Semnatura electronica in contractele de credit Prezentare de Adrian Ispas

1. Semnatura electronica in contractele de credit Prezentare de Adrian Ispas

2. Semnaturaelectronica in contractele de credit Structura prezentare: • Introducere • Propunere legislativa europeana • Semnatura electronica. Definitie • Tipuri de semnaturi electronice • Crearea semnaturii electronice • Efecte juridice • Forta probanta • Proba • Domenii de aplicare • Concluzii finale

3. Introducere • In contextul actual, varietatea de contracte incheiate intre profesionisti si clientii lor, persoane fizice, este infinita • Tehnicile de incheiere a contractelor au ridicat, mai ales in ultima vreme, probleme juridicesub diferite aspecte si mai ales sub aspectul consimtamantului si formei in care este dat, al suportului documentar samd • In acest context, au fost adoptate la nivel european, Directiva nr. 1999/93/CE, privind un cadru comunitar pentru semnaturile electronice si Directiva nr. 2000/31/CE privind anumite aspecte juridice ale serviciilor societatii informationale, in special ale comertului electronic, pe piata interna, • Astfel a fost creat cadrul necesar stabilirii unui regim juridic in materia incheierii actelor in format electronic si semnate electronic • In Romania, au fost adoptate o serie de reglementari in vederea transpunerii legislatiei comunitare si anume: Legea nr. 455/2001 privind semnatura electronica si Legea nr. 365/2002 privind comertul electronic.

4. Propunere legislativa europeana • Comisia europeana a publicat in data de 4 iulie 2012 o propunere pentru legiferarea identificarii electronice și a serviciilor de asigurare a încrederii pentru tranzacțiile electronice pe piața internă, prin revizuirea Directivei 1999/93/CE din 13 decembrie 1999 privindcadrul comunitar pentru semnăturile electronice; • Se incearca asigurarea unei piete digitale unice prin consolidarea identificarii electronice transfrontaliere și prin propunerea de standarde comune cu privire la semnăturile electronice și servicii de încredere, în scopul de a compensa decalajul cadrelor legale în vigoare în statele membre. Prevederi esentiale ale propunerii legislative sunt urmatoarele: • Semnatura electronica: sunt consacrate regulile cu privire la efectele utilizarii semnaturilor electronice prin introducerea unei obligatii explicite de a conferi semnaturilor semnaturilor electronice calificate efecte legale egale cu semnaturile olografe, prin definirea cerintelor privind certificatele calificate, pentru dispozitive calificate de creare a semnaturii electronice, condițiile pentru conservarea pe termen lung a semnăturilor electronice calificate etc. • Stabilirea de standarde comune cu privire la “trust services” si efectul lor juridic, la sigiliile electronice, documente electronice, servicii electronice de livrare si autentificare pe web. Propunerea legislativa a fost transmisa Parlamentului si Consiliului European. Ultima dezbatere a avut loc in data de 06.06.2013, iar potrivit Comisiei Europene, aceasta urmeaza sa fie votata la sfarsitul lunii decembrie 2013.

5. Semnatura electronica. Definire. • Semnatura electronica reprezinta o cale avansata de identificare a unei persoane si de manifestare a acordului de vointa al acesteia cu privire la continutul documentului care este semnat. • Art. 4 alin. 3 din Legea nr. 455/2001 privind semnatura electronica: “Semnătură electronică reprezintă date în formă electronică, care sunt ataşate sau logic asociate cu alte date în formă electronică şi care servesc ca metodă de identificare.” • Semnatura electronica poate fi folosita in orice domeniu de activitate. • Orice persoana, fizica sau juridica, aflata pe teritoriul Romaniei poate beneficia de servicii de certificare in vederea utilizarii semnaturii electronice, in sensul definit a art. 4 din Legea nr. 455/2001 privind semnatura electronica.

6. Tipuri de semnaturi electronice. • Semnatura electronica este de 2 tipuri: simpla si extinsa • Pentru a fi in prezenta unei semnaturi electronice exinse, trebuie ca semnatura electronica sa indeplineasca urmatoarele conditii: a) sa fie legată în mod unic de semnatar; b) sa asigure identificarea semnatarului; c) sa fie creată prin mijloace controlate exclusiv de semnatar; d) sa fie legată de datele în formă electronică, la care se raportează în aşa fel încât orice modificare ulterioară a acestora este identificabilă si sa duca automat la invalidarea semnaturii. • Semnatura elctronica nu este: o semnatura scanata, o poza, o iconita, o holograma, un smart card.

7. Crearea semnaturii electronice • Semnatura electronica se creeaza de catre furnizori specializati de servicii de certificare, prin emiterea unui certificat care se inregistreaza in Registrul electronic de evidenta a certificatelor eliberate in acest sens. • Certificate simple – pot fi emise de catre orice persoana care semneaza un document electronic; • Certificatele calificate – trebuie sa respecte cerintele prevazute de art. 18 si 20 din Legea nr. 455/2001, privitoare la datele pe care trebuie sa le cuprinda certificatul calificat si conditiile aplicabile furnizorului emitent de certificate calificate. Certificatul digital calificat emis asigura identitatea virtuala a posesorului si permite crearea unei semnaturi electronice cu valoare legala (extinsa), permitand identificarea fara echivoc a posesorului, in baza garantarii integritatii, autenticitatii si nerepudierii mesajelor si documentelor electronice ce poarta semnatura electronica.

8. Efectele juridice (1) • Potrivit dispozitiilor art. 266 din Codul de procedura civila, inscrisul pe suport informatic este admis ca proba in aceleasi conditii ca inscrisul pe suport hartie, daca indeplineste conditiile prevazute de lege. • In conformitate cu dispozitiile art. 284 din Codul de procedura civila, daca prin lege nu se prevede altfel, documentul care reproduce datele unui act, înscrise pe un suport informatic, face deplina dovada între parti, pana la proba contrara, iar daca suportul sau tehnologia utilizata pentru redactare nu garanteaza integritatea documentului, acesta poate servi, dupa circumstante, ca mijloc material de proba sau ca inceput de dovada scrisa. • Cand semnatura este electronica, aceasta nu este valabila decat daca este reprodusa in conditiile prevazute de lege (art. 268 (2) din Codul de procedura civila). • Conform prevederilor Legii nr. 455/2001, valoarea semnaturii electronice diferita dupa cum aceasta este simpla sau extinsa.

9. Efectele juridice (2) • Inscrisul in forma electronica, caruia i s-a aplicat o semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat si generata cu ajutorul unui dispozitiv securizat de creare a semnaturii electronice, este asimilat, in ceea ce priveste conditiile si efectele sale, cu inscrisul sub semnatura privata. • In cazul documentelor care au atasate semnaturi electronice simple: • daca este recunoscut de cel caruia i se opune – are acelasi efect ca si actul autentic intre cei care l-au subscris si cei care reprezinta drepturile lor. In acelasi sens, art. 273 (1) din Codul de procedura civila stabileste ca “inscrisul sub semnatura privata, recunoscut de cel caruia ii este opus sau, dupa caz, socotit de lege ca recunoscut, face dovada intre parti pana la proba contrara”. • daca inscrisul nu este recunoscut de cel caruia i se opune– instanta este obligata sa dispuna intotdeauna ca verificarea sa fie facuta prin expertiza, in acest scop expertul sau specialistul fiind dator sa solicite certificate calificate, precum si orice alte documente necesare, potrivit legii, pentru identificarea autorului inscrisului, a semnatarului ori a titularului de certificat.

10. Forta probanta • Potrivit dispozitiilor art. 7 din Legea nr. 455/2001, in cazurile in care, potrivit legii, forma scrisa este ceruta ca o conditie de proba sau de validitate a unui act juridic, un inscris in forma electronica indeplineste aceasta cerinta daca i s-a incorporat, atasat sau i s-a asociat logic o semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat si generata prin intermediul unui dispozitiv securizat de creare a semnaturii. • Dispozitiile art. 33 din OUG 50/2010 prevad expres ca, in ce priveste contractele de credit, acestea sunt redactate in scris, vizibil si usor de citit, fontul utilizat fiind Times New Roman, marimea de minimum 10 p, pe hartie sau pe un alt suport durabil. • In conformitate cu prevederile art. 5 din Directiva 1999/93/CE: “Statele membre trebuie sa se asigure ca semnaturile electronice avansate care se bazeaza pe un certificat calificat si care sunt create printr-un dispozitiv securizat de creare de semnaturi: (a) indeplinesc cerintele legale ale unei semnaturi in ceea ce priveste datele in format electronic in aceeasi masura in care o semnatura olografa indeplineste cerintele in ceea ce priveste datele scrise sau tiparite pe hartie si (b) sunt acceptabile ca probe in justitie.”

11. Proba • Sarcina probei in ceea ce priveste semnatura electronica extinse revine partii care invoca inaintea instantei semnatura electronica extinsa si care trebuie sa probeze ca aceasta indeplineste conditiile prevazute de art. 4, pct. 4 din Legea nr. 455/2001. • In ceea ce priveste certificatul calificat, partea care il invoca inaintea instantei trebuie sa probeze ca furnizorul de servicii de certificare care l-a eliberat indeplineste conditiile prevazute la art. 20 din Legea nr. 455/2001. • De asemenea, partea care invoca in instanta un mecanism securizat de creare a semnaturii trebuie sa probeze ca acesta indeplineste conditiile prevazute de art. 4, pct. 8 din Legea nr. 455/2001. • In privinta sarcinei probei, Legea nr. 455/2001 stabileste in favoarea celui ce se intemeiaza pe o semnatura electronica extinsa cateva prezumtii, respectiv: • Semnatura electronica extinsa, bazata pe un certificat calificat eliberat de un furnizor de servicii de certificare acreditat, este prezumata a indeplini conditiile legale; • Furnizorul de servicii de certificare acreditat este prezumat a indeplini condiţiile legale (respectiv cele detaliate la art. 20 din Legea nr. 455/2001); • Dispozitivul securizat de generare a semnaturii, omologat in sensul Legii nr. 455/2001, este prezumat a indeplini condiţiile legale (ale art. 4 pct. 8 din Legea nr. 455/2001).

12. Domenii de aplicare • Domeniile de aplicare a semnaturii electronice extinse sunt: • Depunerea declaratiilor on-line la ANAF; • Semnarea facturilor (Conform Cod Fiscal); • Semnarea documentelor trimise catre O.N.R.C. pentru infiintari de societati comerciale (conform noilor reglementari privind inregistrarea in Registrul Comertului); • Raportarile catre CNVM - obligatoriu pentru toate entitatile reglementate si supravegheate de CNVM; • Raportarile catre Casele de Sanatate (CNAS, CASMB, OPSNAJ, CASMT); • Semnarea mesajelor catre alte institutii ale statului (SEAP, CSA-CEDAM, BVB); • Semnarea si/sau criptarea mesajelor trimise prin e-mail catre parteneri; • Autentificarea in sisteme informatice private sau pe domeniul societatii etc.

13. Concluzii finale • Semnatura electronica extinsapoate fi utilizata cu succesin activitatea de creditare,contractul fiind considerat valabil incheiatdacapoartaacest tip de semnatura. • Ajuta la eficientizareaprocesului de business pentrucompaniisiclientiiacesteiaprinfacilitateacomunicariirapide, de oriundesioricand, in mod legal si in deplinasiguranta, eliminandconsumulineficient de timpsi de resurseumane; • Oferasigurantaprinfaptulcaoricemodificare, cat de mica, a documentuluisemnat digital duce automat la anulareasemnaturii, destinatarulavandconvingereacadocumentul a ajuns in stare nealterata; • Ajuta la reducereacosturilorprineliminareatotala a cheltuielilor legate de manipulareadocumentelorpehartie (imprimare, trimitere, procesare, etc.), un document semnat electronic avandaceeasivaloarecasi un document tiparitpehartie; • In cazuliviriiunuilitigiu cu privire la documentulcepoartasemnatura electronica, validitateaacesteiaesteusor de demonstratsi nu poate fi contestata;