai dezvoltate • Informaţiile bazate pe dovezi cu privire la situaţia actuală a consumului de droguri sunt esenţiale pentru o dezbatere informată, productivă şi raţională pe această temă complexă • În acest fel, opiniile se bazează pe fapte, iar factorii de decizie politică înţeleg mai clar care sunt opţiunile disponibile • Acesta reprezintă fundamentul pe care se bazează activitatea OEDT şi Raportul său anual