Situaţia tineretului şi aşteptările sale

1. Situaţia tineretului şi aşteptările sale Diagnoza 2005 Sondaj de opinie realizat de ANSIT la cererea Autorităţii Naţionale pentru Tineret

2. ORIENTĂRI VALORICE ŞI ATITUDINI ALE TINERILOR Daniela Simache……………………………………………………………................................................................................................4 PARTICIPAREA SOCIALĂ ŞI POLITICĂ Sorin Mitulescu …………………………………………………………………………………………………………………………………..13 AŞTEPTĂRI ŞI ATITUDINI PRIVIND INTEGRAREA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ Sorin Mitulescu……………………………………………………………………………………………………………………………………34 MIGRAŢIE Gina Anghelescu ………….……………………………………………………………………………………………………………………..38 CALITATEA VIEŢII Aurora Lefter……………………………………………………………………………………………………………………………………... 45 ACTIVITATEA ECONOMICĂ Iulian Neacşu-Dalu................................................................................................................................................................................83 EDUCAŢIE Marius Lazăr…………………………..…………………………………………………………………………………………………………100 TINERII SI TEHNOLOGIILE INFORMAŢIEI ŞI COMUNICĂRII Adrian Neacşu……………………………………………………………………….…………………………………………………………..111 RELAŢIILE SOCIALE ALE TINERILOR Anca Donţu………………………………………………..……………………………………………………………………………………..121 TIMP LIBER Gina Anghelescu………….…………………………………………………………………………………………………………………….132 SĂNĂTATE Daniela Simache………………………………………………………………………………………………………………………………..137 Toate drepturile acestei versiuni aparţin ANT. Reproducerea parţială sau integrală a conţinutului acestei broşuri (text, grafice, tabele) este interzisă fără acordul scris al ANT şi va fi pedepsită conform legilor. ISSN 1583 – 333X

3. METODOLOGIA CERCETĂRII • Volumul eşantionului: 1107 persoane din grupa de vârstă 14 – 29 ani. • Eşantion: probabilist, bistadial, stratificat în primul stadiu şi aleator în cel de al doilea • Criterii de stratificare: 7 provincii istorice plus Municipiul Bucureşti, mediu rezidenţial (urban-rural), mărimea localităţii urbane (4 tipuri) şi proporţia sate centru de comună - sate componente ale comunei. • Eşantionare: selecţie probabilistă a localităţilor (81) şi persoanelor. • Reprezentativitate naţională pentru populaţia din grupa de vârstă 14-29 ani a României, cu o eroare tolerată de  2,9%, la o probabilitate de 95%. • Validarea eşantionului s-a realizat pe baza datelor din rapoartele Comisiei Naţionale de Statistică privind populaţia la 1 iulie 2004. • Chestionar realizat de DSCPT – ANSIT • Valorile prezentate sunt cele rezultate direct din teren (nu s-au făcut ponderări) • Interviurile s-au desfăşurat faţă în faţă, la domiciliul subiecţilor • Ancheta de teren: realizată de CURS S.A., în perioada 10 - 17 octombrie 2005

4. ORIENTĂRI VALORICE ŞI ATITUDINI ALE TINERILOR Principalele orientări valorice la care aderă tinerii se circumscriu valorilor general umane: Pacea şi Respectul pentru ceilalţi oameni. La care se adaugă Credinţa în Dumnezeu, religia fiind unul dintre principalele moduri în care se definesc tinerii (53% dintre ei se consideră persoane destul de religioase şi 10% persoane foarte religioase). Semnificative pentru tineri sunt şi Realizarea, împlinirea de sine, Corectitudinea şi Libertatea individului, aceste valori reprezentând opţiunile a aproximativ o treime dintre ei. Putem vorbi aşadar de existenţa unei orientări considerabile a tinerilor către dimensiunile eticii, independenţei şi spiritualităţii. Actualele opţiuni ale tinerilor în plan valoric sunt corelate cu cele ale întregii societăţi. Referitor la percepţia tinerilor asupra valorilor dominante în societatea românească actuală, sunt considerate principale, de asemenea, Pacea şi Credinţa în Dumnezeu. La care se adaugă, din nou, o serie de valori aflate pe dimensiunile eticii, ale comunicării şi spiritualităţii: Democraţia, Libertatea individului, Toleranţa şi Respectul legii. Se constată însă o serie de diferenţe semnificative între opţiunile valorice ale tinerilor şi valorile pe care ei le percep ca fiind importante în societatea românească actuală. Astfel, există în rândul tinerilor o opţiune mult mai accentuată (aproximativ dublă) faţă de cea percepută la nivelul întregii societăţi pentru valori aflate pe dimensiunea individualismului şi a eticii: Realizarea, împlinirea de sine, Corectitudinea şi Respectul pentru ceilalţi oameni. Societatea acordă însă mai multă importanţă unor valori aflate în sfera politicului şi a relaţiilor interumane: Democraţia, Respectul pentru cultura altor popoare, Toleranţa şi Solidaritatea. Valorile politice şi atitudinile adoptate de către tineri în prezent sunt deosebit de complexe, existând o mixtură de opţiuni şi orientări pe întreg spectru politic: de la Liberalism economic şi social şi Individualism până la Egalitarism şi Autoritarism. Liberalismul este o opţiune valabilă pentru aproape o treime din tineri, aceştia fiind cei care consideră că problemele societăţii pot căpăta cele mai bune soluţii din partea pieţei libere (31%) şi că statul ar trebui să privatizeze toate companiile publice (29%). Există însă, aşa cum arată diagrama “Liberalism şi Individualism”, un număr aproape egal de tineri care fie că au opţiuni contrare, fie se situează pe poziţii de mijloc. Acceptarea de către România a mai mulţi refugiaţi de altfel, demers prin care este creat cadrul de manifestare şi dezvoltare liberă a unor indivizi) este un aspect controversat pentru tineri (22% sunt de acord, 29% sunt împotrivă, 29 % se află în poziţie de mijloc iar 20 % nu au poziţie clară). Adoptarea unor valori şi poziţii individualiste este de asemenea nuanţată în rândul tinerilor. Rolul statului în bunăstarea individului este considerat în continuare semnificativ (40% dintre tineri consideră că au nevoie de sprijin din partea statului pentru a putea trăi bine, 42 % nu consideră că un individ este responsabil/vinovat de faptul că nu-şi găseşte de lucru). Modalitatea adecvată prin care statul poate contribui la această bunăstare şi la responsabilizarea şi la asigurarea unei autonomii a individului este însă, în opinia tinerilor, mai mult sau mai puţin paternalistă (35% dintre ei consideră că ajutoarele de stat îi fac pe oameni mai puţin dornici să-şi poarte de grijă, 28% dimpotrivă, iar 25% nu au încă o opinie clară asupra acestui lucru).

5. ORIENTĂRI VALORICE ŞI ATITUDINI ALE TINERILOR Referitor la condiţia femeii în societatea actuală, majoritatea tinerilor optează pentru o poziţie deschisă, ce acceptă existenţa posibilităţilor, a iniţiativelor şi manifestărilor politice feminine consistente (51% dintre tineri consideră ca ar trebuie să fie mai multe femei în politică) dar protectoare în acelaşi timp (51% consideră că femeile au motive să ceară mai multe drepturi). Egalitarismul este deosebit de prezent în rândul tinerilor. Astfel, marea lor majoritate consideră în prezent că patronii marilor companii se îmbogăţesc pe seama angajaţilor(76%) şi că legea se aplică diferit la bogaţi faţă de săraci(76%). Una dintre opţiunile frecvente ale tinerilor este cea pentru Autoritarism. Acesta se manifestă mai ales atunci când e vorba de justiţie(81% consideră că avem nevoie de pedepse mai dure pentru cei care încalcă legea şi 54% chiar că ar trebuie aplicată pedeapsa cu moartea când se comit crime oribile) şi în educaţie(84% dintre tineri consideră necesară disciplinarea copiilor şi învăţarea lor să fie ascultători). Opţiunile pentru fermitatea dusă până la extrem sunt însă mai reduse în ce priveşte viaţa politică( faptul că un lider puternic poate rezolva problemele ţării mai mult decât partidele şi parlamentul este acceptat doar de 38% dintre tineri şi respins clar de către 16% dintre ei, în timp ce 26% nu au încă o poziţie clară). Naţionalismul şi atitudinea pe care o au tinerii români faţă de fenomenul globalizări (anti- sau pro-globalismul) sunt de asemenea aspecte nuanţate. Există astfel un nivel semnificativ, dar nu foarte ridicat al naţionalismului în rândul tinerilor. O treime dintre ei consideră că sunt prea mulţi străini veniţi în România(30%) şi că ţara noastră, ca viitoare membră UE, este în pericol să-ţi piardă cultura şi tradiţiile(35%), în timp ce aproximativ câte un sfert dintre ei sunt în dezacord, nu au încă o opinie clară sau nu ştiu să răspundă la asemenea întrebări. Ceva mai fermă devine această atitudine la nivelul implicării externe în viaţa politică românească (41% dintre tineri consideră că marile firme străine au prea multă influenţă în politică). Nu putem vorbi însă de existenţa unei poziţii ferm anti-globaliste în rândul tinerilor români, ci mai degrabă de existenţa unei game complete de atitudini(de la anti-globalismul clar manifestat de către aproximativ un sfert dintre ei la pro-globalismul manifestat la fel de clar de către aproximativ 11% dintre tineri., care consideră că lupta împotriva globalizării este o greşeală). Toate aceste opţiuni au loc pe fondul unei necunoaşteri/neaprofundări a acestei probleme (40% dintre tineri nu s-au exprimat deloc în ce priveşte existenţa sau nu a vreunui pericol pentru independenţa economică a României din partea globalizării şi 37% dintre ei nu au răspuns deloc referitor la îndreptăţirea luptei unor oameni împotriva globalizării).

6. Cele mai importante 3 valori pentru tineri sunt... %

7. Valori importante pentru tineri şi percepţia acestora în societatea românească %

8. Indiferent dacă aparţii sau nu unei comunităţi religioase,poţi spune despre tine că eşti o persoană...

9. Liberalism şi Individualism

10. Egalitarism

11. Autoritarism

12. Antiglobalism şi naţionalism

13. PARTICIPAREA SOCIALĂ ŞI POLITICĂ Procentul tinerilor preocupaţi de viaţa politică este destul de mic. Mai puţin de jumătate declară că îi interesează politica din ţară. Când sunt solicitaţi să-şi afirme interesul pentru diferite categorii de informaţii, tinerii pun informatiile din sfera social-politică pe ultimele locuri din clasament. Dacă informaţiile din domeniul sănătăţii, locurilor de muncă sau al contactelor cu alţi tineri sunt căutate de 60-70% dintre tineri, informaţiile despre viaţa politică sunt cerute numai de 17% dintre tineri. Interesul pentru informaţii referitoare la viaţa politică ca şi la organizaţii/intituţii europene se află în declin în 2005 în comparaţie cu 2004. Interesul pentru ce se întâmplă (ce decizii politico-administrative se iau) la nivelul localităţii sau al ţării se manifestă cu putere doar pentru 20-25% dintre tineri. Şi în această direcţie se constată un regres faţă de anul trecut. Procentul celor care declară un interes scăzut aproape că s-a dublat. O proporţie mică a respondenţilor apreciază că tinerii au posibilităţi corespunzătoare să participe la adoptarea deciziilor publice. Chiar dacă situaţia pare mai bună în 2005 faţă de 2004, ea nu este încă de natură să favorizeze o participare efectivă şi responsabilă a tinerilor şi să determine un interes mai mare al acestora. Lipsa de interes pentru treburile publice concordă cu o satisfacţie scăzută a tinerilor faţă de calitatea vieţii politice. Nivelul încrederii în instituţiile politice fiind la cote foarte mici. Cel mai scăzut nivel de încredere se manifestă în legătură cu partidele politice. Faţă de anii precedenţi s-a deteriorat mai ales încrederea în Parlament. Guvernul se menţine la nivelul de încredere înregistrat anul trecut. Nu se simte că ar fi vorba de alt guvern. Mulţumirea faţă de viaţa politică este la acelaşi nivel deosebit de scăzut la care se menţine în ultimii 10 ani. Sentimentul tinerilor că sunt înţeleşi de autorităţi (că autorităţile se preocupă de problemele lor ) se află în scădere. Dacă anul trecut 61% dintre tineri declarau că se simt înţeleşi (în mare măsură sau potrivit), anul acesta numai 32% au afirmat existenţa acestei înţelegeri din partea autorităţilor. Ponderea tinerilor care ar vrea să participe la viaţa politică este de 10% iar a celor care ar dori să activeze într-o organizaţie de tineret se ridică la 25%. Este un procent mult mai mare decât al tinerilor care fac parte efectiv din asociaţii sau organizaţii sociale, economice, politice sau de altă natură. Acesta este de aproximativ 9 %. Nivelul este acelaşi ca şi cel înregistrat în 2004. Paleta organizaţiilor din care fac parte tinerii români se menţine la fel de diversificată ca şi în anii precedenţi. Ponderea cea mai importantă o deţin cluburile sportive, organizaţiile politice şi organizaţiile profesionale sau de elevi şi studenţi. Faţă de anul trecut, totuşi, câteva schimbări notabile sunt: cluburile sportive şi-au mărit considerabil atractivitatea pentru tineri, în schimb pare să scadă interesul tinerilor pentru organizaţiile cu caracter sindical şi pentru cele profesionale. Comparând situaţia de la noi cu cea din câteva ţări europene constatăm o rată generală de apartenenţă mai scăzută pentru tinerii români. Diferenţele în defavoarea tinerilor de la noi se înregistrează mai ales în privinţa cluburilor sportive, organizaţiilor cultural artistice, a celor ecologice şi de tineret. În schimb organizaţiile profesionale (sau de elevi şi studenţi) sunt relativ mai prezente în peisajul asociativ din România decât în cele trei ţări europene luate pentru comparaţie (Austria, Slovacia, Italia).

14. Tineri interesaţi de politica din tara

15. Interesul tinerilor pentru informatii din domeniul social-politic,în comparatie cu alte domenii %

16. Cât de interesaţi sunt tinerii de ce se întâmplă (ce decizii se iau) în localitatea lor %

17. Cât de interesaţi sunt tinerii de ce se întâmplă (ce decizii se iau) în ţară %

18. Tinerii pot să participe la luarea deciziilor (să-şi spună cuvântul) în localitate %

19. Tinerii pot să participe la luarea deciziilor (să-şi spună cuvântul) în ţară %

20. Mulţumirea tinerilor în raport cu viaţa politică %

21. Nivelul de încredere al tinerilor în instituţiile politice %

22. Evolutia încrederii tinerilor în instituţii politice %

23. Tinerii se simt înţeleşi de către autorităţi %

24. Tinerii consideră că este important…

25. Tineri care fac parte din asociatii sau organizatii sociale, economice, politicesau de alta natură

26. Tineri care fac parte din asociatii/organizatii.Compartie 2005, 2004, 2002 %

27. Din ce tip de organizatie fac parte tinerii?Comparatie 2005/2004 %

28. Din ce tip de organizatie fac parte tinerii?Comparatie internationala 2005 %

29. Daca nu face parte dintr-o organizatie, care este motivul? %

30. Actiuni in care tinerii ar fi dispusi sa se implice, fara nici o recompensa

31. Proportia tinerilor dispusi sa se implice daca ar exista o recompensa

32. Ponderea tinerilor dispusi sa se implice, în functie de cine initiaza actiunea

33. Evoluţia ponderii tinerilor dispusi sa se implice în acţiuni de...

34. AŞTEPTĂRI ŞI ATITUDINI PRIVIND INTEGRAREA ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ Optimismul tinerilor în legătură cu integrarea europeană este destul de moderat la 14 luni înainte de 1 ianuarie 2007. Cele mai optimiste aşteptări se referă la creşterea numărului de tineri care vor putea să lucreze în ţări ale UE sau să studieze în străinătate. Aproape 40% dintre tineri cred că veniturile românilor vor creşte după integrare. Dar când se referă la propriile lor venituri, numai 32,5% dintre tineri au aşteptări optimiste. Se pare că tinerii nu se percep pe ei înşişi ca pe categoria care ar beneficia cel mai direct şi pozitiv de pe urma integrării. Aşteptările din 2005 sunt mai puţin optimiste decât cele din 2004 mai ales atunci când se referă la nivelul de trai. În schimb, tinerii manifestă încredere în instituţiile politice europene (mai ales dacă le raportăm la instituţiile autohtone de acelaşi profil). Parlamentul european este considerat de 28% dintre tineri ca fiind demn de încredere. O atitudine similară manifestă tinerii şi în legătură cu unele organizaţii internaţionale care militează pentru protecţia naturii sau a drepturilor omului. Altfel spus, tinerii respectă politica şi instituţiile politice europene dar nu se aşteaptă la efecte notabile în interiorul ţării, pe un termen scurt, odată cu integrarea europeana a României

35. Aşteptări ale tinerilor legate de intrarea României în UE %

36. Evoluţia unor aşteptări ale tinerilor legate de intrarea Romîniei în U.E. %

37. Încrederea tinerilor în organizaţii internaţionale şi instituţii europene comparativ cu instituţii politice româneşti %

38. MIGRAŢIE Chestionati asupra planurilor lor de viitor, o treime din tinerii români (34%) au declarat că intenţionează să plece temporar din ţară şi 6% definitiv. Încă 14% nu sunt hotărâţi. O altă treime din tineri (28%) nu au în plan să emigreze, iar 16% au declarat că nu s-au gândit la acest aspect. Scopul emigrării este în principal legat de munca în străinătate, pe locul doi fiind turismul. Astfel, raportat la numărul total al tinerilor care au declarat că intenţionează să plece temporar sau definitiv din ţară, 77% vor să plece pentru a munci. Stabilirea momentului plecării şi demersurile realizate în acest sens ne permit să extragem din numărul celor care au o atitudine pozitivă faţă emigrare, pe cel al tinerilor care deţin o probabilitate mai mare de a pleca din ţară, indiferent care este scopul sau durata: 14% au declarat că intenţionează să plece în cursul acestui an, 57% în mai puţin de trei ani şi 21% în mai mult de 3 ani. De asemenea, pentru fiecare din cele patru scopuri legate de plecarea din ţară (turism, muncă, educaţie, emigrare definitivă), peste 20% din tinerii care intenţionează acest lucru au acţionat într-un fel sau altul pentru a realiza ceea ce şi-au propus. Faţă de 2004, deşi a scăzut puţin ponderea tinerilor care doresc să plece din ţară, a crescut cea a tinerilor care au declarat că au făcut demersuri în acest sens.

39. Intenţionezi să pleci din ţară?

40. Intenţionezi să pleci din ţară? *Pentru anul 2005, diferenţele până la100% reprezintă variantele "nu m-am gândit" şi "nu sunt hotărât"

41. În ce scop ai vrea să pleci? % calculate raportat la numărul tinerilor care intenţionează să plece din ţară

42. În ce scop ai vrea să pleci? % calculate raportat lanumărul tinerilor care intenţionează să plece din ţară

43. Dacă da, când intenţionezi să pleci? % calculate raportat lanumărul tinerilor care intenţionează să plece din ţară

44. Ai făcut vreun demers în sensul acesta? % calculate raportat lanumărul tinerilor care intenţionează să plece din ţară

45. CALITATEA VIEŢII Faţă de anul trecut, tinerii sunt mai rezervaţi în privinţa creşterii nivelului de trai în anul următor. Astfel, dacă în 2004, 45% considerau că vor trăi mai bine, în 2005 procentul acestora scade la 43%, cele 2 procente distribuindu-se egal între cei care consideră că vor trăi la fel şi cei care nu pot aprecia situaţia lor viitoare. Cei mai mulţi tineri sunt nemulţumiţi de nivelul veniturilor (76%), condiţiile ca un tânăr să se poată realiza (65%), viaţa politică (65%) şi piaţa forţei de muncă (63%). Faţă de 2004 situaţia este însă puţin diferită. Astfel, dacă pentru nivelul veniturilor şi condiţiile ca un tânăr să se poată realiza proporţia celor nemulţumiţi scade cu 5% şi respectiv 14%, în cazul sistemului de învăţământ şi a situaţiei de pe piaţa forţei de muncă procentul celor nemulţumiţi este în creştere. Referindu-se la propria lor situaţie tinerii sunt nemulţumiţi de veniturile pe care le obţin (aproximativ1/2 dintre tinerii care obţin un venit), iar comparativ cu anul trecut a scăzut proporţia celor mulţumiţi de la 34% la 16%. Alte motive de nemulţumire sunt: locul de muncă (21% dintre tinerii care au un loc de muncă), condiţiile din şcoala în care învaţă (19%), condiţiile de locuit şi modul de petrecere a timpului liber (unde proporţia celor mulţumiţi a scăzut faţă de 2004 de la 63% la 47%). Aspectele de care se declară tinerii cel mai mulţumiţi sunt: familia-78%, relaţia cu partenerul(a) de viaţă-73% şi relaţiile cu prietenii-69%; pentru ultimele 2 înregistrându-se însă, faţă de anul precedent, o scădere a procentului de mulţumiţi cu 4% şi respectiv 9%. În prezent, aproximativ ½ tineri apreciază că se află în următoarele situaţii: se descurcă greu cu banii (58%), nu-i interesează politica din România (50%), nu găsesc condiţii favorabile să se realizeze în ţară (48%) şi nu au unde să-şi petreacă timpul liber aşa cum şi-ar dori (42%), iar 1/3 nu găsesc un loc de muncă (33%). Precaritatea situaţiei financiare se află pe primul loc şi la analiza pe grupe de vârstă, pentru celelalte existând însă diferenţieri în ierarhie în funcţie de vârstă. Cele mai dificile situaţii sunt lipsa banilor şi a unui loc de muncă. Situaţia locativă a tinerilor se prezintă astfel: cu părinţi şi/sau alte rude- 73,1%, cu familia proprie (partenerul de viaţă şi copii)- 17,4%, cu familia de bază (părinţi şi/sau socri) şi familia proprie -3,5%, singuri-3,3%, iar cu prietenii/în cămin-2,4%. Odată cu creşterea vârstei, scade procentul celor care locuiesc cu părinţii (89%, 69%, 32%), dar creşte nu numai al celor care locuiesc du propria familie (2%, 17%, 50%), ci şi al celor care locuiesc cu familia de bază şi familia proprie (1%, 5%, 8%). În privinţa proprietăţilor deţinute sau pe care le folosesc: 18% dintre tineri au răspuns că au o locuinţă în proprietate, 13%-autoturism, iar 11% - folosesc un autoturism proprietatea altcuiva.

46. CALITATEA VIEŢII Pentru a avea succes în viaţă tinerii consideră că cel mai important este situaţia financiară a familiei de provenienţă, aspectul educaţional ocupând locul secund. De remarcat însă că, dacă analiza răspunsurilor este făcută doar după frecvenţa cu care a fost aleasă o anumită variantă de răspuns, eforturile proprii (să muncească mult) se află pe al treilea loc în 2004 (12%), iar în 2005 norocul (10%) este mult mai important decât eforturile proprii (5%). Cele arătate anterior explică de ce pentru tineri, cel mai important în această perioadă, este îmbunătăţirea situaţiei financiare-83%. Următoarele priorităţi sunt: călătoriile (76%) şi îmbunătăţirea calificării profesionale (74%) şi a condiţiilor de locuit (71%) şi apropierea de Dumnezeu (71%). Cel mai puţin interesaţi sunt de participarea la viaţa politică (11%), să activeze într-o organizaţie/asociaţie de tineret (30%), să participe la o activitate cultural-artistică, să aibă un copil şi să-şi ofere serviciile ca voluntar (pentru fiecare 36%). Analiza pe grupe de vârstă arată că toţi tinerii, indiferent de vârsta pe care o au, sunt foarte puţin interesaţi de participarea la viaţa politică. Tinerii de 14-19 ani, aflându-se majoritatea la vârsta când încă se află pe băncile şcolii sunt mai interesaţi de învăţarea unei limbi străine, utilizarea calculatorului şi să-şi facă mai mulţi prieteni şi mai puţin interesaţi de întemeierea unei familii. Cei de peste 20 de ani consideră că cel mai important, în această perioadă, sunt: îmbunătăţirea condiţiilor de locuit şi a calificării profesionale şi cel mai puţin important să activeze într-o organizaţie/asociaţie de tineret şi să participe la o activitate cultural-artistică. Pentru rezolvarea problemelor, tinerii consideră că cel mai bine i-ar ajuta familia, un serviciu de informare şi şcoala. În comparaţie cu 2004 se observă scăderea importanţei acordată ajutorului prietenilor (de la 23% la 13%) şi creşterea importanţei celei acordate unui serviciu de informare (de la 11% la 22%).

47. Cum este viata ta comparativ cu cea de acum un an?

48. Cum este viata ta comparativ cu cea de acum un an?Comparaţie 2004/2005

49. Cum crezi că vei trăi peste un an?

50. Cum crezi că vei trăi peste un an? Comparaţie 2004/2005