1 / 52

Mare poet român care reuşeşte să se sincronizeze deplin cu formele poetice europene

By ABC. Mare poet român care reuşeşte să se sincronizeze deplin cu formele poetice europene. Ultimul mare poet expresionist european. “Din cer a venit un cântec de lebădă” LUCIAN BLAGA ( 1895-1961 ). By ABC. TRADITIONALISTI NECHIFOR VASILE CRAINIC VOICULESCU.

gur
Download Presentation

Mare poet român care reuşeşte să se sincronizeze deplin cu formele poetice europene

An Image/Link below is provided (as is) to download presentation Download Policy: Content on the Website is provided to you AS IS for your information and personal use and may not be sold / licensed / shared on other websites without getting consent from its author. Content is provided to you AS IS for your information and personal use only. Download presentation by click this link. While downloading, if for some reason you are not able to download a presentation, the publisher may have deleted the file from their server. During download, if you can't get a presentation, the file might be deleted by the publisher.

E N D

Presentation Transcript


  1. By ABC Mare poet român care reuşeşte să se sincronizeze deplin cu formele poetice europene Ultimul mare poet expresionist european

  2. “Din cer a venit un cântec de lebădă” LUCIAN BLAGA ( 1895-1961 ) By ABC

  3. TRADITIONALISTI NECHIFOR VASILE CRAINIC VOICULESCU LITERATURA INTERBELICA EUGEN LUCIAN TUDOR ION LOVINESCU BLAGA ARGHEZI BARBU MODERNISTI MIHAIL CAMIL GEORGE MIRCEA LIVIU SADOVEANU PETRESCU CALINESCU ELIADE REBREANU

  4. Lucian Blaga (n. 9 mai1895 la Lancrăm, lângă Sebeş, d. 6 mai1961 la Cluj) a fost un • filozof, • umanist, • jurnalist, • poet, • dramaturg, • traducător, • profesor universitar şi • diplomat român, • personalitate culturală majoră a României interbelice. By ABC

  5. Opera: • Poet şi filosof, Blaga este creatorul unui sistem filosofic propriu, original. • I. PoeziaPoemele luminii (1919)Paşii profetului (1921)În marea trecere (1924)Lauda somnului (1929)La cumpãna apelor (1933)La curţile dorului (1938)Nebãnuitele trepte (1943)Postum: Poezii (1964) - grupeazã creaţiile din ultima perioadã a vieţii By ABC

  6. By ABC II. Filosofie:Trilogia cunoaşterii, Trilogia culturii, Trilogia valorilor, Trilogia cosmologicã III. Dramaturgia:Zamolxe, Meşterul Manole, Tulburarea apelor, Cruciada copiilor, Anton Pann, etc. IV. Aforisme, cugetãri, mãrturisiri:Pietre pentru templul meu, Discobolul, Elanul insulei

  7. Meşterul Manole de Lucian Blaga By ABC “Acum tot aşa ne vom juca de-a moartea. (…) acum te voi culca în zid. Va trebui tot timpul să zâmbeşti şi, chiar de va fi rece zidul, să te sileşti să glumeşti. Să pară în adevăr că moartea e un joc.”

  8. By ABC “Poetul este nu atât un mânuitor, cât şi un mântuitor al cuvintelor. El scoate cuvintele din starea lor naturală şi le aduce în starea de graţie”. ( Elanul Insulei, Lucian Blaga )

  9. S-a nãscut în 1895, în comuna Lancrãm din judetul Alba, al nouãlea copil în familia unui preot. By ABC

  10. By ABC Străbunicii au fost preoţi. Tatăl său a fost preot "areligios“, spre deosebire de mamă, care "suferă de o religiozitate cu adiacenţe folclorice şi superstiţioase"

  11. By ABC Spre tine cine m-a-ndrumatdin stãfund de veac,în tine cine m-a chematfie binecuvântat,sat de lacrimi fãrã leac.” 9 mai 1895 CASA IN CARE S-A NASCUT BLAGA LANCRAM “Sat al meu, ce porţi în numesunetele lacrimei,la chemãri adânci de numeîn cea noapte te-am alesca prag de lume şi potecã patimei.

  12. By ABC STATUIA LUI BLAGA LANCRAM

  13. Până la vârsta de 4 ani nu a articulat nicio vorbă, nici cuvântul vital "mamă". S-ar spune căîn cei 4 ani de muţenie ( voluntară? ) Blaga şi-a însuşit în mod inconştient "Invăţãtura lui Atman“ ( =tăcerea ),despre care scrie mai târziu în Geneza metaforei şi sensul culturii (1937). By ABC

  14. By ABC “Nebănuitele trepte”AUTOPORTRET Lucian Blaga e mut ca o lebãdã. În patria sa zãpada fãpturii ţine loc de cuvânt. Sufletul lui e în cãutare în mutã, secularã cãutarede totdeauna,şi pânã la cele din urmã hotare.El cautã apa din care bea curcubeul.El cautã apa,din care curcubeulîşi bea frumuseţea şi nefiinţa.

  15. IasiAleea scriitorilor • Din 1917 studiazã filosofie la Viena. • Din 1926 intrã în diplomaţie, fãcând parte din corpul diplomatic românesc din Varşovia, Viena, Praga, Lisabona şi Berna. • Paralel elaboreazã o valoroasã operã poeticã si filosoficã, recunoscutã prin intrarea în Academie în 1937. • Cu acest prilej rosteşte discursul de recepţie Laudã satului românesc. By ABC

  16. CORNELIA BREDICEANU Pentru Lucian Blaga, în toamna anului 1916, la 21 ani, pe când era student la Universitatea din Viena, puternica dragoste faţă de Cornelia Brediceanu a fost acea „mirabilă sămânţă” care i-au încolţit în suflet poeziile din Poemele luminii, după cum mărturiseşte, atât de elocvent, însuşi poetul în volumul autobiografic Hronicul şi cântecul…; în aceste mărturisiri, nobilul sentiment al dragostei, al dragostei faţă de lugojeanca Cornelia Brediceanu, este retrăit de Lucian Blaga cu o intensitate şi cu o sinceritate rar întâlnite. By ABC

  17. Universul poetic se alcătuieşte ca un sistem de metafore revelatorii, având în centru misterele • POEMELE LUMINII ( 1919 ) • Eu nu strivesc corola de minuni a lumii • Eu nu strivesc corola de minuni a lumii • şi nu ucid • cu mintea mea tainele, ce le-ntâlnesc • în calea mea • în flori, în ochi, pe buze ori morminte. By ABC

  18. Poemele luminii (1919) Lumina Lumina ce-o simt năvălindu-mi în piept când te vãd, oare nu e un strop din lumina creată în ziua dintâi,din lumina aceea-nsetată adânc de viaţă? By ABC

  19. By ABC Gorunul În limpezi depărtări aud din pieptul unui turncum bate ca o inimă un clopotşi-n zvonuri dulciîmi parecă stropi de linişte îmi curg prin vine, nu de sânge. Gorunule din margine de codru,de ce mă-nvingecu aripi moi atâta pacecând zac în umbra taşi mă dezmierzi cu frunza-ţi jucăuşă?

  20. Vreau să joc! O, vreau să joc, cum niciodată n-am jucat!Să nu se simtă Dumnezeuîn mineun rob în temniţă - încătuşat.Pământule, dă-mi aripi:săgeată vreau să fiu, să spintecnemărginirea,să nu mai văd în preajmă decât cer,deasupra cer,şi cer sub mine -şi-aprins în valuri de luminăsă jocstrăfulgerat de-avânturi nemaipomeniteca să răsufle liber Dumnezeu în mine,să nu cârtească:"Sunt rob în temniţă!" By ABC

  21. By ABC LINISTE Se spune că strămoşii cari au murit fără de vreme,cu sânge tânăr încã-n vine,cu patimi mari în sânge,cu soare viu în patimi,vin,vin să-şi trăiască mai departeîn noiviaţa netrăitã.Atâta linişte-i în jur de-mi pare că audcum se izbesc de geamuri razele de lună.

  22. By ABC NU-MI PRESIMTI ? Nu-mi presimţi iubirea când privesccu patimă-n prăpastia din tineşi-ţi zic:O, niciodată n-am văzut pe Dumnezeumai mare!?

  23. By ABC Lumina raiului Ca un eretic stau pe gânduri şi mă-ntreb: De unde-şi are raiul - lumina? - Ştiu: Îl luminează iadul cu flăcările lui!

  24. By ABC Psalm Dumnezeule, de-acum ce mă fac?În mijlocul tău mă dezbrac. Mă dezbrac de trupca de-o haină pe care-o laşi în drum.

  25. By ABC Trei feţeCopilul râde:"Înţelepciunea şi iubirea mea e jocul!"Tânărul cântă:"Jocul şi-nţelepciunea mea-i iubirea!"Bătrânul tace:"Iubirea şi jocul meu e-nţelepciunea!"

  26. Nefiind nici teolog propriu-zis, nici apologet filosofic al ortodoxiei, el a fost totuşi puternic marcat, atât în filosofie, cât şi în artă, de problematica şi sensibilitatea creştină, mai ales în varianta lor răsăriteană. Eva Când şarpele întinse Evei mărul, îi vorbic-un glas ce răsunăde printre frunze ca un clopot de argint.Dar s-a întâmplat că-i mai şopti apoişi ceva la urecheîncet, nespus de încet,ceva ce nu se spune în scripturi.(…)De-atunci femeia ascunde sub pleoape o tainăşi-şi miscă geana parcă-ar zicecă ea ştie ceva,ce noi nu ştim,ce nimenea nu ştie,nici Dumnezeu chiar. By ABC

  27. Izvorul nopţii Frumoaso,ţi-s ochii-aşa de negri încât searacând stau culcat cu capu-n poala taîmi parecă ochii tăi, adânci, sunt izvoruldin care tainic curge noaptea peste văişi peste munţi şi peste şesuriacoperind pământulc-o mare de-ntuneric.Aşa-s de negri ochii tăi,lumina mea. By ABC

  28. By ABC Paşii profetului (1921) Daţi-mi un trup, voi munţilor Numai pe tine te am, trecătorul meu trup,şi totuşiflori albe şi roşii eu nu-ţi pun pe frunte şi-n plete,căci lutul tău slabmi-e prea strâmt pentru straşnicul sufletce-l port.Daţi-mi un trup,voi munţilor,mărilor,daţi-mi alt trup să-mi descarc nebuniaîn plin!

  29. By ABC În marea trecere (1924) Către cititori Credeţi-mă, credeţi-mă,despre orişice poţi să vorbeşti cât vrei:despre soartă şi despre şarpele binelui,despre arhanghelii cari ară cu plugulgrădinile omului,despre cerul spre care creştem,despre ură şi cădere, tristeţe şi răstignirişi înainte de toate despre marea trecere.Dar cuvintele sunt lacrimile celor ce ar fi voitaşa de mult să plângăşi n-au putut.Amare foarte sunt toate cuvintele,de-aceea - lăsaţi-măsă umblu mut printre voi,să vă ies în cale cu ochii închişi.

  30. By ABC În marea trecere Nimic nu vrea să fie altfel decât este.Numai sângele meu strigă prin păduridupă îndepărtata-i copilărie,ca un cerb bătrândupă ciuta lui pierdută în moarte.

  31. Sufletul satului Eu cred că veşnicia s-a născut la sat.Aici orice gând e mai încet,şi inima-ţi zvâcneşte mai rar,ca şi cum nu ţi-ar bate în piept,ci adânc în pământ undeva. By ABC

  32. By ABC Lauda somnului (1929) Biografie Unde şi când m-am ivit în lumină nu ştiu,din umbră mă ispitesc singur să credcă lumea e o cântare.Străin zâmbind, vrăjit suind,în mijlocul ei mă-mplinesc cu mirare.

  33. Biografie Cu cuvinte stinse în gurăam cântat şi mai cânt marea trecere,somnul lumii, îngerii de ceară.De pe-un umăr pe altultăcând îmi trec steaua ca o povară. volumul Lauda somnului By ABC

  34. By ABC La cumpăna apelor (1933) Cântăreţi bolnavi Purtăm fără lacrimio boală în struneşi mergem de-a pururispre soare-apune.Răni ducem - izvoare -deschise subt haină.Sporim nesfârşireac-un cântec, c-o taină.

  35. Risipei se dedã florarul  Ne-om aminti cândva târziude-aceastã întâmplare simplã,de-aceastã bancã unde stãmtâmplã fierbinte lângã tâmplã. De pe stamine de alun,din plopii albi, se cerne jarul.Orice'nceput se vrea fecund,risipei se dedã Florarul. By ABC

  36. By ABC Mirabila sămânţă Laudă seminţelor, celor de faţă şi-n veci tuturor! Un gând de puternică vară, un cer de înaltă lumină. s-ascunde în fieştecare din ele, când dorm.

  37. By ABC Paradis in destramare Portarul înaripat mai ţine întinsun cotor de spadă fără de flăcări.Nu se luptă cu nimeni,dar se simte învins.Pretudindeni pe pajişti şi pe ogorserafimi cu păr ninsînsetează după adevăr,dar apele din fântânirefuză găleţile lor.Arând fără îndemncu pluguri de lemn,arhanghelii se plângde greutatea aripelor.

  38. Trece printre sori veciniporumbelul sfântului duh,cu pliscul stinge cele din urmă lumini.Noaptea îngeri goizgribulind se culcă în fân:vai mie, vai ţie,păianjeni mulţi au umplut apa vie,odată vor putrezi şi îngerii sub glie,ţărâna va seca poveştiledin trupul trist. (1926) Lauda somnului By ABC

  39. By ABC Stă în codru fără slavă mare pasăre bolnavă Naltă stă sub cerul mic ş n-o vindecă nimic, numai rouă dac-ar bea cu cenuşă, scrum de stea. se tot uită-n sus bolnavă la cea stea peste dumbravă.

  40. By ABC Soarele, lacrima Domnului, Cade în mările somnului. Ziua se curmă, şi veştile. Umbra măreşte poveştile. ( Asfinţit marin )

  41. By ABC Sunt mai bãtrân decât tine, Mamã,ci tot asa cum mã stii:adus putin din umerisi aplecat peste întrebãrile lumii.Nu stiu nici azi pentru ce m-ai trimis în luminã.Numai ca sã umblu printre lucrurisi sã le fac dreptate spunându-lecare-i mai adevãrat si care-i mai frumos ?Mâna mi se opreste: e prea putin.Glasul se stinge: e prea putin.De ce m-ai trimis în luminã, Mamã,de ce m-ai trimis ?

  42. Iubire Iubeşti - când ulciorul de-aramăse umple pe rând, de la sineaproape, de flori şi de toamnă,de foc, de-anotimpul din vine.Iubeşti - când întreaga făptură,cu schimbul, odihnă, furtunăîţi este-n aceeaşi măsurăşi lavă pătrunsă de lună. By ABC

  43. By ABC Catrenele dragostei Dragă-mi este dragosteabântuită de sprâncene,de sprâncene pământene,lungi, pieziş-răsăritene.Dragă-mi este dragostea,soarele din an în veac,dragostea ce poartă-n eamoarte-ades şi-ades un leac.Spune-se că-n holdă coaptămacul îl dezbraci c-o şoaptă.Dragă-mi este dragosteacare zice: nu şi da.

  44. Incă ieri, numai ieri, doar ieri mă apăram cu frică de zodia nouă ce se ridică. Si azi, dintr-odată, neaşteptat, acest răsărit. Ce cântec nemăsurat! Ca unui orb vindecat lumea-n lumină mi s-a lărgit (“Schimbarea zodiei”) By ABC

  45. Spune-o încet,n-o spune tare:Iată aceştia suntem noi.Cînd e singur fiecare,Sufletele nu-s în noi. Stăm alături,eu şi tu?Sufletele noastre sunt în noi,Cînd suntem doi.Altfel nu ! By ABC

  46. By ABC Ceas Târziu, pe la ceasul amărăciunii,când amvăzut că-n zadarcuvintele toate mi le-am rostit,că până la tine înţelesul lor n-a mai ajuns,în noapte-am ieşit. Crezusem ,vai, cu tăriecă niciodată sfârşit nu va fi.

  47. By ABC În 1938 este numit profesor universitar la catedra de filozofie a Universitãţii din Cluj.

  48. Dupã instalarea regimului comunist, considerat idealist şi refuzând sã falsifice filozofia prin prisma materialismului dialectic, refuzând sã-şi renege conceptia, Blaga este înlãturat de la catedra universitarã, devenind simplu bibliotecar la Biblioteca din Cluj. By ABC

  49. By ABC MI-ASTEPT AMURGULmi-aştept amurgul, noaptea si durerea, să mi se-ntunece tot cerulşi să răsară-n mine stelele, stelele mele,pe care încă niciodatănu le-am văzut.

  50. By ABC • A fost propus de academia suedezã pentru premiul Nobel, dar candidatura sa a fost blocatã de autoritãţile comuniste din România. • Hãrţuit de Securitate, trãieşte retras pânã în 1961, când se stinge din viaţã la clinica din Cluj.

More Related